marți

26 martie, 2024

25 iulie, 2016

migratie europa est si centralaLarga emigrație din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est (CESEE) spre statele vestice, dominată de cea a forței de muncă tinere și bine pregătite, a adus beneficii celor care au plecat și statelor în care s-au stabilit, dar a încetinit creșterea economică și convergența veniturilor în statele de origine – sunt concluziile unui studiu realizat de experți FMI și intitulat „Emigrația și Impactul acesteia asupra Europei de Est”.

Aceste fluxuri masive din ultimii 25 de ani, și în special exodul celor cu înaltă pregătire și calificare, au avut un impact semnificativ asupra demografiei, forței de muncă și a productivității din statele de origine.

A fost afectată astfel competitivitatea acestor state membre din Europa de Est și Centrală, și a fost provocată o creștere a aparatului de stat și a cheltuielilor sociale, cu structuri ale bugetului mai puțin favorabile creșterii.


Aceste efecte sunt mai vizibile în Europa de Est, inclusiv România, precum și în statele baltice.

(Citiți și: ”Rezultatele politicii sociale – scăderea ”PIB-ului uman” și afectarea PIB-ului potențial”)

Mai mult, banii trimiși acasă rudelor au dus la creșterea salariilor mici și au redus stimulentele de a lucra în țările de origine. Drept rezultat, salariile au crescut mai rapid decât productivitatea, erodând randamentul investițiilor și slăbind stimulentele pentru investiții în țările mamă.

Veniturile și calitatea instituțională scăzute din această parte a Uniunii vor face ca emigrarea să continue, în absența unor politici determinate și coordonate, mai spune studiul.

Cu cât guvernul e mai puțin eficace și instituțiile sunt mai slabe (apărarea statului de drept, susținerea asumării responsabilității și combaterea corupției) în țările mamă, cu atât e mai probabil ca cei tineri şi educaţi să-şi caute oportunităţi mai bune în afară.


În timp ce emigranții înșiși tind să o ducă mai bine și familiile lor de multe ori beneficiază de pe urma banilor expediați acasă, plecarea lor slăbește potențialul economic al țărilor de origine, mai spun experții FMI.

Proporțiile fenomenului și efectele demografice

În ultimii 25 de ani, aproximativ 20 de milioane de persoane (adică 5,5% din totalul populație zonei; un număr egal cu toată populația Ungariei și Cehiei la un loc) au plecat din Europa de Est și Centrală (CESEE), iar cel mai afectate au fost statele din  Sud-Estul Europei (SEE – printre care România și Bulgaria), unde și-au părăsit țara 16% din populaţia, de la începutul anilor 1990.

Între 1990 și 2012, migrația a afectat creşterea cumulată a populaţiei din SEE cu opt puncte procentuale, agravând unele tendinţe demografice deja negative, ceea ce face ca populația să stagneze sau să se reducă în aceste state.

emigrarea cesee

Nivelul de educație al emigrațiilor este mai mare decât media din țările lor, iar în cazul României și Croației, care au o pondere redusă a celor cu studii superioare în totalitatea populației, exodul creierelor a avut un impact și mai puternic asupra productivității.

calificari emigranti cesse sse

Între 0.6 – 0,9 puncte procentuale din creșterea anuală a țărilor SEE s-a pierdut din cauza emigrării

Migrația a dus la pierdrea a 0,6 – 0,9 puncte procentuale din creșterile anuale din unele state din SEE – Albania, Muntenegru, România, și statele baltice Letonia și Lituania.

De asemenea, aproximativ două treimi din deficitul de forță de muncă calificată a fost provocată de imigrare, în timp ce numai o treime este cauzată de deterioarea competențelor.

impact crestere forta de munca

Analizele empirice arată că în 2012 creșterea cumulată a PIB real ar fi fost cu 7 puncte procentuale mai mare în medie, în CESEE, în absența emigrării dintre 1995 și 2012, un factor important în această pierdere fiind plecarea forței calificate.

emigratie crestere

De asemenea, a fost afectată și convergența veniturilor, iar studiul FMI arată că statele CESEE ar fi putut reduce diferența de venit calculată per persoană cu încă 5 puncte procentuale, până în 2014, dacă nu ar fi existat migrația din 1992 – 1995.

venituri

Aceste efecte au fost mai grave în Albania, Bulgaria, Croatia, and Romania (din SEE), dar un impact semnificativ s-a observat și în Estonia, Lituania și Slovenia.

 

Cheltuielile guvernamentale pentru beneficiile sociale au crescut ca raport din PIB

Emigrația dintre 1995 – 2012 are legătură și cu creșterea cheltuielilor guvernamentale, iar studiul spune că media calculată a acestei creșteri în CESEE este de 6,2 puncte procentuale în PIB.

Plecarea tinerilor se adaugă tendinței deja existente a vârstnicilor reprezentând o parte în continuă creştere din populație, ducând la mai multe cheltuieli cu pensiile ca raport din PIB. Guvernele au încercat să răspundă la aceste presiuni bugetare prin creşterea impozitării muncii ceea ce determină o scădere a dorinței angajatorilor de a crea locuri de muncă, astfel făcând structura bugetară și mai puțin prielnică creșterii și creării de locuri de muncă. Plecarea unora dintre cei mai tineri și educaţi face ca procesul ajungerii din urmă a Europei dezvoltate de către Europa de Est să fie unul și mai dificil, mai spune studiul realizat de experți FMI.

Pe ce ar trebui să se concentreze viitoarele politici

  • Consolidarea instituțiilor și a politicilor economice pentru a crea un mediu care să încurajeze oamenii să rămână, iar pe cei care au plecat, să se întoarcă
  • Politici care să atragă muncitori calificați din alte state
  • O mai bună utilizare a forței de muncă rămase, prin creșterea participării și a productivității
  • Stimularea folosirii remitențelor pentru investiții, în loc de consum (așa cum se întâmplă acum, în cea mai mare măsură)
  • Găsirea unor soluții pentru a contracara efectele fiscale adverse provocate de emigrare. Politicile UE ar trebui să ia în considerare o metodă de ajustare a alocării fondurilor structurale și de coeziune care să țină cont de efectele emigrării asupra creșterii și convergenței. Aceste politici ar fi în concordanță cu obiectivul acestor fonduri – reducerea disparițărilor economice și sociale din UE.
Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Pierdrea populatiei active de munca este principalul „beneficiu” al integrarii in UE, alaturi de pierderea economiei si industriei nationale. Totodata s-a produs si lipsa de preocupare si raspundere a clasei politice romanesti pentru reindustrializare si crearea de noi locuri de munca in tara, in locul celor „mutate” in Vest (si de SUPERMARKETURILE straine).Din acestste motive, insasi refacerea economica a tarii, a devenit imposibila, gratie …integrarii.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Pierdrea populatiei active de munca este principalul „beneficiu” al integrarii in UE, alaturi de pierderea economiei si industriei nationale. Totodata s-a produs si lipsa de preocupare si raspundere a clasei politice romanesti pentru reindustrializare si crearea de noi locuri de munca in tara, in locul celor „mutate” in Vest (si de SUPERMARKETURILE straine).Din acestste motive, insasi refacerea economica a tarii, a devenit imposibila, gratie …integrarii.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

”În ultima perioadă, auzim – îndeosebi din partea mediului de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: