Eximbank va fi transformată într-o bancă de dezvoltare, după modelul unor instituţii similare din Polonia, Croaţia, Ungaria şi Germania, reiese dintr-un proiect de lege publicat la finele săptămânii de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).
Printre obiectivele Băncii de Dezvoltare a României, Guvernul aminteşte:
- finanţarea domeniilor prioritare, susţinerea exporturilor româneşti şi a investiţiilor româneşti în străinătate;
- implementarea obiectivelor economice strategice ale UE pe plan local;
- alinierea la practica europeană şi internaţională în materie de finanţare a dezvoltării;
- creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene;
- adresarea directă a ineficienţei pieţelor prin proiecte de tip <<market failures>> (situaţii în care alocarea bunurilor şi serviciilor nu este eficientă, n.r.).
În acest sens, Banca de Dezvoltare a României „va contribui la implementarea politicilor economice ale Guvernului printr-o serie de produse financiar-bancare specifice oferite categoriilor de beneficiari eligibili şi va avea la dispoziţie o gamă variată de surse de finanţare potenţiale”, se arată în nota de fundamentare a proiectului legislativ.
Eximbank este o societate comercială pe acţiuni, la care statul deţine în orice moment minimum de 51% din capitalul social.
IMM-urile şi administraţiile publice locale, printre clienţii „ţintă” ai Băncii
Activitatea băncii ar urma să se concentreze asupra unor clienţi cu profil de risc mai ridicat, dar cu potenţial mare de a crea valoare adăugată şi locuri de muncă: companii nou-înfiinţate, IMM-uri, ONG-uri, asociaţii de dezvoltare intercomunitară sau grupuri de acţiune locală. În acest sens, Banca urmează să devină managerul proiectului „Promovarea întreprinderilor mici şi mijlocii”, finanţat de Germania.
Totodată, Banca va putea finanţa unităţi administrativ-teritoriale şi instituţii ale administraţiei publice locale.
Banca de Dezvoltare ar urma să le ofere clienţilor săi produse de finanţare, cofinanţare, refinanţare, garantare, asigurare şi reasigurare şi va avea mandatul de a susţine: proiecte finanţate din fonduri UE, inclusiv proiecte de infrastructură, programe şi proiecte de interes local, regional, naţional, inclusiv de natură socială, parteneriate public-privat.
Sursele de finanţare: bugetul de stat şi veniturile din privatizări
Sursele de finanţare a activităţii Băncii ar urma să fie asigurate de Ministerul Finanţelor Publice, din bugetul de stat, din privatizări, din resurse încredințate în bază de mandat de alte autorități ale administrației publice centrale, din finanțări rambursabile contractate de pe piețele interne și internaționale (inclusiv de la instituții financiare internaționale), de la bănci guvernamentale de dezvoltare/cooperare internațională, precum şi din alte surse.
Totodată, Banca de Dezvoltare a României va putea să contracteze finanţări rambursabile în numele şi în contul statului, care se vor considera „obligaţii de natura datoriei publice guvernamentale, iar plata serviciului acestor datorii se consideră implicit garantată de Statul român”.
Necesarul de fonduri ce urmează să fie pus la dispoziţia Băncii se ridică la 317 milioane de lei în anul 2017, 240 de milioane de lei în anul 2018 şi 239 de milioane de lei în anul 2019.
„Indiferent de sursa din care se vor asigura aceste fonduri prevăzute la art. 14 din proiectul de lege, aceste fonduri vor constitui plasamente financiare ale statului la Banca de Dezvoltare a României, după cum sunt tratate şi în prezent fondurile puse la dispoziţia SC Eximbank SA pentru activitatea desfăşurată în nume şi în contul statului, neavând un impact asupra deficitului bugetar”, se arată în nota de fundamentare al proiectului de lege.
Conducerea şi coordonarea operaţiunilor va fi asigurată de un Comitet Interministerial de Dezvoltare Economică (CIDE). Acesta va putea aproba tranzacţii în valoare de cel mult 50 de milioane de euro per beneficiar, orice tranzacţie peste acest nivel urmând a fi avizate de CIDE şi aprobate de către Guvern.
Proiectul a fost elaborat în cadrul unui grup de lucru din care au făcut parte reprezentanţi ai mai multor ministere, ai Eximbank, ai Băncii Europene de Investiţii şi în consultare cu oficiali ai unor bănci similare din Polonia, Croaţia, Ungaria şi Germania.
Componenţa, numărul şi remuneraţia conducerii
Membrii CIDE sunt cei care asigură respectarea mandatului de bancă de dezvoltare. Ei vor fi reprezentanți ai organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale şi Banca de Dezvoltare a României, președintele CIDE fiind secretarul de stat în Ministerul Finanțelor Publice coordonator al activității de datorie publică.
„Remuneraţia individuală a membrilor CIDE se stabileşte la nivelul a două salarii medii brute pe Banca de Dezvoltare a României la nivelul sfârşitului anului anterior celui pentru care se face plata, este plătibilă lunar și se suportă din fondurile statului puse la dispoziţia EximBank, administrarea activităților legate de calculul remunerației fiind realizată de către EximBank”, se arată în legea care va reglementa noul mandat al Eximbank.
Costurile salariale s-au ridicat în 2014 la 37,3 milioane de lei. La finele lunii decembrie 2014, Eximbank avea 318 angajaţi, potrivit raportului anual. Rezultă astfel un salariu mediu brut de peste 9.700 de lei pe lună. Prin urmare, membrii CIDE ar urma să fie remuneraţi cu circa 19.500 de lei brut pe lună, echivalentul a circa 4.400 de euro.
La finele lunii octombrie, mandatul conducerii executive a Eximbank a fost prelungit de Ministerul Finanţelor pentru încă patru ani. Conducerea executivă este asigurată de Traian Halalai, Paul Ichim şi Crina Cozma.
Traian Halalai a avut anul trecut venituri totale de 1,8 milioane de lei din funcţiile deţinute în cadrul grupului Eximbank (bancă şi companie de asigurări-reasigurări), echivalentul a 410.600 de euro, respectiv 34.000 de euro lunar, potrivit declaraţiei de avere depuse la jumătatea acestui an.
Eximbank a câștigat în faţa cec Bank
La finele lunii septembrie, ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici, declara că una dintre cele două bănci ale statului, cec Bank sau Eximbank, ar urma să fie transformată într-o bancă de dezvoltare, devenind astfel un partener al statului în asigurarea finanţării pentru proiectele europene.
CEC Bank are o cotă de piaţă de 7%, fiind a cincea cea mai mare bancă din sistem, în vreme ce Eximbank are o cotă de piaţă de sub 1%.
În toamna anului trecut, ministrul delegat pentru IMM-uri de la acea vreme, Florin Jianu, a avansat ideea transformării unei bănci din portofoliul statului într-o bancă de investiţii. Radu Graţian Gheţea, preşedintele cec Bank, declara atunci că nu susţine această iniţiativă.
„Ni s-a sugerat în ultima vreme să devenim o bancă a IMM-urilor, a agricultorilor, de dezvoltare sau de alt tip, însă noi suntem o bancă comercială universală. Avem o reţea puternică de unităţi teritoriale, iar transformarea cec Bank într-o bancă de investiţii este ineficientă. O bancă specializată, în condiţiile economice de astăzi, nu mai are viabilitate nicăieri în lume. La această oră, cec Bank acordă credite către IMM-uri (42% din întreg portofoliul de credite), agricultori şi administraţiile publice locale”, a spus Radu Gheţea, în noiembrie 2014.
Eximbank a fost înfiinţată iniţial pentru a susţine activitatea exportatorilor. La ora actuală, banca are un regim special, acţionând atât în numele statului, pentru emisiune de garanţii, cât şi în nume propriu prin creditarea companiilor.
