La obiect

Câteva calcule: modificările salariale pe 2018. Realitate, impresii, realitate

Mutarea (până la urmă și aceea incompletă ) contribuţiilor de la angajator la angajat, modificarea cotelor de taxare a muncii şi reducerea impozitului pe venit… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Legea ”creșterii salariilor” a devenit scandal național: mediul privat și categorii întregi de bugetari sunt în aceeași oală cu administrația derutată

Agitația ultimelor două zile arată că, pe măsură ce se apropie virarea primelor salarii rezultate din “revoluția fiscală” a PSD – ALDE, haosul din administrație… Mai mult

07.02.2018

Evenimentul

UE își asumă aderarea ţărilor din Balcanii de Vest – strategia și calendarul. Republica Moldova a ratat trenul

Şase ţări grupate în Balcanii de Vest, Serbia, Muntenegru, Macedonia, Bosnia şi Herţegovina. Albania şi Kosovo, au primit undă verde pentru începerea procesului de aderarea… Mai mult

07.02.2018

La obiect

Riscurile vin din politica fiscală și din cea de venituri: Argumentele și țintele BNR la creșterea dobânzii de referință

Riscurile și incertitudinile care au dus la majorarea dobânzii de politică monetară „provin în principal din conduita politicii fiscale și a celei de venituri, din… Mai mult

07.02.2018

Execuția la 9 luni: deficitul – la limita de derapaj. Lista de probleme

de Marin Pana 26.10.2017

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele primelor nouă luni din 2017 un deficit de circa 6,8 miliarde de lei, sumă echivalentă cu 0,81% din PIB estimat pentru anul în curs la 837,1 miliarde de lei. Rezultatul consemnat se situează sub performanța din aceeaşi perioadă a anului trecut, când la finele trimestrului III s-a consemnat un deficit mai mic de peste două ori în termeni nominali (-3,1 miliarde lei), respectiv 0,49% din PIB-ul pe 2016.

Ceea ce, fără a fi un capăt de ţară, se constituie într-un motiv de îngrijorare, dat fiind că la finalul anului trecut de-abia am reuşit să ne încadrăm, la limită, în deficitul maxim permis de 3% din PIB potrivit metodologiei europene de calcul ESA. Or, pe primele 9 luni din 2017 stăm ceva mai slab şi nu mai avem de unde să ne permitem aşa ceva.

Cheltuieli peste posibilităţi

Rezultatul mai slab decât în primele trei trimestre din 2016 a apărut din combinarea avansului de 14,65 miliarde lei pe partea de venituri (+8,8% în termeni nominali) cu sporul de 17,77 miliarde lei pe partea de cheltuieli (+10,5%). De unde, dat fiind obiectivul de încadrare în limita de 3%, de-abia atins în 2016, se vede clar că s-au angajat cheltuieli peste veniturile încasate din creşterea economică.

De remarcat, însă, faptul că ritmul în care banii au ajuns în visteria statului a depăşit binişor avansul foarte bun al PIB, dar nu a putut şine pasul cu angajarea de noi cheltuieli publice, cea mai importantă modificare pe trimestrul III 2017 fiind creşterea valorii punctului de pensie cu 9% de la 1 iulie, suplimentar faţă de indexarea de 5,25% acordată la începutul anului şi care semăna mult mai bine cu creşterea economică din care a fost bugetată.

Am amintit această decizie, deoarece ar putea fi exact cea care va face diferenţa la final de an între atingerea ţintei de deficit public şi ratarea ei. Altminteri, strict tehnic vorbind, România ar fi trebuit să utilizeze avantajele din creşterea economică pentru consolidarea financiară şi reducerea datoriei statului, Aceasta şi-a reluat uşor creşterea ( de la 37,1% din PIB pe trim.1 la 37,2% pe trim. 2), în pofida performanţei economice remarcabile, ceea ce reflectă o gestiune în afara zonei optime de acţiune.

Risipind acest avantaj în loc să profite pentru a consolida finanţele publice.

Desigur, s-ar putea veni cu contraargumentul că diferenţa faţă de execuţia bugetară a anului trecut ( nici ea un model de urmat) a venit mai degrabă din neîncasarea sperată a veniturilor ( -0,2% din PIB la 9 luni) decât din creşterea cheltuielilor ( +0,1% din PIB). Însă, mai multă prudenţă în asumarea unor obligaţii ale statului ce nu vor mai putea fi retrase pe viitor, cel puţin până la confirmarea avansului vizat de încasări ar fi fost de bun-simţ.

Fapt grav, dacă tot au crescut într-o proporţie semnificativ mai mare decât veniturile, cheltuielile nici măcar nu au fost orientate către dezvoltare şi investiţii, ci s-au dus în sacul fără fund al consumului după criterii discutabile ( de pildă, pe calea punctului de pensie umflat artificial , în proporţii egale pentru toţi pensionarii, indiferent de nivelul pensiei).

De reţinut, ne aşteaptă în acest septembrie scadenţa de plată a peste 1 miliard de euro din împrumutul de stabilizare macroeconomică luat în anul 2009 de la Uniunea Europeană, cheltuială pe care nu am avut-o în anul 2016, din motive de programare a scadenţelor legate de campania electorală  (după cum se vede, după ce că iarna nu-I ca vara, nici 2017 nu e ca 2016). 

Cum s-au mutat banii de la investiţii în salarii

În esenţă, tot sporul de cheltuieli s-a concentrat pe partea de cheltuieli de personal, care au crescut cu 0,5% din PIB pe primele nouă luni din 2017 (după o majorare evident exagerată ca ritm, +21,6% de la un an la altul). De reţinut, chiar şi prin taxarea acestor cheltuieli sporite (mutând banii dintr-un buzunar în altul) nu s-a reuşit un spor relativ la PIB pe partea de venituri.

În esenţă, majorarea salariilor a fost asigurată prin diminuarea semnificativă a cheltuielilor cu bunuri şi servicii (-0,2% din PIB) şi prin tăieri de fonduri de la cheltuielile de capital (-0,4% din PIB). Singurul domeniu unde lucrurile au mers ceva mai bine decât anul trecut a fost cel al finanţării proiectelor cu asistenţă nerambursabilă (+0,1% din PIB).

Oarecum surprinzător faţă de orientarea social-democrată a Executivului şi de creşterea pensiilor, cheltuielile pentru asistenţă social s-au majorat în primele trei trimestre ale anului cu doar 0,1% din PIB. Ceea ce arată o predispoziţie pentru calea de minimă rezistenţă, aceea a da direct bani în plus şi o lipsă în organizarea superioară a unor servicii sociale de calitate europeană.

Factorul de maxim impact pe buget, neglijat

Alocarea de fonduri bugetare şi, mai ales, întocmirea de proiecte presante de infrastructură (compatibile cu pretenţiile europene, foarte atente la eventuale deturnări de fonduri)  ar fi permis o absorbţia de fonduri europene nerambusabile undeva spre limita maximă stabilită orientativ la 4% din PIB pe an. Adică singura sursă de amplitudine suficientă pentru a echilibra decisiv bugetul public.

Din păcate, interesul tactic imediat şi maximizarea beneficiilor personale au primat, oarecum de aşteptat în raport cu actualul electorat, în faţa strategiilor de dezvoltare a ţării pe termen mediu şi lung. Atenţie, însă, limita de 3% deficit public din PIB a fost fixată pentru perioade de recesiune şi nu pentru cele de creşteri economice record.

Tentativa de a copia la indigo execuţia bugetară de anul trecut la mustaţa deficitului impus de regulile europene, deja niţel ieşită de pe traiectorie, nu este cea mai bună idee. Ea se poate dovedi chiar foarte periculoasă, expunerea României la eventuale turbulenţe externe sau (de ce nu ?) interne fiind chiar un pariu riscant de siguranţă naţională, cu conotaţii care depăşesc sfera strict economică.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.10.2017

Lăsați un comentariu


Europa

Nord Stream 2, subiectul pe care cancelarul Merkel și premierul polonez și-au exprimat pozițiile divergente

Iulian Soare

Migrația și Nord Stream 2 sunt subiectele pe care cancelarul german Angela Merkel și premierul polonez Mateusz Morawiecki au recunoscut că au “diferenţe de abordare”,… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă, prima vizită la Bruxelles, săptămâna viitoare. “Vom accentua dimensiunea europeană a guvernării”

Vladimir Ionescu

Premierul Viorica Dăncilă va avea, săptămâna viitoare, la Bruxelles, întâlniri cu o serie de lideri europeni, printre care preşedintele Comisiei Europene – Jean Claude Juncker,… Mai mult

Stiri

UPDATE / Ancheta în cazul polițistului pedofil: 18 șefi l-ar fi protejat

UPDATE: Chestorul Bogdan Despescu, demis din funcția de șef al IGPR după dezvăluirile refritoare la polițistul acuzat de pedofilie, susţine că raportul Corpului de Control… Mai mult

Stiri

Justiția SUA a inculpat 13 cetățeni ruși pentru conspirație, în chestiunea alegerilor prezidențiale din 2016

Iulian Soare

Departamentul de Justiţie al Statelor Unite a inculpat, vineri, 13 cetăţeni ruşi şi trei organizaţii din Rusia acuzate că au interferat în alegerile prezidenţiale americane… Mai mult

Europa

Președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag cere UE să nu suspende MCV-ul și să ia în considerare activarea Articolului 7 în cazul României

Iulian Soare

Președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag, Gunther Krichbaum (foto), îi cere președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncler, să nu suspende aplicarea Mecanismului de Cooperare și… Mai mult

Stiri

Profitul Transelectrica a scăzut cu peste 90%, mai ales din cauza scăderii tarifelor

Adrian N Ionescu

Transelectrica (TEL) a realizat un profit net de 26,4 milioane lei în 2017, în scădere cu 90,3% față de 2016, „evoluţie determinată în principal de… Mai mult

Stiri

Președintele CNCD: Formatorii de opinie ar trebui să se retragă din viața publică atunci când fac declarații discriminatorii

Vladimir Ionescu

Formatorii de opinie – fie că sunt politicieni, jurnaliști sau de altă natură – ar trebui să se retragă din viața publică, dacă fac declarații… Mai mult