Excedentul de la 4 luni: Lipsa dezvoltării locale acoperă deficitul central

de Marin Pana | 29.5.2017 .

Bugetul general consolidat a încheiat primele patru luni din anul 2017 cu un mic excedent de 0,17% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, atât veniturile publice au crescut cu ceva mai mult de 6 miliarde de lei iar cheltuielile publice cu circa cinci miliarde lei.

De reţinut, însă, veniturile CURENTE s-au majorat cu doar 4,8%, mult sub ritmul înregistrat de veniturile totale (+8,4%), în timp ce cheltuielile CURENTE au avansat cu 8,6%, semnificativ peste ritmul de +6,8% consemnat pentru cheltuielile totale. În traducere, pentru moment şi în conjunctura actuală, rezultatul de ansamblu poate părea unul bun, chiar ceva mai bun decât anul trecut (când excedentul după patru luni era de +0,02% din PIB).

Aşadar, ne confruntăm cu o situaţie la care trebuie să fim foarte atenţi, deoarece rezultatul la zi pare mult mai bun decât TRENDUL pe care îl înregistrează finanţele publice.

„Doparea bugetară” s-a făcut pe calea creşterii puternice a salariilor din sectorul bugetar ( +18,1% la cheltuieli de personal, adică un ritm de două ori şi jumătate mai mare faţă de cel al creşterii veniturilor totale ale statului şi de aproape patru ori mai mare în raport cu ritmul de majorare a veniturilor curente) şi fără acoperire într-o creştere de productivitate care să fi avut loc în economia reală.

Unde se ascund, totuși, deficitele

Dacă se selectează cele mai importante componente ale veniturilor bugetare, se poate vedea sintetic efectul politicilor economice prezentate în campania electorală şi implementate ulterior. Combinaţia menită să stimuleze creşterea economică, de reducere a TVA concomitent cu creşterea veniturilor, a dat următorul rezultat:

Rezultatul acestei combinaţii este aproape dublu faţă de cele 1.228,0 milioane lei care apar ca excedent al bugetului general consolidat la finele primei treimi din acest an.

TVA –ul a fost redus de la 24% la 19%, iar scăderea de încasări a fost mult mai mică decât cea care ar fi rezultat din regula de trei simplă, pe fondul creşterii (stimulate a) consumului, care a dus ponderea produselor din import spre 50% din total.

Simultan, taxarea majorărilor salariale oferite de stat pe sistemul plimbării mai multor bani dintr-un buzunar în altul a indus o creştere a gradului de acoperire la bugetele asigurărilor sociale (până la 75% şi în uşoară creştere de la începutu anului), cel al sănătăţii (ajuns la 88%, dar staţionar) şi cel de şomaj ( trimis spre un neverosimil şi inutil 217% )

De remarcat, însă, că, deşi a reuşit să facă transferurile necesare pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de la bugetul de stat ( altminteri, obligatorii potrivit legii), Executivul a rămas dator în sectorul sanitar, unde la finele primelor patru luni s-a înregistrat deja un deficit care se apropie de un miliard de lei (mai exact, 845 milioane lei).

Cum se împacă excedentul declarat oficial cu lipsurile din sistemul sanitar rămâne să lămurească cei care au decis strângerea curelei la spitale şi medicamente în favoarea unor creşteri de venituri care aduc a bonus electoral şi a rezultatelor pozitive pe hârtie. Evident, pentru cei bolnavi sau deja trecuţi la cele sfinte, creşterea veniturilor a rămas să valoreze cât hârtia pe care au fost scrise.

Excedent local pentru compensarea deficitului central

Pentru a sesiza dispunerea excedentelor şi deficitelor în bugetul general consolidat, am făcut o selecţie sugestivă în execuţie a principalelor componente ale acestuia.
Din care se vede clar cum „cine împarte parte îşi face”. Mai exact, păstrează pe excedent puternic bugetele locale în pofida multiplelor probleme cu care se confruntă municipalităţile pentru a compensa beneficiile distribuite centralizat şi care determină un deficit al bugetului de stat de -0,73% după primele patru luni ale anului.

De reţinut şi faptul că, urmare directă a reducerilor de fiscalitate, ponderea veniturilor bugetului de stat în totalul finanţelor publice a coborât la doar 43%, în timp ce cheltuielile s-au situat la 52%. Astfel, se accentuează contrastul între resursele slăbite prin reducerile de fiscalitate şi obligaţiile asumate în plan social, ce caracterizează un soi de politică de stânga-dreapta.

Salarii şi pensii în loc de investiţii

O selecţie a cheltuielilor efectuate în primele patru luni ale anului arată efectele filosofiei de creştere mult peste rezultatul de creştere economică a salariilor bugetarilor, la care se adaugă majorarea pensiilor şi a unor beneficii sociale,  simultan cu reducerea puternică a investiţiilor.

Rezultatul, afectarea potenţialului de creştere în viitor pentru a trimite bani în consumul din prezent.

Din păcate, această combinaţie nefastă se va accentua în a doua parte a anului, când sunt prevăzute noi creşteri salariale în sectorul bugetar şi o majorare greu de explicat şi de susţinut a pensiilor cu alte nouă procente, care va aduce creşterea acestei categorii de venituri pe anul 2017 (şi pe toţi anii care vor urma de acum încolo) cu 15%. Cam triplu faţă de creşterea economică avută în vedere şi la care, în mod evident, pensionarii nu participă.

Dar hai să presupunem, în aceste condiţii, că toate ar fi bune, frumoase şi fezabile. Se pune, însă, o întrebare simplă: cine va achita nota de plată ?

Publicat la data de 29.5.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – pe tobogan la venituri publice ca pondere în PIB: Cum consumi mai mult și trăiești mai prost

România s-a poziţionat în UE drept ţara cu cele mai mici venituri publice raportate la PIB iar în 2017 vom înregistra un nou record...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cea mai bizară, abruptă și mare creștere a costului muncii în UE: specificul trist al României

România s-a situat pe primul loc în UE la creşterea costului muncii în trimestrul doi 2017, la mare distanţă de următoarele state din clasament,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Prognoză caldă: creștere economică de minim 5% până în 2021, când salariul mediu ar urma să fie 700 de euro. ”Cuiele”: cursul euro și inflația

Creşterea economică a României ar urma să se păstreze mult peste pragul de 5% până în anul 2020 iar avansul în euro al PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Ratarea unei șanse istorice: execuția bugetară de la care pleacă rectificarea. Cum am blocat consolidarea

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele primelor şapte luni din 2017 un deficit de 5,14 miliarde lei, sumă echivalentă cu 0,63% din PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea pe S1 și lista ei de probleme: nu puteţi produce voi pe cât de repede cheltuim noi

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,7% pe primul semestru din acest an față de aceeași perioadă...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / “Germany First”. Paradoxal, ce ar însemna un guvern Merkel IV fragil?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Când Donald Trump și-a anunțat, în discursul inaugural, Doctrina care-i poartă numele, sub semnul unui teribil de populist slogan America First, am...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română