Bugetul general consolidat a încheiat 2017 cu un deficit pe execuția cash de -2,88% din PIB estimat (24,26 miliarde lei la un PIB de 842,5 miliarde lei), sub pragul de 3% stabilit prin criteriile de la Maastricht însă acest prag este valabil pentru contabilitatea în sistem european ESA. Menţionăm că, în anul anterior, deficitul cash de 2,4% anunţat s-a tradus ulterior într-un deficit ESA de 3% din PIB.
Exprimat în euro, minusul s-a situat la circa 5,3 miliarde euro la un PIB de 184,4 miliarde euro), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor. Cert este că, exprimat în procente de PIB, deficitul bugetar este cel mai slab din ultimii şase ani, fiind depăşit doar de valorile consemnate în intervalul de criză economică 2008 – 2011.
Faţă de cele mai mici valori înregistrate istoric ca pondere în PIB în 2016, au crescut atât veniturile cât şi cheltuielile.
Doar că cele din urmă s-au majorat mai mult decât dublu (1% faţă de 0,4%), ceea ce a condus la expandarea soldului negativ într-un an care se anunţă foarte bun pentru creşterea economică ( 7% după primele 9 luni).
În pofida acestei creşteri, veniturile nu au reuşit să treacă pragul psihologic de 30%, situat cam la două treimi din valoarea medie înregistrată de statele membre UE în anul anterior (44,7%). La doar circa 70% din practica europeană (46,3%) se situează şi cheltuielile (ceea ce explică multiplele lipsuri din activitatea sectoarelor de învăţământ, sănătate etc.).
De reţinut, la noi gradul de acoperire a cheltuielilor bugetare cu veniturile realizate a fost de 91% iar la nivelul Uniunii de 97%. În urmă cu doi ani, se consemnase cel mai ridicat nivel al veniturilor în PIB de la integrarea europeană, dar măsurile bizare de relaxare fiscală au impus ajustarea posibilităţilor de acoperire a necesităţilor din domeniile aflate în sarcina statului pentru a acomoda ținta de deficit fiscal.
Cheltuielile din ultima lună a anului, exact la fel ca anul trecut
Deşi eram păţiţi anterior cu deficitele majorate „pe ultima sută de metri”, s-a repetat obiceiul nefast de a cheltui fonduri publice importante înainte de se trage linia și a se returna banii (ce nu pot fi relocați de la un an la altul). Valoarea de 1,67% din PIB consemnată în decembrie 2016 a fost păstrată întocmai în decembrie 2017, doar suma cheltuită a crescut în valoare nominală cu circa 1,3 miliarde lei.
Precizăm că rezultatele excuției bugetare, atât în sume absolute cât și prin raportare la PIB-ul estimat au fost date pe baza estimării oficiale de 842,5 miliarde lei, utilizată de Ministerul Finanțelor în calculele privind deficitul. Ponderea bugetului de stat în bugetul general consolidat a continuat să scadă şi a ajuns la mai puţin de 45% pe partea de venituri faţă de peste 52% pe partea de cheltuieli.
De reţinut, sumele primite de la Uniunea Europeană în contul cadrului financiar 2014 – 2020 au atins 17 miliarde lei, ceea ce echivalează cu două procente din PIB sau 15% (!) din banii intraţi la bugetul de stat. Ceea ce arată dependenţa puternică de aceşti bani veniţi din exterior, care ar putea fi reduşi parţial pe viitor, după cum ne încadrăm sau în cerinţele de echilibru bugetar sau pe partea de justiţie.
Rezultatele pe 2017, prin comparație cu cele din 2016
Bugetul asigurărilor sociale de stat a avut un gradul de acoperire a cheltuielilor cu veniturile proprii încasate de 77,0%, în creștere de la numai 71,5% în anul anterior (în 2015 a fost de 66,4%). Evoluţia este salutară dar diferenţa care a mai trebuit să fi completată din alte taxe şi impozite plătite, altele decât contribuţiile de asigurări sociale dedicate acestui buget, a însumat aproape 13,6 miliarde lei sau 3 miliarde euro (ceea ce ridică şi o problemă legată de principiul contributivităţii, mai ales că pensionarii şi-au plătit singuri o parte destul de însemnată din pensia încasată).
În schimb, gradul de acoperire a cheltuielilor pentru sănătate pe baza contribuţiilor plătite de asiguraţi a scăzut de la 81,6% în anul precedent la doar 81% iar subvenţiile de la bugetul de stat au trebuit să fie majorate uşor, de la 1,94 miliarde lei la 2,13 miliarde lei. Deficitul bugetului de stat a fost mult mai mare decât al bugetului general consolidat şi s-a păstrat la circa 3,7%, aproape la fel ca şi în 2016.
Se poate observa cum ponderea veniturilor bugetului de stat în PIB nu a crescut, deşi veniturile totale s-au majorat, precum şi scăderea continuă a ponderii cheltuielilor efectuate prin bugetul de stat, pe fondul rezultatului foarte bun de creştere economică. Una peste alta, importanţa bugetului de stat în totalul fondurilor gestionate public a scăzut şi în 2017.
Cheltuielile: Creștere abruptă pe salariile din sectorul public, tăieri drastice la investitiile publice
Pe partea de venituri, ar fi de notat reducerea încasărilor din TVA de la 6,8% din PIB în 2016 la doar 6,4% din PIB în 2017 ( în 2015 acestea au însumat 8% din PIB). Ponderea accizelor a scăzut și ea ușor, de la 3,5% din PIB la 3,2% din PIB iar cea a impozitului pe profit a coborât de la 2,0% din PIB la 1,7% din PIB, ceea ce explică creşterea deficitului bugetar.
Asta deşi segmentul de impozitare pe salarii şi venit s-a păstrat la 3,6% din PIB iar componenta cea mai importantă a veniturilor statului, contribuțiile de asigurări, urcat de la 8% din PIB la 8,5% din PIB. Dacă se ţine cont de majorarea cheltuielilor cu salariile şi pensiile, se conturează imaginea unui gen de politică de stânga-dreapta, fără echilibru între asumări şi posibilităţi.
Pe partea de cheltuieli, trebuie subliniată reluarea într-un volum mai mare a alocărilor pentru proiectele cu finanţare externă neranbursabilă, greu demarate pe noul buget al UE. 0,9% din PIB în plus e un rezultat care arată progres dar rămâne sub necesarul solicitat în special de infrastructură ( construcţia de autostrăzi putem spune că a fost „sublimă”, vorba lui Caragiale).
Ca modificare în plus, urmează creşterea substanţială a părţii din PIB alocate salariilor, care au ieşit cu mult din anvelopa de 7% recomandată de FMI ( de la 7,5% în anul anterior, au ajuns la 8,3% iar anul acesta procesul de expandare va continua spre 9%). Prin comparaţie, majorarea cu doar trei zecimi de procent de PIB a sumelor alocate pentru protecţie socială apare ca moderată, deşi creşterea nominală a fost de peste 10 miliarde de lei).
Desigur, pentru a se putea limita efectul asupra deficitului bugetului general consolidat, a fost nevoie să se taie bani serioşi de la alte capitole.
Investiţiile au avut cel mai mult de suferit, atât pe partea de bunuri şi servicii (-0,6% din PIB) cât pe partea de cheltuieli de capital (-0,2% din PIB), deşi sumele s-au păstrat în termeni nominali).
Una peste alta, am cheltuit exagerat în raport cu veniturile şi am mărit deficitul bugetar de o manieră rigidă pe partea de cheltuieli. Asta într-un an în care am avut o creştere economică de excepţie şi era prudent să lăsăm spaţiu de manevră bugetară pentru eventuale probleme care pot apare dacă estimările (destul de optimiste) de creştere pe viitor nu se vor materializa. În plus, indiferent de plasarea sub cele 3% din PIB pe execuţia cash rămâne să ne lămurim în curând cum rămâne cu încadrarea pe standardul european, care nu se arată a fi tocmai fezabilă.
