Bugetul general consolidat a înregistrat la finele primelor zece luni ale acestui an un excedent de circa 9 miliarde lei.
Suma este echivalentă cu 1,33% din PIB prognozat și provine în principal din soldurile pozitive înregistrate la bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din venituri proprii (+3,19 miliarde lei) și la bugetele locale (+2,45 miliarde lei).
Excedentul: clipul publicitar
Tot pe plus se află bugetul asigurărilor sociale (+0,05 miliarde lei), din care se plătesc pensiile, și bugetul asigurărilor pentru șomaj (+0,40 miliarde lei).
Cu toate acestea, ar fi de reținut, din perspectiva anunțatei reduceri a TVA, faptul că bugetul de stat se poziționează pe minus, cu un deficit de 2,73 miliarde lei, echivalent cu 0,39% din PIB.
Rezultatul execuției bugetare după primele zece luni este cu 7,1 miliarde lei mai bun față de aceeași perioadă a anului trecut, când s-a consemnat un deficit de 1,9 miliarde lei sau -0,29% din PIB. Îmbunătățirea rezultatelor finanțelor publice s-a făcut în principal pe calea creșterii încasărilor (+0,6% din PIB), dar și pe cea a reducerii cheltuielilor, care s-au diminuat cu 0,4% din PIB.
În structură, merită apreciate modificările pozitive față de anul trecut care au avut loc pe partea de transferuri pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (+3,37 miliarde lei sau +0,4% din PIB față de aceeași perioadă din 2014) și contează mult mai puțin diminuarea consemnată la proiectele cu finanțare rambursabilă (-41,4 milioane lei).
Comparativ cu aceeași perioadă din 2014, cheltuielile cu dobânzile s-au diminuat cu aproape un miliard de lei sau ceva mai mult de zece procente.
Sumele date pentru bunuri și servicii au crescut cu 384 milioane lei dar au scăzut cu 0,2% ca pondere în PIB.
În schimb, sumele alocate pentru asistența socială s-au majorat cu 3,82 miliarde lei, ponderea lor fiind în creștere cu 0,1% din PIB.
Deși apar ca fiind mai mici relativ la PIB, cheltuielile totale au crescut cu patru procente în expresie nominală, adică foarte ușor peste creșterea economică de 3,7% consemantă pentru primele trei trimestre. Este o evoluție echilibrată pe partea de politică economică, pe care ar trebui să avem grijă să o menținem și în anii viitori.
Partea goală a paharului
Principala nerealizare în execuția bugetară pe 2015 constă în reducere semnificativă (aproape 1,5 miliarde lei sau -13,9% în raport cu aceeași perioadă din anul anterior) a sumelor destinate cheltuielilor de capital, de la 10,66 miliarde lei pe primele zece luni din 2014 la 9,18 miliarde lei pe primele zece luni din 2015.
În context, excedentul de aproape 100 milioane lei de la Compania națională de autostrăzi și drumuri naționale nu este îmbucurător, ci reflectă marile întârzieri în execuția lucrărilor programate.
Semnul că nu s-a dat drumul la bani pentru acoperirea necesităților comunităților locale se vede în excedentul de 0,35% din PIB, consemnat la nivelul bugetului centralizat al unităților administrativ-teritoriale. excedent nejustificat prin prisma nevoii de bani legate de starea drumurilor, a rețelelor edilitare și a stării unităților de învățământ.
Gradul scăzut de acoperire a cheltuielilor din veniturile specifice stabilite la bugetul asigurărilor sociale (doar 65%) a necesitat pe primele zece luni ale anului în curs un transfer de aproape 16 miliarde lei de la bugetul de stat ( 2,26% din PIB).
În aceste condiții, ne îndreptăm la finalul anului spre un nivel de aproape 20 miliarde lei luați de la bugetul de stat prin TVA, accize, impozit pe venit etc. și redirijați dinspre potențiale investiții către plata pensiilor.
Per total, statul afișează un important sold pozitiv în execuția bugetară în preajma anunțării bugetului pe 2016, centrat pe relaxarea fiscală.
Foarte important, însă : ar trebui ținut cont de caracterul sezonier al acestui sold de început trimestru (istoric, mai bun, prin încasările trimestriale) și de faptul că nu s-a dat drumul la cheltuieli, din motive legate de evoluțiile politice.
