Explicațiile plusului neașteptat de creștere a PIB

de Marin Pana | 18.2.2014 .

Valoarea semnal de 3,5% pentru creșterea economică anunțată recent de Institutul Național de Statistică (INS) a luat prin surprindere majoritatea analiștilor economici.

Dintre instituțiile internaționale, cea mai optimistă estimare era cea a misiunii FMI la București, care avansase valoarea de 2,7% chiar la conferința de presă ținută la începutul lunii februarie a acestui an.

Pentru a explica diferența, am ales dintre indicatorii macroeconomici deja consemnați de statistica oficială evoluția cursului de schimb și cea a prețurilor producției industriale în ultimul trimestru al anului trecut.

Rezultatele sugerează o valoare mai redusă decât cea avută în vedere inițial pentru deflatorul cu care se ajustează valoarea nominală a PIB (un gen de inflație a tuturor prețurilor din economie).

Evoluția cursului deschimb euro/leu în trimestrul IV 2013 față de aceeași evoluție în trimestrul IV 2012 arată că leul s-a întărit în ultimul sfert al anului trecut cu 1,64% în termeni nominali în raport cu moneda unică europeană ( de la o valoare medie trimestrială de 4,5244 lei/euro la doar 4,4514 lei/euro).

Dacă la aprecierea nominală se adaugă diferențialul de inflație de circa 0,85% ( v. tabelul de mai jos), rezultă că leul s-a întărit în termeni reali la finele anului trecut în raport cu euro cu circa 2,6%.

Influența acestei întăriri a leului în raport cu euro între trimestrul patru 2012 și trimestrul patru 2013 a avut o mărime, dată de ponderea rezultatelor economice ale trimestrului patru în rezultatul total de creștere economică de circa o treime, de circa 0,75% pentru PIB. Ceea ce explică foarte bine diferența dintre cele 3,5% anunțate de INS ca valoare semnal pentru creșterea PIB pe 2013 și nivelul de 2,7% luat în calcul de majoritatea analiștilor economici și de către delegația FMI care a fost în această lună la București.

Pentru a verifica această ipoteză, să luăm datele referitoare la indicele prețurilor producției industriale pe lunile octombrie – decembrie 2013. Se poate observa că, față de aceeași perioadă a anului anterior, media a fost negativă, și anume -0,4%, față de o creștere a prețurilor de consum consemnată prin IPC de 1,55%.

Pe piața internă, scăderea a fost de 1,3%, în timp ce la extern prețurile s-au majorat cu 2,6%.

Fapt ce arată și un aspect foarte interesant pentru orientarea susținerii creșterii economice. Valorificarea produselor la export a fost mai avantajoasă pentru producători decât la intern.

La o analiză mai aprofundată a comerțului exterior al României, este foarte probabil să constatăm cât anume din creșterea valorică de circa zece procente a exporturilor a provenit din creșterea volumului exporturilor și cât anume din valorificarea superioară a unui volum de produse dat.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Foarte interesant, exporturile au susținut activitatea economică nu doar direct, ci și indirect. Prin prețurile mai bune la export s-a putut susține producția pentru piața internă și a rezultat un deflator mai redus al PIB. De unde a rezultat și o valoare mai mare a creșterii economice în termeni reali fără ca valoarea nominală să sufere modificări semnificative.

În trimestrul patru 2013, evoluția prețurilor producției industriale nu a fost în scădere la intern doar față de aceleași luni din 2012 dar și față de lunile precedente. În decembrie față de septembrie prețurile la intern au fost cu 0,4% mai mici, cu o stabilizare de-abia pe finalul anului. Totodată, creșterea la extern a fost reluată după ce în noiembrie recuperase ieftinirea conjuncturală din octombrie.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Așadar, dincolo de producția agricolă de excepție, evoluția favorabilă a cursul de schimb pe de o parte, și valorificarea superioară a produselor la export pe de alta, par a fi construit suportul ce a dus la expandarea creșterii economice dincolo de nivelul estimat în majoritatea prognozelor.

În condițiile în care întărirea leului duce pe plan intern la scăderea prețurilor exprimate în moneda unică europeană, economia începe să se comporte ca și cum deja am fi trecut la euro.

INS va ieși, cel mai probabil în prima săptămână a lunii martie și va prezenta mai multe date. Vom vedea atunci (sau nu..) cât a ajuntat deflatorul la creștere și ce anume nu au anticipat analiștii.

Publicat la data de 18.2.2014 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Pe cine păcălim? Problemele de aritmetică elementară din Programul de convergenţă 2017 – 2020

”Există numeroase definiţii posibile pentru indicatorul output gap, dar una simplă ar fi aceea că Output Gap reprezintă diferenţa dintre PIB realizat şi PIB...Citeste mai departe »

Daniel Daianu

Daniel Dăianu / Echilibrele precare ale României: O listă scurtă și considerații

Economistii au obsesia echilibrelor desi stiu ca miscarea economiei contine impulsuri catre imbalante, instabilitate. Cel mai profund driver al dezechilibrelor sunt inovatia, spiritul intreprinzator,...Citeste mai departe »

Lucian Croitoru

Lucian Croitoru / Paradoxul românesc (The Romanian Conundrum *1)

Una dintre evoluțiile surprinzătoare în România a fost accelerarea creșterii economice după ce deficitul de cont curent (economisiri minus investiții) s-a prăbușit de la...Citeste mai departe »

Marin Pana

Macroeconomie / Președintele Eurofi – o analiză în contrast cu poziția directorului FMI: ”Politica monetară nu rezolvă toate problemele”

Jacques de Larosiere, (foto)  președintele Eurofi,  a prezentat o analiză pertinentă a politicilor de relaxare cantitativă și a consecințelor acestora la Forumul de la...Citeste mai departe »

Marin Pana

Tabloul de bord al UE și România (IV) – Valori distincte antecriză și postcriză pentru România ale indicatorilor volatili

Pe tabloul de bord al potențialelor dezechilibre la nivelul economiilor naționale din UE, pe segmentul problemelor interne, mai apar doi indicatori care au o...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română