Evenimentul

Document / Privilegii spectaculoase: RAAPPS va plăti chiria locuințelor de protocol, întreţinerea, taxele şi impozitele pentru imobilele în care locuiesc preşedinţii CCR, CSM, ICCJ, Curţii de Conturi şi Academiei Române

Guvernul Dăncilă a aprobat în ședința de miercuri o Ordonanță de Urgență ce stabilește obligația RAAPPS de a suporta cheltuielile de întreţinere, taxele şi impozitele… Mai mult

13.06.2018

La obiect

T1 2018 – pensia medie lunară, cu peste zece procente mai mare faţă de anul trecut, puterea de cumpărare cam cu 5% mai mare

În primul trimestru din 2018, pensia medie lunară a fost de 1.122 lei, cu zece lei sau 0,9% mai puţin faţă de trimestrul precedent. Totodată,… Mai mult

13.06.2018

Evenimentul

Sub ochii Chinei și Rusiei: Acordul Trump – Kim, un progres mai curând simbolic în absența detaliilor concrete, urmează negocieri grele

Acordul semnat marți de președintele SUA, Donald Trump, și de cel al Coreei de Nord, Kim Jong Un, consemnează angajamentul coreean privind denuclearizarea completă în… Mai mult

12.06.2018

La obiect

Inflația anuală a ajuns în luna mai la 5,41%: responsabile – legumele, carburanții și tutunul

Inflaţia pe luna mai 2018 a fost de +0,47%, semnificativ peste cea din mai 2017 (+0,28%). Ceea ce a trimis, prin efect de bază, inflaţia… Mai mult

12.06.2018

Execuția la 9 luni: deficitul – la limita de derapaj. Lista de probleme

de Marin Pana 26.10.2017

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele primelor nouă luni din 2017 un deficit de circa 6,8 miliarde de lei, sumă echivalentă cu 0,81% din PIB estimat pentru anul în curs la 837,1 miliarde de lei. Rezultatul consemnat se situează sub performanța din aceeaşi perioadă a anului trecut, când la finele trimestrului III s-a consemnat un deficit mai mic de peste două ori în termeni nominali (-3,1 miliarde lei), respectiv 0,49% din PIB-ul pe 2016.

Ceea ce, fără a fi un capăt de ţară, se constituie într-un motiv de îngrijorare, dat fiind că la finalul anului trecut de-abia am reuşit să ne încadrăm, la limită, în deficitul maxim permis de 3% din PIB potrivit metodologiei europene de calcul ESA. Or, pe primele 9 luni din 2017 stăm ceva mai slab şi nu mai avem de unde să ne permitem aşa ceva.

Cheltuieli peste posibilităţi

Rezultatul mai slab decât în primele trei trimestre din 2016 a apărut din combinarea avansului de 14,65 miliarde lei pe partea de venituri (+8,8% în termeni nominali) cu sporul de 17,77 miliarde lei pe partea de cheltuieli (+10,5%). De unde, dat fiind obiectivul de încadrare în limita de 3%, de-abia atins în 2016, se vede clar că s-au angajat cheltuieli peste veniturile încasate din creşterea economică.

De remarcat, însă, faptul că ritmul în care banii au ajuns în visteria statului a depăşit binişor avansul foarte bun al PIB, dar nu a putut şine pasul cu angajarea de noi cheltuieli publice, cea mai importantă modificare pe trimestrul III 2017 fiind creşterea valorii punctului de pensie cu 9% de la 1 iulie, suplimentar faţă de indexarea de 5,25% acordată la începutul anului şi care semăna mult mai bine cu creşterea economică din care a fost bugetată.

Am amintit această decizie, deoarece ar putea fi exact cea care va face diferenţa la final de an între atingerea ţintei de deficit public şi ratarea ei. Altminteri, strict tehnic vorbind, România ar fi trebuit să utilizeze avantajele din creşterea economică pentru consolidarea financiară şi reducerea datoriei statului, Aceasta şi-a reluat uşor creşterea ( de la 37,1% din PIB pe trim.1 la 37,2% pe trim. 2), în pofida performanţei economice remarcabile, ceea ce reflectă o gestiune în afara zonei optime de acţiune.

Risipind acest avantaj în loc să profite pentru a consolida finanţele publice.

Desigur, s-ar putea veni cu contraargumentul că diferenţa faţă de execuţia bugetară a anului trecut ( nici ea un model de urmat) a venit mai degrabă din neîncasarea sperată a veniturilor ( -0,2% din PIB la 9 luni) decât din creşterea cheltuielilor ( +0,1% din PIB). Însă, mai multă prudenţă în asumarea unor obligaţii ale statului ce nu vor mai putea fi retrase pe viitor, cel puţin până la confirmarea avansului vizat de încasări ar fi fost de bun-simţ.

Fapt grav, dacă tot au crescut într-o proporţie semnificativ mai mare decât veniturile, cheltuielile nici măcar nu au fost orientate către dezvoltare şi investiţii, ci s-au dus în sacul fără fund al consumului după criterii discutabile ( de pildă, pe calea punctului de pensie umflat artificial , în proporţii egale pentru toţi pensionarii, indiferent de nivelul pensiei).

De reţinut, ne aşteaptă în acest septembrie scadenţa de plată a peste 1 miliard de euro din împrumutul de stabilizare macroeconomică luat în anul 2009 de la Uniunea Europeană, cheltuială pe care nu am avut-o în anul 2016, din motive de programare a scadenţelor legate de campania electorală  (după cum se vede, după ce că iarna nu-I ca vara, nici 2017 nu e ca 2016). 

Cum s-au mutat banii de la investiţii în salarii

În esenţă, tot sporul de cheltuieli s-a concentrat pe partea de cheltuieli de personal, care au crescut cu 0,5% din PIB pe primele nouă luni din 2017 (după o majorare evident exagerată ca ritm, +21,6% de la un an la altul). De reţinut, chiar şi prin taxarea acestor cheltuieli sporite (mutând banii dintr-un buzunar în altul) nu s-a reuşit un spor relativ la PIB pe partea de venituri.

În esenţă, majorarea salariilor a fost asigurată prin diminuarea semnificativă a cheltuielilor cu bunuri şi servicii (-0,2% din PIB) şi prin tăieri de fonduri de la cheltuielile de capital (-0,4% din PIB). Singurul domeniu unde lucrurile au mers ceva mai bine decât anul trecut a fost cel al finanţării proiectelor cu asistenţă nerambursabilă (+0,1% din PIB).

Oarecum surprinzător faţă de orientarea social-democrată a Executivului şi de creşterea pensiilor, cheltuielile pentru asistenţă social s-au majorat în primele trei trimestre ale anului cu doar 0,1% din PIB. Ceea ce arată o predispoziţie pentru calea de minimă rezistenţă, aceea a da direct bani în plus şi o lipsă în organizarea superioară a unor servicii sociale de calitate europeană.

Factorul de maxim impact pe buget, neglijat

Alocarea de fonduri bugetare şi, mai ales, întocmirea de proiecte presante de infrastructură (compatibile cu pretenţiile europene, foarte atente la eventuale deturnări de fonduri)  ar fi permis o absorbţia de fonduri europene nerambusabile undeva spre limita maximă stabilită orientativ la 4% din PIB pe an. Adică singura sursă de amplitudine suficientă pentru a echilibra decisiv bugetul public.

Din păcate, interesul tactic imediat şi maximizarea beneficiilor personale au primat, oarecum de aşteptat în raport cu actualul electorat, în faţa strategiilor de dezvoltare a ţării pe termen mediu şi lung. Atenţie, însă, limita de 3% deficit public din PIB a fost fixată pentru perioade de recesiune şi nu pentru cele de creşteri economice record.

Tentativa de a copia la indigo execuţia bugetară de anul trecut la mustaţa deficitului impus de regulile europene, deja niţel ieşită de pe traiectorie, nu este cea mai bună idee. Ea se poate dovedi chiar foarte periculoasă, expunerea României la eventuale turbulenţe externe sau (de ce nu ?) interne fiind chiar un pariu riscant de siguranţă naţională, cu conotaţii care depăşesc sfera strict economică.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.10.2017

Lăsați un comentariu


Europa

Sărăcia energetică: Soluţiile la îndemâna comunităților pentru presiunea facturilor la utilităţi. Autoritățile lipsesc de la dialog

Adrian N Ionescu

Soluțiile de susţinere a familiilor care au probleme cu facturile la utilităţi pot fi replicate în comunităţile locale din România,  după modelul celor care au avut… Mai mult

Stiri

Războiul comercial / Donald Trump lansează o nouă amenințare la adresa UE – taxe vamale de 20% asupra tuturor vehiculelor importate din Uniune

Iulian Soare

Preşedintele SUA, Donald Trump, a somat vineri Uniunea Europeană să elimine taxele vamale impuse ca reacţie la tarifele impuse de Statele Unite. În caz contrar,… Mai mult

Europa

Casa Albă anunță noul ambasador în Republica Moldova: Derek Hogan, specialist pe zona Europa de Est

Iulian Soare

Derek J. Hogan (foto), specialist pe zona Europa de Est, va fi noul ambasador extraordinar și plenipotențiar al Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, anunță… Mai mult

Stiri

Vicepremierul Paul Stănescu, adresându-se tinerilor PSD: Fiți pregătiți, cu arma la picior. Când preşedintele va fluiera, cu toţii să fiţi la Bucureşti

Vladimir Ionescu

Vicepreşedintele PSD Paul Stănescu le-a cerut tinerilor social-democrați participanți la o conferință ce a avut loc la Slatina, să fie pregătiți pentru o viitoare acțiune… Mai mult

Stiri

Peter Eckstein Kovacs a demisionat din UDMR acuzând ”cârdășia cu PSD” pe legile justiției

Vladimir Ionescu

Peter Eckstein-Kovacs, unul dintre membrii fondatori ai UDMR, şi-a anunţat demisia din calitatea de membru al acestei formațiuni. El reclamă „cârdăşia” UDMR cu PSD şi… Mai mult

Stiri

GRECO: România – progrese limitate în implementarea recomandărilor

Vladimir Ionescu

România a înregistrat progrese limitate în implementarea recomandărilor din raportul întocmit în martie de Grupul Statelor împotriva Corupţiei (GRECO), arată un comunicat al acestui organism… Mai mult

Stiri

Operațiunile de Check-In și Boarding, suspendate la nivel global din cauza unei defecțiuni a sistemului – Tarom anunță întârzieri la toate cursele

Mariana Bechir

UPDATE: SITA a repus în funcţiune sistemul DCS (Departure Control System) după 4 ore de nefuncţionare. *** Departure Control System (sistemul folosit pentru check-in și îmbarcare)… Mai mult