La obiect

Decembrie 2017 – salariul net a trecut pragul de 1.100 de euro la preţurile locale, dar ritmul de creştere a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii ani

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna decembrie 2017 a fost de 3.662 lei, cu 6,8% mai mare faţă de luna precedentă iar… Mai mult

11.02.2018

Chestiunea

Monitorul Coeziunii UE 2018: Ce trebuie să înțeleagă printre rânduri România

Think-tank-ul berlinez European Council of Foreign Relations (ECFR) a publicat ediția 2018 a Monitorului Coeziunii UE – o analiză a coeziunii celor 28 de membri… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Câteva calcule: modificările salariale pe 2018. Realitate, impresii, realitate

Mutarea (până la urmă și aceea incompletă ) contribuţiilor de la angajator la angajat, modificarea cotelor de taxare a muncii şi reducerea impozitului pe venit… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Legea ”creșterii salariilor” a devenit scandal național: mediul privat și categorii întregi de bugetari sunt în aceeași oală cu administrația derutată

Agitația ultimelor două zile arată că, pe măsură ce se apropie virarea primelor salarii rezultate din “revoluția fiscală” a PSD – ALDE, haosul din administrație… Mai mult

07.02.2018

Execuția bugetară pe 2017: Chiar ne încadrăm în deficitul de 3% după standard european?

de Marin Pana 28.1.2018

Bugetul general consolidat a încheiat 2017 cu un deficit pe execuția cash de -2,88% din PIB estimat (24,26 miliarde lei la un PIB de 842,5 miliarde lei), sub pragul de 3% stabilit prin criteriile de la Maastricht însă acest prag este valabil pentru contabilitatea în sistem european ESA. Menţionăm că, în anul anterior, deficitul cash de 2,4% anunţat s-a tradus ulterior într-un deficit ESA de 3% din PIB.

Exprimat în euro, minusul s-a situat la circa 5,3 miliarde euro la un PIB de 184,4 miliarde euro), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor. Cert este că, exprimat în procente de PIB, deficitul bugetar este cel mai slab din ultimii şase ani, fiind depăşit doar de valorile consemnate în intervalul de criză economică 2008 – 2011.

Faţă de cele mai mici valori înregistrate istoric ca pondere în PIB în 2016, au crescut atât veniturile cât şi cheltuielile.

Doar că cele din urmă s-au majorat mai mult decât dublu (1% faţă de 0,4%), ceea ce a condus la expandarea soldului negativ într-un an care se anunţă foarte bun pentru creşterea economică ( 7% după primele 9 luni).

În pofida acestei creşteri, veniturile nu au reuşit să treacă pragul psihologic de 30%, situat cam la două treimi din valoarea medie înregistrată de statele membre UE în anul anterior (44,7%). La doar circa 70% din practica europeană (46,3%) se situează şi cheltuielile (ceea ce explică multiplele lipsuri din activitatea sectoarelor de învăţământ, sănătate etc.).

De reţinut, la noi gradul de acoperire a cheltuielilor bugetare cu veniturile realizate a fost de 91% iar la nivelul Uniunii de 97%. În urmă cu doi ani, se consemnase cel mai ridicat nivel al veniturilor în PIB de la integrarea europeană, dar măsurile bizare de relaxare fiscală au impus ajustarea posibilităţilor de acoperire a necesităţilor din domeniile aflate în sarcina statului pentru a acomoda ținta de deficit fiscal.

Cheltuielile din ultima lună a anului, exact la fel ca anul trecut

Deşi eram păţiţi anterior cu deficitele majorate „pe ultima sută de metri”, s-a repetat obiceiul nefast de a cheltui fonduri publice importante înainte de se trage linia și a se returna banii (ce nu pot fi relocați de la un an la altul). Valoarea de 1,67% din PIB consemnată în decembrie 2016 a fost păstrată întocmai în decembrie 2017, doar suma cheltuită a crescut în valoare nominală cu circa 1,3 miliarde lei.

Precizăm că rezultatele excuției bugetare, atât în sume absolute cât și prin raportare la PIB-ul estimat au fost date pe baza estimării oficiale de 842,5 miliarde lei, utilizată de Ministerul Finanțelor în calculele privind deficitul. Ponderea bugetului de stat în bugetul general consolidat a continuat să scadă şi a ajuns la mai puţin de 45% pe partea de venituri faţă de peste 52% pe partea de cheltuieli.

De reţinut, sumele primite de la Uniunea Europeană în contul cadrului financiar 2014 – 2020 au atins 17 miliarde lei, ceea ce echivalează cu două procente din PIB sau 15% (!) din banii intraţi la bugetul de stat. Ceea ce arată dependenţa puternică de aceşti bani veniţi din exterior, care ar putea fi reduşi parţial pe viitor, după cum ne încadrăm sau în cerinţele de echilibru bugetar sau pe partea de justiţie.

Rezultatele pe 2017, prin comparație cu cele din 2016

Bugetul asigurărilor sociale de stat a avut un gradul de acoperire a cheltuielilor cu veniturile proprii încasate de 77,0%, în creștere de la numai 71,5% în anul anterior (în 2015 a fost de 66,4%). Evoluţia este salutară dar diferenţa care a mai  trebuit să fi completată din alte taxe şi impozite plătite, altele decât contribuţiile de asigurări sociale dedicate acestui buget, a însumat aproape 13,6 miliarde lei sau 3 miliarde euro (ceea ce ridică şi o problemă legată de principiul contributivităţii, mai ales că pensionarii şi-au plătit singuri o parte destul de însemnată din pensia încasată).

În schimb, gradul de acoperire a cheltuielilor pentru sănătate pe baza contribuţiilor plătite de asiguraţi a scăzut de la 81,6% în anul precedent la doar 81% iar subvenţiile de la bugetul de stat au trebuit să fie majorate uşor, de la 1,94 miliarde lei la 2,13 miliarde lei. Deficitul bugetului de stat a fost mult mai mare decât al bugetului general consolidat şi s-a păstrat la circa 3,7%, aproape la fel ca şi în 2016.

Se poate observa cum ponderea veniturilor bugetului de stat în PIB nu a crescut, deşi veniturile totale s-au majorat, precum şi scăderea continuă a ponderii cheltuielilor efectuate prin bugetul de stat, pe fondul rezultatului foarte bun de creştere economică. Una peste alta, importanţa bugetului de stat în totalul fondurilor gestionate public a scăzut şi în 2017.

Cheltuielile: Creștere abruptă pe salariile din sectorul public, tăieri drastice la investitiile publice

Pe partea de venituri, ar fi de notat reducerea încasărilor din TVA de la 6,8% din PIB în 2016 la doar 6,4% din PIB în 2017 ( în 2015 acestea au însumat 8% din PIB). Ponderea accizelor a scăzut și ea ușor, de la 3,5% din PIB la 3,2% din PIB iar cea a impozitului pe profit a coborât de la 2,0% din PIB la 1,7% din PIB, ceea ce explică creşterea deficitului bugetar.

Asta deşi segmentul de impozitare pe salarii şi venit s-a păstrat la 3,6% din PIB iar componenta cea mai importantă a veniturilor statului, contribuțiile de asigurări,  urcat de la 8% din PIB la 8,5% din PIB. Dacă se ţine cont de majorarea cheltuielilor cu salariile şi pensiile, se conturează imaginea unui gen de politică de stânga-dreapta, fără echilibru între asumări şi posibilităţi.

Pe partea de cheltuieli, trebuie subliniată reluarea într-un volum mai mare a alocărilor pentru proiectele cu finanţare externă neranbursabilă, greu demarate pe noul buget al UE. 0,9% din PIB în plus e un rezultat care arată progres dar rămâne sub necesarul solicitat în special de infrastructură ( construcţia de autostrăzi putem spune că a fost „sublimă”, vorba lui Caragiale).

Ca modificare în plus, urmează creşterea substanţială a părţii din PIB alocate salariilor, care au ieşit cu mult din anvelopa de 7% recomandată de FMI ( de la 7,5% în anul anterior, au ajuns la 8,3% iar anul acesta procesul de expandare va continua spre 9%). Prin comparaţie, majorarea cu doar trei zecimi de procent de PIB a sumelor alocate pentru protecţie socială apare ca moderată, deşi creşterea nominală a fost de peste 10 miliarde de lei).

Desigur, pentru a se putea limita efectul asupra deficitului bugetului general consolidat, a fost nevoie să se taie bani serioşi de la alte capitole.

Investiţiile au avut cel mai mult de suferit, atât pe partea de bunuri şi servicii (-0,6% din PIB) cât pe partea de cheltuieli de capital (-0,2% din PIB), deşi sumele s-au păstrat în termeni nominali).

Una peste alta, am cheltuit exagerat în raport cu veniturile şi am mărit deficitul bugetar de o manieră rigidă pe partea de cheltuieli. Asta într-un an în care am avut o creştere economică de excepţie şi era prudent să lăsăm spaţiu de manevră bugetară pentru eventuale probleme care pot apare dacă estimările (destul de optimiste) de creştere pe viitor nu se vor materializa. În plus, indiferent de plasarea sub cele 3% din PIB pe execuţia cash rămâne să ne lămurim în curând cum rămâne cu încadrarea pe standardul european, care nu se arată a fi tocmai fezabilă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.1.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

CSM: Procuroarea Mihaiela Iorga, suspendată din funcție

Vladimir Ionescu

Procuroarea Mihaiela Iorga (foto) a fost suspendată luni din magistratură, de către CSM, conform Legii 303/2004, care impune această măsură atunci când un magistrat este… Mai mult

Stiri

Raport EFOR 2018: Guvernarea de tip bazar – costurile clentelismului în administrația locală și companiile de stat

Razvan Diaconu

Distribuţia de fonduri de investiţii în teritoriu (plus procesul de achiziţii publice care urmează după aceea) alături de companiile publice, de stat sau municipale, sunt… Mai mult

Stiri

AmCham Romania: Prioritatea execuției bugetare pe 2018 e realizarea planului de investiții

Vladimir Ionescu

În viziunea AmCham Romania, în 2018, cel mai relevant indicator de performanţă economică trebuie să fie gradul de realizare a investiţiilor, pentru a transforma creşterea… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană adoptă o nouă strategie de instruire a propriilor angajați

Vladimir Ionescu

SIVECO România este liderul consorțiului de firme care proiectează și dezvoltă soluții de e-learning destinate instruirii personalului CE în utilizarea sistemelor informatice. Cei peste 32.000… Mai mult

Stiri

Sindicatele din învățământ anunță proteste – majorările salariale nu acoperă inflația

Vladimir Ionescu

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) începe miercuri protestele, pentru că majorările salariale (acolo unde nu sunt diminuări) nu acoperă nici măcar inflația, ceea ce… Mai mult

Stiri

Bizara piață a muncii: În T4 din 2017 a scăzut numărul joburilor oferite calificaților, dar s-au înmulțit posturile de șef în administrația publică

Vladimir Ionescu

Numărul de locuri de muncă vacante din economie a scăzut în al patrulea trimestru al anului trecut cu 9,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului… Mai mult

Stiri

Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la active de 41 miliarde lei

Vladimir Ionescu

Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de aproximativ 41,04 miliarde de lei, la 31 ianuarie 2018, în creştere cu 27,57% faţă de… Mai mult