Exit-poll: Popularii europeni au obţinut victoria în alegerile europene de duminică, adjudecându-şi 28,1% din voturile alegătorilor europeni. Ei obţin astfel 211 mandate în Parlamentul European, potrivit estimărilor.
Socialişti se află la o distanţă de doar 18 mandate, obţinute în urma a 25,7% din voturi, în timp ce liberalii rămân a treia politică în Parlamentul European, cu 74 de mandate. Numărul acestora trebuie luat cu rezerve şi pare puţin probabil – altfel este o victorie – având în vedere căderea liberalilor germani şi a liberal-democraţilor din Marea Britanie.
Prin comparaţie, rezultatele din 2009 arătau astfel:
Numărul de mandate al tuturor forţelor politice din mainstream a scăzut, în favoarea neafiliaţilor – care sunt, de obicei, eurodeputaţii din partidele extremiste – şi a euroscepticilor. După cum se poate observa, socialiștii își păstrează scorul din urmă cu 4 ani, însă populații obțin cu 7 procente mai puțin.
Extremiştii și euroscepticii vor putea să aibă propriul grup politic : Unde și ce au câștigat
Neafiliaţii obţin, potrivit estimărilor, 40 de mandate, în timp ce euroscepticii 33, mai multe decât au avut în legislatura anterioară. Extremiştii şi euroscepticii au obţinut în unele ţări rezultate istorice – cum este cazul Frontului Naţional din Franţa – sau au obţinut rezultate contrar plasării pe primul loc în sondajele din campania electorală, cum este cazul partidului lui Geert wilders în Olanda, sau al FPO în Austria.
Partidul extremist Frontul Naţional a câştigat alegerile în Franţa, potrivit exit poll-urilor prezentate de presa din Hexagon. Un sfert dintre francezi (25%) au votat cu forţa politică al cărei lider este Marine le Pen. Dacă şi rezultatele vor confirma sondajele la ieşirea de la urne, va fi pentru prima dată când un partid antiimigraţie, anti-UE câştigă alegerile într-o ţară.
Partidul de extremă-dreapta Partidul Libertăţii (FPO) din Austria a obţinut o cincime din voturile austriecilor la alegerile europene de duminică. FPO a obţinut 20,1%, faţă de doar 13% la alegerile din 2009.
Campania euroscepticilor de la FPO a avut un discurs antiimigraţie şi a cerut înjumătăţirea contribuţiei Austriei la bugetul UE şi un referendum pentru participarea la fondul de salvare instituit în zona euro (ESM).
Partidul comunist, Syriza, a câştigat alegerile din Grecia, cu 26-30%, potrivit exit poll-urilor, iar extremiştii de la Zorii Aurii sunt pe locul trei, cu 8-10%.
Partidul eurosceptic, populist şi extremist al olandezului Geert Wilders, care a cerut printre altele excluderea României din UE sau reducerea fondurilor acordate ţării noastre a ieşit abia pe locul trei, cu 12,7%.
Rata de participare similară celei din 2009
Participarea la vot în Europa, la alegerile europarlamentare, este estimată la 43,11%. Tendinţa de declin a prezenţei la vot a fost inversată pentru prima dată de când se votează – din 1979. La fiecare scrutin, numărul europenilor care au votat a scăzut. De această dată, chiar dacă diferenţa nu este mare faţă de 2009, când prezenţa a fost de 43% – cea mai mică din istoria alegerilor europarlamentare – el a crescut.
Pe ţări, cea mai mare prezenţă s-a înregistrat în două state membre unde votul este obligatoriu: Belgia şi Luxemburg, 90%. Cea mai mare prezentă la vot într-o ţară în care acesta nu este obligatoriu este Italia, unde 60% dintre cetăţeni şi-au exprimat duminică opţiunile pentru europarlamentare.
În alte două ţări în care votul este obligatoriu – Grecia şi Cipru – alegătorii au
În schimb, cea mai mică în Slovacia – 13%, urmată de Cehia – 19,5%, Slovenia – 20,96% şi, surprinzător, Polonia – 22,7. Potrivit estimărilor PE, România a avut o prezenţă de 34,7%, faţă de 27,67% în 2009 şi 29,47% în 2007.
Bătălia pentru şefia Comisiei Europene
Chiar dacă PPE au câştigat alegerile, iar Jean Claude Junker este cel mai votat candidat pentru preşedinţia Comisiei Europene, el nu obţine implicit acest post. Nu vorbim despre un sistem de alegeri prezidenţial, ci este vorba despre alegeri parlamentare, în care candidatul are nevoie de jumătate plus unul din voturile din Parlamentul European pentru a obţine preşedinţia.
Nu este suficientă nominalizarea pe care ar primi-o din partea Consiliului European, ci este nevoie să obţină şi o majoritate absolută în Parlamentul European.
Asta înseamnă că Jean Claude Junker atre nevoie de 376 de voturi din PE, iar în acest moment lui Jean Claude Junker îi lipsesc 165 de voturi să devină următorul preşedinte al CE.
De unde ar putea politicianul luxemburghez să obţină aceste voturi?
Prima opţiune este să negocieze cu liberalii de la ALDE. Dar chiar dacă Guy Verhofstadt – el însuşi candidat pentru acest post – îşi va uni forţele cu Jean Claude Junker, aşa cum arată sondajele la ieşirea de la urne, cu cele 74 mandate ale liberalilor, tot mai e nevoie de 139 voturi.
Acestea vor fi mai greu de obţinut. De pe partea dreaptă a spectrului politic, conservatorii din grupul ECR ar putea să-i acorde voturile lor, 39. Altfel, euroscepticii şi neafiliaţii sunt puţin probabil dispuşi să se alieze cu Jean Claude Junker.
Calculele lui Martin Schulz
Dacă reprezentantul PPE eşuează în realizartea unei coaliţii suficiente pentru a fi votat preşedinte al CE, Consiliul ar putea nominaliza apoi cel de-al doilea candidat situat în sondaje, pe Martin Schulz. Însă nici acestuia nu ii va fi uşor să realizeze o coaliţie. Numărul de mandate obţinute de socialişti şi democraţi, 193, nu îi sunt suficiente să fie votat.
El ar putea să îi atragă de partea sa pe liberali, cu 74 de mandate, şi pe Verzi, 58 de voturi. Totuşi, nu îi sunt suficiente.
Iar această formulă ar avea probleme serioase. Într-o coaliţie cu verzii şi liberalii, cele două grupuri politice sunt de acord cu „mai multă Europă”, au chiar viziuni federaliste, însă diferă în abordarea politicilor economice şi de guvernanţă a zonei euro.
O mare coaliţie stânga-dreapta, pe modelul german, a fost respinsă de liderul social-democraţilor din PE, Hannes Swoboda. Într-o declaraţie făcută pentru Euractiv.com duminică seara, înainte de anunţarea rezultatelor, acesta a spus că Jean Claude Junker nu se bucură de susţinerea anumitor partide din familia sa politică. „În PE trebuie să lupţi mereu pentru o majoritate. Acum că PPE este mai mic ca grup, nu există niciun motiv să facem o mare coaliţie”, a spus politicianul austriac.
Totuşi, analizând numărul de mandate, cei doi politicieni ar putea ajunge la concluzia că o mare coaliţie este soluţia, o coaliţie în care să îl atragă şi pe liberalul Guy Verhofstadt. De altfel, este o formulă care a funcţionat până acum, însă va fi foarte dezamăgitoare pentru alegători cărora li s-a promis că „de această dată va fi diferit”.
Un posibil candidat-surpriză
Înainte însă de toate calculele, nominalizarea trebuie făcută de liderii europeni. Desemnarea unui candidat de către toate grupurile politice a pus presiune asupra acestora să îl aleagă pe reprezentantul celei mai bine clasate forţe politice europene.
Totuşi nu este exclus să se orienteze asupra unui candidat-surpriză. Marea Britanie nu îi agreează nici pe Martin Schulz, nici pe Jean Claude Junker. Alte state au exprimat şi ele rezerve.
Liderii Uniunii Europene se vor reuni pe data de 27 mai pentru a analiza rezultatele alegerilor europene şi preşedinţia Comisiei.
diplomaţi europeni citaţi de EurActiv consideră că dicuţiile vor fi destul de “încurcate” în situaţia în care nu va exista un câştigător clar al acestor alegeri. Ultimele sondaje de opinie efectuate în întreaga Europă indică o luptă relativ strânsă între PPE (centru-dreapta) şi PES (centru-stânga).
Analiştii consideră că un eventual rezultat strâns nu trebuie să împiedice declararea unui câştigător ferm al acestor alegeri. EurActiv.com a scris că actuala conducere politică a Europei ar fi “mai mulţumită” de o victorie a formaţiunii lui Jean-Claude Juncker (PPE) decât de una a lui Martin Schulz (PES). Din calculele analiştilor lipseşte ALDE, care îl are drept candidat pe Guy Verhofstadt, care nu are încă forţa să câştige alegerile europene.
În legătură cu preşedinţia Comisiei Europene, cel mai nou curent de opinie este în favoarea numirii unei personalităţi care nu se regăseşte în oferta familiilor politice europene, numele luat în calcul fiind Christine Lagarde.
Actualul şef al FMI este afiliat grupului PPE iar analiştii consultaţi de EurActiv consideră că politicianul francez Christine Lagarde are şanse mai mari să fie nominalizat pentru conducerea Comisiei decât au cei trei candidaţi oficiali ai PPE, PES şi ALDE.
Germanul Martin Schulz, care conduce în continuare Parlamentul fiind în campanie electorală, a avertizat că următorul Parlament European nu va susţine un candidat numit “în spatele uşilor închise”.
Vice-Cancelarul Sigmar Gabriel, un social-democrat, a avertizat recent că numirea unui alt candidat decât cei înscrişi oficial în cursa pentru preşedinţia Comisiei Europene ar duce la “distrugerea democraţiei UE”.
Sursele diplomatice citate de EurActiv spun că electoratul european va înţelege eventuala susţinere acordată Christinei Lagarde, dacă măsura “va fi suficient de bine explicată”.
