Chestiunea

Responsabilitatea fiscal-bugetară în epoca Marii Uniri: O filosofie și mai multe cifre

Consiliul Superior Economic al României publica, în vara anului 1939, o serie de studii realizate de referenți ai Oficiului de Studii al Consiliului – în… Mai mult

30.11.2018

La obiect

PIB-ul României şi Marea Unire

În urma Marii Uniri din 1918, Produsul Intern Brut al României a crescut cu aproape 63%, de la 8,83 miliarde dolari, media perioadei 1911 –… Mai mult

30.11.2018

Chestiunea

Acord spectaculos pentru asfaltatori și juriști: Guvernul modifică legislația salarială într-o industrie de miliarde. Construcțiile

  O inedită și oarecum bizară decizie a luat joi, 29 noiembrie guvernul, referitoare la maniera în care gestionează salarizarea în economie: Angajaţii din sectorul… Mai mult

29.11.2018

Analiză

Sectorul de transport – oportunitatea insuficient exploatată pentru echilibrarea contului curent

România s-a situat anul trecut pe locul 5 între statele membre UE, în ceea ce priveşte ritmul de creştere a transportului de mărfuri, potrivit datelor… Mai mult

27.11.2018

Cronicile

Execuția la 9 luni: deficitul – la limita de derapaj. Lista de probleme

de Marin Pana 26.10.2017

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele primelor nouă luni din 2017 un deficit de circa 6,8 miliarde de lei, sumă echivalentă cu 0,81% din PIB estimat pentru anul în curs la 837,1 miliarde de lei. Rezultatul consemnat se situează sub performanța din aceeaşi perioadă a anului trecut, când la finele trimestrului III s-a consemnat un deficit mai mic de peste două ori în termeni nominali (-3,1 miliarde lei), respectiv 0,49% din PIB-ul pe 2016.

Ceea ce, fără a fi un capăt de ţară, se constituie într-un motiv de îngrijorare, dat fiind că la finalul anului trecut de-abia am reuşit să ne încadrăm, la limită, în deficitul maxim permis de 3% din PIB potrivit metodologiei europene de calcul ESA. Or, pe primele 9 luni din 2017 stăm ceva mai slab şi nu mai avem de unde să ne permitem aşa ceva.

Cheltuieli peste posibilităţi

Rezultatul mai slab decât în primele trei trimestre din 2016 a apărut din combinarea avansului de 14,65 miliarde lei pe partea de venituri (+8,8% în termeni nominali) cu sporul de 17,77 miliarde lei pe partea de cheltuieli (+10,5%). De unde, dat fiind obiectivul de încadrare în limita de 3%, de-abia atins în 2016, se vede clar că s-au angajat cheltuieli peste veniturile încasate din creşterea economică.

De remarcat, însă, faptul că ritmul în care banii au ajuns în visteria statului a depăşit binişor avansul foarte bun al PIB, dar nu a putut şine pasul cu angajarea de noi cheltuieli publice, cea mai importantă modificare pe trimestrul III 2017 fiind creşterea valorii punctului de pensie cu 9% de la 1 iulie, suplimentar faţă de indexarea de 5,25% acordată la începutul anului şi care semăna mult mai bine cu creşterea economică din care a fost bugetată.

Am amintit această decizie, deoarece ar putea fi exact cea care va face diferenţa la final de an între atingerea ţintei de deficit public şi ratarea ei. Altminteri, strict tehnic vorbind, România ar fi trebuit să utilizeze avantajele din creşterea economică pentru consolidarea financiară şi reducerea datoriei statului, Aceasta şi-a reluat uşor creşterea ( de la 37,1% din PIB pe trim.1 la 37,2% pe trim. 2), în pofida performanţei economice remarcabile, ceea ce reflectă o gestiune în afara zonei optime de acţiune.

Risipind acest avantaj în loc să profite pentru a consolida finanţele publice.

Desigur, s-ar putea veni cu contraargumentul că diferenţa faţă de execuţia bugetară a anului trecut ( nici ea un model de urmat) a venit mai degrabă din neîncasarea sperată a veniturilor ( -0,2% din PIB la 9 luni) decât din creşterea cheltuielilor ( +0,1% din PIB). Însă, mai multă prudenţă în asumarea unor obligaţii ale statului ce nu vor mai putea fi retrase pe viitor, cel puţin până la confirmarea avansului vizat de încasări ar fi fost de bun-simţ.

Fapt grav, dacă tot au crescut într-o proporţie semnificativ mai mare decât veniturile, cheltuielile nici măcar nu au fost orientate către dezvoltare şi investiţii, ci s-au dus în sacul fără fund al consumului după criterii discutabile ( de pildă, pe calea punctului de pensie umflat artificial , în proporţii egale pentru toţi pensionarii, indiferent de nivelul pensiei).

De reţinut, ne aşteaptă în acest septembrie scadenţa de plată a peste 1 miliard de euro din împrumutul de stabilizare macroeconomică luat în anul 2009 de la Uniunea Europeană, cheltuială pe care nu am avut-o în anul 2016, din motive de programare a scadenţelor legate de campania electorală  (după cum se vede, după ce că iarna nu-I ca vara, nici 2017 nu e ca 2016). 

Cum s-au mutat banii de la investiţii în salarii

În esenţă, tot sporul de cheltuieli s-a concentrat pe partea de cheltuieli de personal, care au crescut cu 0,5% din PIB pe primele nouă luni din 2017 (după o majorare evident exagerată ca ritm, +21,6% de la un an la altul). De reţinut, chiar şi prin taxarea acestor cheltuieli sporite (mutând banii dintr-un buzunar în altul) nu s-a reuşit un spor relativ la PIB pe partea de venituri.

În esenţă, majorarea salariilor a fost asigurată prin diminuarea semnificativă a cheltuielilor cu bunuri şi servicii (-0,2% din PIB) şi prin tăieri de fonduri de la cheltuielile de capital (-0,4% din PIB). Singurul domeniu unde lucrurile au mers ceva mai bine decât anul trecut a fost cel al finanţării proiectelor cu asistenţă nerambursabilă (+0,1% din PIB).

Oarecum surprinzător faţă de orientarea social-democrată a Executivului şi de creşterea pensiilor, cheltuielile pentru asistenţă social s-au majorat în primele trei trimestre ale anului cu doar 0,1% din PIB. Ceea ce arată o predispoziţie pentru calea de minimă rezistenţă, aceea a da direct bani în plus şi o lipsă în organizarea superioară a unor servicii sociale de calitate europeană.

Factorul de maxim impact pe buget, neglijat

Alocarea de fonduri bugetare şi, mai ales, întocmirea de proiecte presante de infrastructură (compatibile cu pretenţiile europene, foarte atente la eventuale deturnări de fonduri)  ar fi permis o absorbţia de fonduri europene nerambusabile undeva spre limita maximă stabilită orientativ la 4% din PIB pe an. Adică singura sursă de amplitudine suficientă pentru a echilibra decisiv bugetul public.

Din păcate, interesul tactic imediat şi maximizarea beneficiilor personale au primat, oarecum de aşteptat în raport cu actualul electorat, în faţa strategiilor de dezvoltare a ţării pe termen mediu şi lung. Atenţie, însă, limita de 3% deficit public din PIB a fost fixată pentru perioade de recesiune şi nu pentru cele de creşteri economice record.

Tentativa de a copia la indigo execuţia bugetară de anul trecut la mustaţa deficitului impus de regulile europene, deja niţel ieşită de pe traiectorie, nu este cea mai bună idee. Ea se poate dovedi chiar foarte periculoasă, expunerea României la eventuale turbulenţe externe sau (de ce nu ?) interne fiind chiar un pariu riscant de siguranţă naţională, cu conotaţii care depăşesc sfera strict economică.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.10.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Gabriela Firea promite transport gratuit în Capitală din 2019

Vladimir Ionescu

Primarul general Gabriela Firea intenţionează să asigure, din 2019, gratuitate pentru toate mijloacele de transport în comun de suprafaţă din Bucureşti, potrivit unor declaraţii făcute miercuri,… Mai mult

Stiri

Clasamentul universităților: Babeș-Bolyai, pe primul loc, urmată de Universitatea și de Politehnica din București

Vladimir Ionescu

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca este pe locul I în Clasamentul realizat de asociația Ad Astra, a cercetătorilor români. Pe locul al doilea se situează Universitatea… Mai mult

Europa

Consiliul UE – Președinția României: Guvernul a stabilit prioritățile, Viorica Dăncilă cere „pace politică internă”

Vladimir Ionescu

Premierul Dăncilă a prezentat miercuri în fața Parlamentului priorităţile preşedinţiei României la Consiliul UE. Acestea sunt plasate sub umbrela motto-ului „Coeziunea ca valoare comună europeană”… Mai mult

Stiri

Discuțiile pe bugetul 2019 se amână. ”Mai trebuie clarificare anumite aspecte”

Razvan Diaconu

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a confirmat că proiectul de buget pentru 2019 nu va fi discutat joi în ședința de Guvern și nu a precizat… Mai mult

Stiri

Industrie – INS: Cifra de afaceri şi comenzile noi cresc substanțial pe 10 luni

Adrian N Ionescu

Trei indicatori privind industria ai Institutului Național de Statistică (INS) arată creșteri semnificative pe primele 10 luni din 2018, chiar dacă sondajele independente au indicat… Mai mult

Stiri

Opoziția depune vineri moțiune de cenzură

Razvan Diaconu

O moţiune de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă,  semnată de 163 de parlamentari, va fi depusă vineri de opoziție. „Guvernul poate să cadă, totul este o… Mai mult

Stiri

Eugen Teodorovici: Băncile ar trebui să finanţeze companiile proporţional cu finanţarea statului

Alexandra Pele

Băncile ar trebui să finanţeze în egală măsură atât statul cât şi economia reală, este de părere ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici. “Pe lângă profitul consistent… Mai mult