Excepțiile din cercetarea medicală: Când succesul merge împotriva sistemului

de Aurel Marin | 30.11.2015 .

BA PopescuCum poți reuși în cercetarea medicală din România? Care este secretul acelora puțini care se pot lăuda cu articole publicate în reviste internaționale bine cotate, publicate ca prim autor sau chiar ca autor senior?
Și: este asta suficient pentru a obține și recunoașterea colegilor tăi din străinătate? Dar pe a colegilor din țară?

Activitatea științifică a lui Bogdan Alexandru Popescu (foto) este ușor de exprimat în cifre. O simplă căutare în Pubmed găsește 129 de articole la care românul este autor sau investigator, din care autor la 103.

În reviste ISI are 62 de articole, citate în total de 3341 de ori, adică o medie de 54,77 citări pe articol. Are indice h 18.

A publicat deja, ca prim autor, în cele mai importante reviste științifice de cardiologie: Circulation, Journal of the American College of Cardiology sau Heart.

***

Povestea lui Bogdan Alexandru Popescu începe banal: în decembrie 1989 era student în an mic la facultatea de medicină din București, pe care avea să o termine în 1994.

În 1995 a început rezidențiatul în cardiologie la clinica din Fundeni, între timp transformată în institut de boli cardiovasculare. În perioada aceea, începuseră să apară și în România unele posibilități de specializare prin străinătate, multe tratate cu discreție de responsabilii cu popularizarea lor. Unii ar spune că norocul, alții ar spune că întâmplarea a făcut ca tânărul rezident să afle de existența unei burse de specializare oferite de statul Israel. Ideea acordării unor astfel de șanse tinerilor din toată lumea era suficient de pragmatică: specialiștii școliți acolo deveneau apoi adevărați ambasadori școlii ro ânești de medicină, după ce treceau printr-un program intensiv nu doar de pregătire profesională, ci și de cunoaștere a istoriei și chiar a limbii – atât cât o permiteau cele trei luni de specializare.

(Citiți și: ”Caricatura tristă a cercetării medicale: 6 universități, 6 instituții și 84 de unități subordonate produc un articol ISI la 4 ani pe cap de cercetător. Câteva comparații”)

La Sheba Medical Center din Tel Hashomer, cel mai mare spital din Israel și un centru foarte implicat în cercetarea clinică, avea să îl cunoască pe Ehud Schwammenthal, cadru didactic școlit la Düsseldorf și la Harvard.

Colaborând cu acesta, Bogdan Popescu a reușit nu doar să participe la studiile ecocardiografice pe care le conducea universitarul israelian, ci și să învețe ecocardiografie de la cei mai buni profesori. Lucru nemaiauzit pe atunci pentru un rezident român: în țară, puținele aparate nu erau tocmai noi și în niciun caz nu era loc la ele pentru medicii „negalonați“. Buna impresie pe care tânărul român a făcut-o în cele trei luni ale programului de specializare i-a făcut apoi pe medicii di Israel să caute finanțare pentru a le prelungi la un an acestora stagiul de la Sheba Medical Center.

Anul de pregătire avea să însemne apoi nu doar stăpânirea unei tehnici avansate de ecocardiografie, ci și includerea în echipa de autori care a semnat o serie de articole publicate în reviste de specialitate.

Întors la București, șansa avea să-i surâdă din nou lui Bogdan, de data aceasta sub forma unui concurs pentru un post de cercetare la clinica din Fundeni, pe care l-a câștigat fără probleme. Experiența de ecocardiografist avea să-i prindă foarte bine odată ce clinica a primit un aparat performant – profesorul Eduard Apetrei, șeful de atunci al clinicii, l-a repartizat pe tânărul specializat în străinătate să se ocupe de ecocardiografie.
Astfel a reușit nu doar să nu uite ce învățase, ci chiar să crească profesional în continuare, publicând noi articole de cercetare, de data aceasta ca prim autor. . Astfel a reușit nu doar să nu uite ce învățase, ci chiar să crească profesional în continuare, publicând noi articole de cercetare, de data aceasta ca prim autor.

În 2003, italienii din Pordenone, un mic orășel între Venezia și Udine, unde există un ambițios centru de cercetare în cardiologie, au dorit să reia o colaborare mai veche cu cardiologii români, lansând invitația pentru un cercetător român să se specializeze în Italia. De această dată, Bogdan s-a hotărât greu să concureze pentru bursă – spre deosebire de stagiul din Israel, acum devenise deja pentru a doua oară tată. Nu a putut rata însă ocazia de a lucra direct cu Gian Luigi Nicolosi, șeful clinicii din Pordenone, un foarte respectat cardiolog italian.

Ce avea această clinică și nu puteai găsi în alte părți era o arhivă electronică foarte bine pusă la punct, în care fiecare pacient fusese urmărit de-a lungul timpului și existau înregistrări „istorice“. În Europa, computerul nu devenise încă un instrument indispensabil pentru activitatea medicală, cu toate că administratorii vizionari ai clinicii din Pordenone începuseră procesul de informatizare deja de mai bine de un deceniu.

După studiile privind funcția diastolică a ventriculului stâng, realizate împreună cu Ehud Schwammenthal, românul a fost implicat în cercetări privind bioproteza valvulară aortică și a fost chiar prim autor pe o secțiune a unui important studiu cardiologic italian – GISSI-3 (Gruppo Italiano per lo Studio della Sopravvivenza nell’Infarto Miocardico).

De aici avea să provină și o primă publicație într-o revistă cu factor mare de impact – Heart, jurnalul oficial al Societății cardiovasculare britanice.

Chiar dacă și cele șase luni aveau să treacă repede, legătura cardiologilor români cu centrul din Pordenone avea să fie întărită de prezența lui Bogdan, după el urmând alți și alți tineri cardiologi, în stagii de un an. Și – cu o singură excepție – toți s-au întors apoi să profeseze în România.

Experiența italiană avea să-i fie de folos românului nu doar prin noile direcții de cercetare deschise, ci și prin ajutorul pe care avea să îl primească de la colegii din peninsulă atunci când, în 2004, a candidat pentru un loc în boardul Asociației europene de ecocardiografie (EAE), parte integrantă din Societatea europeană de cardiologie.

Cu doar 25 de membri în EAE în 2004, România nu putea emite pretenții pentru reprezentare în board, astfel că sprijinul acordat de italieni a fost decisiv.

După alte noi cercetări publicate și un stagiu de încă două luni la Pordenone, pentru Bogdan A. Popescu a apărut o nouă șansă. Proaspăt înființat în 2007, programul PN2 capacități prevedea fonduri substanțiale pentru investiții în infrastructură, dar și un termen foarte scurt de depunere a aplicațiilor. Lucrând contra cronometru, echipa din Fundeni, condusă de prof. dr. Carmen Ginghină, a venit cu ideea unui program de dezvoltare a unui laborator de ecocardiografie la standardele impuse de acreditarea europeană.

Director științific al acestui proiect, Bogdan a fost cel care a coordonat realizarea programului, prin care s-a înființat EuroEcoLab, un nou și modern laborator de ecocardiografie, dotat cu trei aparate de ultimă oră. Acesta a fost, de fapt, momentul decisiv pentru (încă) tânărul cercetător.

Odată cu echipamentele, au venit și posibilitățile de a realiza studii ample în România, de a pregăti tineri chiar aici, în țară, de a le permite să lucreze pe aparate noi, să pună mâna și nu doar să privească de la distanță. Urmarea? Formarea și consolidarea unei echipe performante de ecocardiografie, care a reușit apoi să realizeze studii clinice și să publice rezultatele acestora în reviste internaționale de prestigiu, fără a mai avea nevoie de includerea între autori a unor universitari din străinătate.

Granturile naționale obținute prin competiții de proiecte au asigurat apoi finanțarea atât de necesară pentru continuarea studiilor și pentru dezvoltarea de noi cercetări. În 2009, laboratorul devenea primul din România care obținea acreditare europeană.

Implicarea este o constantă pentru orice activitate a lui Bogdan Popescu. Fie că e vorba de organizarea, coordonarea sau participarea la cursuri de ecocardiografie în țară sau în Europa, fie de activitățile din cadrul asociației europene, cardiologul român nu pare genul care să facă un pas în spate când este ceva de făcut.

Probabil de aceea, în boardul EAE – devenită din 2012 Asociația europeană de imagistică cardiovasculară (EACVI) – a făcut parte din comitetele în care se muncește cel mai mult: de acreditare în ecocardiografie, cel al societăților naționale sau cel al ghidurilor de practică medicală. Prin muncă însă, a reușit să se impună, să devină cunoscut, să fie mai mult decât reprezentantul României.

Cu fiecare doi ani, cât durează un ciclu în conducerea EAE/EACVI, Bogdan A. Popescu a reușit să convingă mai mulți colegi ecocardiografiști din Europa că merită încrederea lor. A ajuns astfel să fie ales în comitetul executiv, întâi ca secretar (2010–2012), apoi ca trezorier (2012–2014) și, din 2014, ca viitor președinte; din 2016, va îndeplini un mandat de doi ani de președinte al imagisticii cardiovasculare europene.

Recunoașterea internațională pare să fi venit înaintea celei din țară. Cariera universitară a lui Bogdan Popescu a început târziu, abia în 2008, când a câștigat prin concurs postul de șef de lucrări. Patru ani mai târziu a devenit conferențiar și singurul lucru care îl desparte de postul de profesor este scoaterea unui astfel de post la concurs. Abilitarea de a conduce doctorate a obținut-o în 2014.

Tot în privința recunoașterii de către colegi, putem nota și alegerea sa, în 2014, ca vicepreședinte al Societății Române de Cardiologie, chiar primul dintre candidați, fără să își fi făcut o campanie în adevăratul sens al cuvântului.

În 2013, când au fost alegeri pentru membri corespondenți la Academia de Științe Medicale (AȘM), și-a depus dosarul cu oarece rețineri – avea doar 46 de ani și erau mulți alții mai în vârstă. În anul acela, singurul criteriu pe baza căruia s-a intrat în AȘM a fost valoarea lucrărilor publicate, numărul de citări obținut, indicele Hirsch. A fost primul pe listă la București, la o distanță considerabilă de următorul clasat, așa tânăr și conferențiar cum era.

Un episod sugestiv: după votul din plen, care a admis întreaga listă, un profesor din sală s-a ridicat și a spus că, pe viitor, ar trebui ca în Academia de Științe să nu fie primiți decât profesorii, că pentru conferențiari e cam devreme; profesorul în cauză este senator al unui partid politic și, în pofida unui dosar științific foarte subțire, a ocupat o sumedenie de funcții și demnități – aceasta este generația care se simte amenințată de succesul tinerilor medici cu stagii de specializare în străinătate.

***

dr. Aurel Marin este redactor-șef al săptămânalului Viața Medicală

Publicat la data de 30.11.2015 .

Lasa un comentariu


România robotizată: Când vom ajunge din urmă Slovenia, Cehia și Ungaria?

În România, Revoluția 4.0 se amână pe termen deocamdată nedeterminat. Cu o densitate de doar 11 roboți la 10.000 de angajați din industria prelucrătoare,...Citeste mai departe »

Top 100 cele mai inovative universități din Europa. Din Rusia și din statele UE din fostul bloc comunist – nicio instituție. Exemplul Irlandei

KU Leuven, dn Belgia, este cea mai inovative universitate din Europa, potrivit celei de-a doua ediții a clasamentului realizat de Reuters, top ce cuprinde...Citeste mai departe »

Cele mai mari cinci universități ale României îl acuză pe ministrul Cercetării că subminează instituțiile românești din domeniu

Universităţile „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca, Universitatea din Bucureşti, Universitatea de Vest din Timișoara şi Academia de Studii Economice, reunite...Citeste mai departe »

RESAVER, fondul paneuropean de pensii suplimentare pentru cercetători

Primul fond de pensii pentru cercetătorii europeni, RESAVER, este operațional începând cu luna martie.  Este un produs de economisire pentru pensie modern, care le...Citeste mai departe »

Costurile brevetării invențiilor, de peste 2 ori mai mari în România decât în Germania. Procedurile, de 2 ori mai lungi decât în Coreea de Sud

Taxele pe care le percepe Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) pentru brevetare sunt mai mari decât cele din Slovacia, Cehia, Serbia...Citeste mai departe »

Studiu / Cum percep europenii protejarea proprietății intelectuale și care sunt efectele comportamentale

Proprietatea Intelectuală (PI) este în continuare un concept foarte abstract pentru cetățenii europeni și există o tendință constantă de a asocia protejarea PI cu...Citeste mai departe »

Cercetătorii în forța de muncă românească – problema cea mare. Îi formăm, dar nu știm să-i păstrăm. Ce fac vecinii

Numărul de cercetători din Uniunea Europeană a crescut considerabil în perioada 2005 – 2015, de la 1,38 milioane până la 1,82 milioane ( +32,2%)....Citeste mai departe »

O echipă de liceeni timișoreni a câștigat finala virtuală a competiției Zero Robotics, organizată de NASA și MIT

O echipă de cinci elevi ai unui liceu din Timișoara a câştigat finala virtuală a competiției Zero Robotics, organizată de NASA şi universitatea americană...Citeste mai departe »

Siveco România vrea să ”reseteze”: Raportul său de sustenabilitate – în finala Deloitte Green Frog Award

Ultimul raport de Sustenabilitate al Siveco a câștigat etapa națională a competiției Deloitte Green Frog Award, fiind înscris în etapa superioară, cea care va...Citeste mai departe »

Macheta primei mașini electrice low-cost create în România – prezentată la Cluj

Macheta ”Go4two”, prima mașină electrică low-cost concepută și produsă în România a fost prezentată joi seara, la Cluj-Napoca. Autovehicului va costa, cu tot cu...Citeste mai departe »

Cercetarea a contractat deja 62% din totalul alocat prin Axa 1 a Programului Operaţional Competitivitate 2014-2020

Valoarea totală a fondurilor europene contractate anul acesta pe Programul Operațional Competitivitate 2014 – 2020 este de 604 milioane de euro (2,718miliarde de lei), potrivit...Citeste mai departe »

Cum se calculează scutirea impozitului pe veniturile obținute din Cercetare – Dezvoltare

Criteriile, condiţiile, procedura de calcul a scutirii şi documentele justificative necesare la încadrarea persoanelor scutite de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi...Citeste mai departe »

Începe instalarea celui mai puternic laser din lume – Primele componente au ajuns la Măgurele

Primele componente ale celui mai puternic laser din lume au ajuns la Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), din cadrul Institutului de Fizică de la...Citeste mai departe »

Ponderea întreprinderilor inovatoare a scăzut cu 7,9% între 2012 și 2014, față de 2010 – 2012. Cele mai puține IMM-uri inovatoare, în Regiunea de Vest

În perioada 2012 – 2014, a scăzut cu 7,9 puncte procentuale ponderea întreprinderilor inovatoare, iar procentul salariaților din aceste firme s-a diminuat cu 12,3%,...Citeste mai departe »

Tabloul de bord european privind inovarea 2016: România, ultima din clasament și se îndepărtează de media performanței europene

Performanța inovării s-a îmbunătățit per ansamblu în Uniunea Europeană, în ultimii opt ani. În 21 de state s-au înregistrat creșteri de diferită anvergură, cele...Citeste mai departe »

Facilitățile acordate Cercetării – publicate în Monitorul Oficial. Beneficiari, deduceri și proceduri

Ordinul cuprinde regulile de calcul al rezultatului fiscal pentru activităţile de cercetare sau dezvoltare tehnologică în cazul cărora se acordă deducerea suplimentară, de 50%,...Citeste mai departe »

Inspiring Science Education – proiect de promovare al proiectelor științifice ale profesorilor și elevilor români

În perioada 29 iunie – 1 iulie 2016, se desfășoară la Sinaia Conferința Națională Inspiring Science Education, proiect în care SIVECO România este partener...Citeste mai departe »

Cercetarea din UK sub efectele Brexit – se anunță probleme în mobilitatea cercetătorilor și la finanțare

Brexitul a fost rezultatul pe care cei mai mulți dintre cercetători nu l-au dorit, scrie Nature. Pentru oamenii de știință britanici urmează o perioadă...Citeste mai departe »

Jumătate din cercetătorii angajați la proiectul ELI de la Măgurele sunt români stabiliți în străinătate sau expați

Cercetarea este unul dintre domeniile cu cea mai mare mobilitate a personalului. Fenomenul este stimulat, pe de o parte, de dorința acestor specialiști de...Citeste mai departe »

Proiect: Facilitățile fiscale pentru cercetare se extind și la firmele care nu au acest obiect de activitate

Discuțiile pentru noi facilităţi fiscale acordate cercetării-dezvoltării şi inovării (CDI) și pentru operaționalizare celor deja existente au fost demarate de Ministerul Educației. Săptămâna trecută...Citeste mai departe »

O invenție care ar putea revoluționa ambalarea alimentelor: Folia antimicrobiană biodegradabilă va primi anul acesta brevetul. Inventatorul ei încearcă să aplice brevetul printr-un proiect european

Folia antimicrobiană biodegradabilă, care va permite o expunere mai lungă a produselor alimentare în magazin fără a fi folosiți aditivi, va fi brevetată anul...Citeste mai departe »

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – partener în două proiecte de cercetare privind vehiculele autonome

România nu excelează per ansamblu în domeniul cercetării, dar are câteva echipe ce reușesc să facă performanță la nivel european. Departamentul de calculatoare al...Citeste mai departe »

Cum se plimbă brevetele de invenții prin economia României

În 2014, la Oficiul Român de Invenții și Mărci (OSIM) au fost înregistrate 1.036 de cereri de protejare a unor invenții sau inovații, și...Citeste mai departe »

Cea mai sustenabilă locuință din Europa se află în curtea unei universități din București: Casa care produce mai multă energie decât consumă

Cea mai sustenabilă casă din Europa, prima care ar putea fi certificată complet Living Building Challenge, se află în București și este prototipul unui...Citeste mai departe »

România inventatoare: Brevetele și aplicarea lor. Câte ajung să producă bani, cum se valorifică

Binecunoscuta veste rea: România este penultimul stat din UE la capitolul brevete de invenții, transfer tehnologic sau alți indicatori privind competitivitatea, cercetarea și inovarea....Citeste mai departe »

IT și comunicații – sectorul cel mai dinamic al economiei: Comparația cu țările UE

Sectorul de informații și comunicații (ICT) a crescut cu aproape 45% în ultimii cinci ani iar ponderea sa în formarea PIB s-a dublat în...Citeste mai departe »

Cercetarea aplicativă și drepturile intelectuale: concesiile făcute în România ”economiei reale”

Legislația privind drepturile de proprietate intelectuală a figurat mereu pe lista obstacolelor ce împiedică atragerea investițiilor străine, dar discuțiile s-au centrat mereu pe modificări...Citeste mai departe »

Cum poți face cercetare clinică în România

Pentru România, puține din etapele cercetării medicale sunt cu adevărat accesibile. Pentru cercetarea fundamentală ne lipsesc nu doar echipamentele, reactivii, culturile și, până la...Citeste mai departe »

Două brevete premiate la Salonul de la Bruxelles vor aduce bani Universității de Științe Agricole din Timișoara

Două brevete create de echipe de specialişti de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului au primit, în luna noiembrie, medalia...Citeste mai departe »

Cum se pierd fondurile: Cu competență și profesionalism, Institutul ”Grigore Antipa” din Constanța a comandat o navă militară în locul unei nave de cercetări științifice

Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanţa (INCDM) va pierde șansa de a achiziționa o navă nouă cu aproape opt milioane...Citeste mai departe »

Centrul de Medicina Genomului Timișoara – de la diagnosticarea bolilor genetice, la tratamentul personalizat

România este unul dintre statele membre care a accesat cei mai puțin bani pentru cercetarea în domeniul medical, potrivit oficialilor europeni. Însă, fără aceste...Citeste mai departe »

Excepțiile din cercetarea medicală: Când succesul merge împotriva sistemului

Cum poți reuși în cercetarea medicală din România? Care este secretul acelora puțini care se pot lăuda cu articole publicate în reviste internaționale bine...Citeste mai departe »

România – singura țară UE în care finanțarea cercetării scade an de an: am pierdut legătura chiar și cu plutonul codașilor. Doar 1,5% din banii alocați pe Cercetare vin din Universități

Datele oficiale pe anul 2014 arată că România nu reușește nici măcar să-și păstreze locul printre codașele Europei la alocări pentru Cercetare: alocările scad,...Citeste mai departe »

Raport: Cât și cum investesc corporațiile din România în cercetare-dezvoltare. Modelele altor state de susținere a R&D

Incertitudinea privind facilitățile fiscale și nedefinirea exactă a activităților eligibile pentru obținerea de fonduri sunt principalele impedimente care împiedică mediul privat să investească mai...Citeste mai departe »

Caricatura tristă a cercetării medicale: 6 universități, 6 instituții și 84 de unități subordonate produc un articol ISI la 4 ani pe cap de cercetător. Câteva comparații

Se vorbește adesea despre cât de bună este școala românească de medicină, iar dovada cea mai convingătoare este statistica: cât de mulți medici români...Citeste mai departe »

Ținta pentru investițiile în cercetare – misiune imposibilă: România alocă – stat + privat – pentru R&D cel mai mic procent din PIB

În cercetarea din România se investesc anul acesta 1,7 miliarde de lei (0,4% din PIB), o sumă mult prea îndepărtată de ținta fixată pentru...Citeste mai departe »

România în UE – Situația inovării în înalta tehnologie și consecința ei: scădere severă la productivitatea resurselor

România figurează în cele mai recente statistici europene cu doar 8 patente de înaltă tehnologie (high-tech) înregistrate la European Patent Office, adică 0,15% din...Citeste mai departe »

Analize cursdeguvernare

Costurile RĂMASE DE PLATĂ ale împrumutului de stabilizare macroeconomică din 2009. Poate învăţăm ceva din greşelile trecutului

România va trebui să aloce anul acesta 0,71% din PIB pentru achitarea obligaţiilor aferente pachetului de asistență externă contractat în 2009 prin acordul cu...Citeste mai departe »

Cifrele care să ne trezească / Cât de mult contează mărimea: Ce fac Cehia, Polonia, Ungaria cu creșterea lor economică mică

România a bifat la finele primului trimestru din 2017 nu doar cea mai mare creştere economică dintre ţările UE ( 5,7% brut şi 5,6%...Citeste mai departe »

Marile probleme ale unei creșteri mari. Alles gute? Oh, Nein!

Creşterea economică de 5,7% brut şi 5,6% ajustat sunt cifrele comunicate de INS care au făcut guvernanţii să desfacă mediatic şampania sucesului timpuriu, după...Citeste mai departe »

Cu pixul pe cea mai mare modificare de estimare din toate timpurile: Creşterile salariale – de unde nu-i, nici Dumnezeu nu ar trebui să ceară

Prognoza de primăvară 2017 a Comisiei Naţionale de profil, aflată în subordinea Guvernului, a reevaluat de la simplu la dublu creşterea salariului real pentru...Citeste mai departe »

Un indicator esențial în (mare) suferință: Observații și soluții la procentul angajaților cu muncă temporară

România mai bifează un indicator la care suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană, respectiv procentajul angajaţilor care prestează o muncă temporară. Nivelul de...Citeste mai departe »