Excedentul de la 4 luni: Lipsa dezvoltării locale acoperă deficitul central

de Marin Pana | 29.5.2017 .

Bugetul general consolidat a încheiat primele patru luni din anul 2017 cu un mic excedent de 0,17% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, atât veniturile publice au crescut cu ceva mai mult de 6 miliarde de lei iar cheltuielile publice cu circa cinci miliarde lei.

De reţinut, însă, veniturile CURENTE s-au majorat cu doar 4,8%, mult sub ritmul înregistrat de veniturile totale (+8,4%), în timp ce cheltuielile CURENTE au avansat cu 8,6%, semnificativ peste ritmul de +6,8% consemnat pentru cheltuielile totale. În traducere, pentru moment şi în conjunctura actuală, rezultatul de ansamblu poate părea unul bun, chiar ceva mai bun decât anul trecut (când excedentul după patru luni era de +0,02% din PIB).

Aşadar, ne confruntăm cu o situaţie la care trebuie să fim foarte atenţi, deoarece rezultatul la zi pare mult mai bun decât TRENDUL pe care îl înregistrează finanţele publice.

„Doparea bugetară” s-a făcut pe calea creşterii puternice a salariilor din sectorul bugetar ( +18,1% la cheltuieli de personal, adică un ritm de două ori şi jumătate mai mare faţă de cel al creşterii veniturilor totale ale statului şi de aproape patru ori mai mare în raport cu ritmul de majorare a veniturilor curente) şi fără acoperire într-o creştere de productivitate care să fi avut loc în economia reală.

Unde se ascund, totuși, deficitele

Dacă se selectează cele mai importante componente ale veniturilor bugetare, se poate vedea sintetic efectul politicilor economice prezentate în campania electorală şi implementate ulterior. Combinaţia menită să stimuleze creşterea economică, de reducere a TVA concomitent cu creşterea veniturilor, a dat următorul rezultat:

Rezultatul acestei combinaţii este aproape dublu faţă de cele 1.228,0 milioane lei care apar ca excedent al bugetului general consolidat la finele primei treimi din acest an.

TVA –ul a fost redus de la 24% la 19%, iar scăderea de încasări a fost mult mai mică decât cea care ar fi rezultat din regula de trei simplă, pe fondul creşterii (stimulate a) consumului, care a dus ponderea produselor din import spre 50% din total.

Simultan, taxarea majorărilor salariale oferite de stat pe sistemul plimbării mai multor bani dintr-un buzunar în altul a indus o creştere a gradului de acoperire la bugetele asigurărilor sociale (până la 75% şi în uşoară creştere de la începutu anului), cel al sănătăţii (ajuns la 88%, dar staţionar) şi cel de şomaj ( trimis spre un neverosimil şi inutil 217% )

De remarcat, însă, că, deşi a reuşit să facă transferurile necesare pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de la bugetul de stat ( altminteri, obligatorii potrivit legii), Executivul a rămas dator în sectorul sanitar, unde la finele primelor patru luni s-a înregistrat deja un deficit care se apropie de un miliard de lei (mai exact, 845 milioane lei).

Cum se împacă excedentul declarat oficial cu lipsurile din sistemul sanitar rămâne să lămurească cei care au decis strângerea curelei la spitale şi medicamente în favoarea unor creşteri de venituri care aduc a bonus electoral şi a rezultatelor pozitive pe hârtie. Evident, pentru cei bolnavi sau deja trecuţi la cele sfinte, creşterea veniturilor a rămas să valoreze cât hârtia pe care au fost scrise.

Excedent local pentru compensarea deficitului central

Pentru a sesiza dispunerea excedentelor şi deficitelor în bugetul general consolidat, am făcut o selecţie sugestivă în execuţie a principalelor componente ale acestuia.
Din care se vede clar cum „cine împarte parte îşi face”. Mai exact, păstrează pe excedent puternic bugetele locale în pofida multiplelor probleme cu care se confruntă municipalităţile pentru a compensa beneficiile distribuite centralizat şi care determină un deficit al bugetului de stat de -0,73% după primele patru luni ale anului.

De reţinut şi faptul că, urmare directă a reducerilor de fiscalitate, ponderea veniturilor bugetului de stat în totalul finanţelor publice a coborât la doar 43%, în timp ce cheltuielile s-au situat la 52%. Astfel, se accentuează contrastul între resursele slăbite prin reducerile de fiscalitate şi obligaţiile asumate în plan social, ce caracterizează un soi de politică de stânga-dreapta.

Salarii şi pensii în loc de investiţii

O selecţie a cheltuielilor efectuate în primele patru luni ale anului arată efectele filosofiei de creştere mult peste rezultatul de creştere economică a salariilor bugetarilor, la care se adaugă majorarea pensiilor şi a unor beneficii sociale,  simultan cu reducerea puternică a investiţiilor.

Rezultatul, afectarea potenţialului de creştere în viitor pentru a trimite bani în consumul din prezent.

Din păcate, această combinaţie nefastă se va accentua în a doua parte a anului, când sunt prevăzute noi creşteri salariale în sectorul bugetar şi o majorare greu de explicat şi de susţinut a pensiilor cu alte nouă procente, care va aduce creşterea acestei categorii de venituri pe anul 2017 (şi pe toţi anii care vor urma de acum încolo) cu 15%. Cam triplu faţă de creşterea economică avută în vedere şi la care, în mod evident, pensionarii nu participă.

Dar hai să presupunem, în aceste condiţii, că toate ar fi bune, frumoase şi fezabile. Se pune, însă, o întrebare simplă: cine va achita nota de plată ?

Publicat la data de 29.5.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Stânga incoerentă / Inegalitatea distribuirii veniturilor compromite perspectivele României

România a aderat la Uniunea Europeană cu cea mai mare inegalitate a veniturilor populaţiei dintre statele membre şi se menţine pe locul doi, potrivit...Citeste mai departe »

Marin Pana

Calitatea locului de muncă: Țara din UE în care munca nu te scoate din sărăcie

„Dacă munceşti nu mai ai timp să faci bani” potrivit unei zicale româneşti tot mai populare, confirmată de datele publicate de Eurostat. Care ne...Citeste mai departe »

Marin Pana

Românii – locul 2 în UE la inactivitate, după verii italieni. Femeile – cheia problemei

România s-a situat în 2016 pe locul doi la indicatorul naţional de inactivitate calculat în Uniunea Europeană, după Italia şi alături de Croaţia, dar...Citeste mai departe »

Marin Pana

Demografia afacerilor ne plasează la mare distanţă de fostele state socialiste şi la coada UE. Implicaţiile

Omul este cel mai preţios capital. Puține sunt însă întreprinderile româneşti care focalizează pe acest principiu, deoarece figurăm ultimii sau printre ultiumii la ponderea...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea PIB – calitate tot mai slabă. Atenţie la evoluţia preţurilor din economie!

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,6% în termeni reali pe primul trimestru al anului în curs...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română