Chestiunea

Cercetarea: dacă mediul privat nu o finanțează, nici statul nu o stimulează. Câteva comparații cu suratele de suferință din Est

România s-a plasat anul trecut pe penultima poziţie între statele membre UE ca pondere în PIB a cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare. Cu doar 0,48%, ţara noastră… Mai mult

11.02.2018

La obiect

Decembrie 2017 – salariul net a trecut pragul de 1.100 de euro la preţurile locale, dar ritmul de creştere a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii ani

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna decembrie 2017 a fost de 3.662 lei, cu 6,8% mai mare faţă de luna precedentă iar… Mai mult

11.02.2018

Chestiunea

Monitorul Coeziunii UE 2018: Ce trebuie să înțeleagă printre rânduri România

Think-tank-ul berlinez European Council of Foreign Relations (ECFR) a publicat ediția 2018 a Monitorului Coeziunii UE – o analiză a coeziunii celor 28 de membri… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Câteva calcule: modificările salariale pe 2018. Realitate, impresii, realitate

Mutarea (până la urmă și aceea incompletă ) contribuţiilor de la angajator la angajat, modificarea cotelor de taxare a muncii şi reducerea impozitului pe venit… Mai mult

08.02.2018

Explicațiile plusului neașteptat de creștere a PIB

de Marin Pana 18.2.2014

Valoarea semnal de 3,5% pentru creșterea economică anunțată recent de Institutul Național de Statistică (INS) a luat prin surprindere majoritatea analiștilor economici.

Dintre instituțiile internaționale, cea mai optimistă estimare era cea a misiunii FMI la București, care avansase valoarea de 2,7% chiar la conferința de presă ținută la începutul lunii februarie a acestui an.

Pentru a explica diferența, am ales dintre indicatorii macroeconomici deja consemnați de statistica oficială evoluția cursului de schimb și cea a prețurilor producției industriale în ultimul trimestru al anului trecut.

Rezultatele sugerează o valoare mai redusă decât cea avută în vedere inițial pentru deflatorul cu care se ajustează valoarea nominală a PIB (un gen de inflație a tuturor prețurilor din economie).

Evoluția cursului deschimb euro/leu în trimestrul IV 2013 față de aceeași evoluție în trimestrul IV 2012 arată că leul s-a întărit în ultimul sfert al anului trecut cu 1,64% în termeni nominali în raport cu moneda unică europeană ( de la o valoare medie trimestrială de 4,5244 lei/euro la doar 4,4514 lei/euro).

Dacă la aprecierea nominală se adaugă diferențialul de inflație de circa 0,85% ( v. tabelul de mai jos), rezultă că leul s-a întărit în termeni reali la finele anului trecut în raport cu euro cu circa 2,6%.

Influența acestei întăriri a leului în raport cu euro între trimestrul patru 2012 și trimestrul patru 2013 a avut o mărime, dată de ponderea rezultatelor economice ale trimestrului patru în rezultatul total de creștere economică de circa o treime, de circa 0,75% pentru PIB. Ceea ce explică foarte bine diferența dintre cele 3,5% anunțate de INS ca valoare semnal pentru creșterea PIB pe 2013 și nivelul de 2,7% luat în calcul de majoritatea analiștilor economici și de către delegația FMI care a fost în această lună la București.

Pentru a verifica această ipoteză, să luăm datele referitoare la indicele prețurilor producției industriale pe lunile octombrie – decembrie 2013. Se poate observa că, față de aceeași perioadă a anului anterior, media a fost negativă, și anume -0,4%, față de o creștere a prețurilor de consum consemnată prin IPC de 1,55%.

Pe piața internă, scăderea a fost de 1,3%, în timp ce la extern prețurile s-au majorat cu 2,6%.

Fapt ce arată și un aspect foarte interesant pentru orientarea susținerii creșterii economice. Valorificarea produselor la export a fost mai avantajoasă pentru producători decât la intern.

La o analiză mai aprofundată a comerțului exterior al României, este foarte probabil să constatăm cât anume din creșterea valorică de circa zece procente a exporturilor a provenit din creșterea volumului exporturilor și cât anume din valorificarea superioară a unui volum de produse dat.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Foarte interesant, exporturile au susținut activitatea economică nu doar direct, ci și indirect. Prin prețurile mai bune la export s-a putut susține producția pentru piața internă și a rezultat un deflator mai redus al PIB. De unde a rezultat și o valoare mai mare a creșterii economice în termeni reali fără ca valoarea nominală să sufere modificări semnificative.

În trimestrul patru 2013, evoluția prețurilor producției industriale nu a fost în scădere la intern doar față de aceleași luni din 2012 dar și față de lunile precedente. În decembrie față de septembrie prețurile la intern au fost cu 0,4% mai mici, cu o stabilizare de-abia pe finalul anului. Totodată, creșterea la extern a fost reluată după ce în noiembrie recuperase ieftinirea conjuncturală din octombrie.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Așadar, dincolo de producția agricolă de excepție, evoluția favorabilă a cursul de schimb pe de o parte, și valorificarea superioară a produselor la export pe de alta, par a fi construit suportul ce a dus la expandarea creșterii economice dincolo de nivelul estimat în majoritatea prognozelor.

În condițiile în care întărirea leului duce pe plan intern la scăderea prețurilor exprimate în moneda unică europeană, economia începe să se comporte ca și cum deja am fi trecut la euro.

INS va ieși, cel mai probabil în prima săptămână a lunii martie și va prezenta mai multe date. Vom vedea atunci (sau nu..) cât a ajuntat deflatorul la creștere și ce anume nu au anticipat analiștii.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.2.2014

Lăsați un comentariu


Stiri

Andrew McDowell, vicepreședinte BEI: Comarnic – Brașov s-ar putea să nu fie chiar primul proiect cu care să începi un PPP

Razvan Diaconu

Banca Europeană de Investiţii (BEI) este pregătită să sprijine proiectul autostrăzii Comarnic – Braşov, dar nu crede că proiectul este protrivit pentru metoda parteneriatului public… Mai mult

Stiri

Niciun sechestru valorificat de Direcția Mari Contribuabili din ANAF în 2016

Vladimir Ionescu

Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC) din cadrul ANAF nu a realizat analiză de risc în zone sensibile, precum agenții economici autorizați pentru… Mai mult

Stiri

Dosarul Mineridadei din 1990 a ajuns în camera preliminară

Vladimir Ionescu

După 28 de ani, Dosarul Mineriadei din 1990, în care  are marți primul termen în camera preliminară, etapă a procesului penal situată între urmărirea penală… Mai mult

Stiri

Curtea de Conturi constată nereguli în contabilitatea ANAF

Vladimir Ionescu

ANAF nu și-a îndeplinit în 2016 obligația de a întocmi și prezenta situațiile financiare pentru activitatea proprie pe baza inventarierii generale a elementelor de natura… Mai mult

Stiri

Germania / SPD a demarat votul intern privind participarea la guvernare. Răspunsul pentru Angela Merkel vine pe 3 martie

Iulian Soare

Partidul Social Democrat din Germania a început marți să trimită membrilor săi buletinele de vot pentru consultarea legată de oportunitatea formării unei noi coaliții de… Mai mult

Europa

Germania: Partidul extremist AfD îi depășește în sondaje pentru prima oară pe social-democrați și devine al doilea partid din țară

Iulian Soare

Un sondaj publicat luni de cotidianul Bild arată că formațiunea extremistă Alternativa pentru Germania (AfD), islamofobă și anti-UE, se află pe locul doi în preferințele… Mai mult

Stiri

Verdictul final în dosarul în care Mircea și Vlad Cosma – pe 5 martie. În primă instanță au fost condamnați la 8, respectiv 5 ani închisoare

Vladimir Ionescu

Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a amânat pentru 5 martie verdictul din dosarul în care Mircea Cosma,… Mai mult