Analiză

România – pe contrasens în UE cu evoluţia deficitului bugetar

România este singurul stat membru UE care a atins limita de deficit bugetar permisă prin regulile de stabilitate economică stabilite la Maastricht pentru aderarea la… Mai mult

24.10.2017

Analiză

De ce mutarea contribuţiilor e o manevră riscantă: Matematica schimbării

Mutarea contribuţiilor de la angajator la salariat, în forma anunţată de Executiv, ar avea un efect relativ minor asupra încasărilor şi salariilor, din punct de… Mai mult

23.10.2017

Chestiunea

Un paradox care să ne pună pe gânduri: creştere economică rapidă fără întreprinderi care cresc rapid

Deşi ne-am plasat în fruntea UE la creştere economică pe ultimii doi ani în termeni de evoluţie a PIB, această performanţă notabilă primii a fost… Mai mult

22.10.2017

Analiză

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial, ministrul… Mai mult

19.10.2017

Excedentul de la 4 luni: Lipsa dezvoltării locale acoperă deficitul central

de Marin Pana 29.5.2017

Bugetul general consolidat a încheiat primele patru luni din anul 2017 cu un mic excedent de 0,17% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, atât veniturile publice au crescut cu ceva mai mult de 6 miliarde de lei iar cheltuielile publice cu circa cinci miliarde lei.

De reţinut, însă, veniturile CURENTE s-au majorat cu doar 4,8%, mult sub ritmul înregistrat de veniturile totale (+8,4%), în timp ce cheltuielile CURENTE au avansat cu 8,6%, semnificativ peste ritmul de +6,8% consemnat pentru cheltuielile totale. În traducere, pentru moment şi în conjunctura actuală, rezultatul de ansamblu poate părea unul bun, chiar ceva mai bun decât anul trecut (când excedentul după patru luni era de +0,02% din PIB).

Aşadar, ne confruntăm cu o situaţie la care trebuie să fim foarte atenţi, deoarece rezultatul la zi pare mult mai bun decât TRENDUL pe care îl înregistrează finanţele publice.

„Doparea bugetară” s-a făcut pe calea creşterii puternice a salariilor din sectorul bugetar ( +18,1% la cheltuieli de personal, adică un ritm de două ori şi jumătate mai mare faţă de cel al creşterii veniturilor totale ale statului şi de aproape patru ori mai mare în raport cu ritmul de majorare a veniturilor curente) şi fără acoperire într-o creştere de productivitate care să fi avut loc în economia reală.

Unde se ascund, totuși, deficitele

Dacă se selectează cele mai importante componente ale veniturilor bugetare, se poate vedea sintetic efectul politicilor economice prezentate în campania electorală şi implementate ulterior. Combinaţia menită să stimuleze creşterea economică, de reducere a TVA concomitent cu creşterea veniturilor, a dat următorul rezultat:

Rezultatul acestei combinaţii este aproape dublu faţă de cele 1.228,0 milioane lei care apar ca excedent al bugetului general consolidat la finele primei treimi din acest an.

TVA –ul a fost redus de la 24% la 19%, iar scăderea de încasări a fost mult mai mică decât cea care ar fi rezultat din regula de trei simplă, pe fondul creşterii (stimulate a) consumului, care a dus ponderea produselor din import spre 50% din total.

Simultan, taxarea majorărilor salariale oferite de stat pe sistemul plimbării mai multor bani dintr-un buzunar în altul a indus o creştere a gradului de acoperire la bugetele asigurărilor sociale (până la 75% şi în uşoară creştere de la începutu anului), cel al sănătăţii (ajuns la 88%, dar staţionar) şi cel de şomaj ( trimis spre un neverosimil şi inutil 217% )

De remarcat, însă, că, deşi a reuşit să facă transferurile necesare pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de la bugetul de stat ( altminteri, obligatorii potrivit legii), Executivul a rămas dator în sectorul sanitar, unde la finele primelor patru luni s-a înregistrat deja un deficit care se apropie de un miliard de lei (mai exact, 845 milioane lei).

Cum se împacă excedentul declarat oficial cu lipsurile din sistemul sanitar rămâne să lămurească cei care au decis strângerea curelei la spitale şi medicamente în favoarea unor creşteri de venituri care aduc a bonus electoral şi a rezultatelor pozitive pe hârtie. Evident, pentru cei bolnavi sau deja trecuţi la cele sfinte, creşterea veniturilor a rămas să valoreze cât hârtia pe care au fost scrise.

Excedent local pentru compensarea deficitului central

Pentru a sesiza dispunerea excedentelor şi deficitelor în bugetul general consolidat, am făcut o selecţie sugestivă în execuţie a principalelor componente ale acestuia.
Din care se vede clar cum „cine împarte parte îşi face”. Mai exact, păstrează pe excedent puternic bugetele locale în pofida multiplelor probleme cu care se confruntă municipalităţile pentru a compensa beneficiile distribuite centralizat şi care determină un deficit al bugetului de stat de -0,73% după primele patru luni ale anului.

De reţinut şi faptul că, urmare directă a reducerilor de fiscalitate, ponderea veniturilor bugetului de stat în totalul finanţelor publice a coborât la doar 43%, în timp ce cheltuielile s-au situat la 52%. Astfel, se accentuează contrastul între resursele slăbite prin reducerile de fiscalitate şi obligaţiile asumate în plan social, ce caracterizează un soi de politică de stânga-dreapta.

Salarii şi pensii în loc de investiţii

O selecţie a cheltuielilor efectuate în primele patru luni ale anului arată efectele filosofiei de creştere mult peste rezultatul de creştere economică a salariilor bugetarilor, la care se adaugă majorarea pensiilor şi a unor beneficii sociale,  simultan cu reducerea puternică a investiţiilor.

Rezultatul, afectarea potenţialului de creştere în viitor pentru a trimite bani în consumul din prezent.

Din păcate, această combinaţie nefastă se va accentua în a doua parte a anului, când sunt prevăzute noi creşteri salariale în sectorul bugetar şi o majorare greu de explicat şi de susţinut a pensiilor cu alte nouă procente, care va aduce creşterea acestei categorii de venituri pe anul 2017 (şi pe toţi anii care vor urma de acum încolo) cu 15%. Cam triplu faţă de creşterea economică avută în vedere şi la care, în mod evident, pensionarii nu participă.

Dar hai să presupunem, în aceste condiţii, că toate ar fi bune, frumoase şi fezabile. Se pune, însă, o întrebare simplă: cine va achita nota de plată ?

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.5.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Toate școlile doctorale din România intră în proces de evaluare. Din comisie fac parte experți ai Băncii Mondiale

Vladimir Ionescu

Cele 210 școli doctorale din România vor fi evaluate de o comisie din cadrul căreia vor face parte și experți internaționali, propuși de o structură… Mai mult

Stiri

Göteborg / UE pregătește standarde comune în materia drepturilor sociale

Iulian Soare

Liderii statelor Uniunii Europene au semnat vineri, la un summit organizat la Göteborg, o ”Proclamație privind Pilonul European al Drepturilor Sociale”, un set de 20… Mai mult

Stiri

Noi modificări de parcurs pe Codul Fiscal: Parlamentul ar putea reveni la plafonul de 500.000 euro până la care se aplică impozitul de 1% din cifra de afaceri

Victor Bratu

Premierul Mihai Tudose a anunțat vineri că Parlamentul ar putea reveni asupra deciziei Guvernului de a majora la 1 milion euro pragul până la care… Mai mult

Stiri

Medicii, obligaţi la gărzi de 48 de ore pe săptămână

Vladimir Ionescu

Medicii vorbesc din nou despre grevă generală, potrivit Digi 24 aceștia sunt nemulțumiți de schimbările pe care Guvernul vrea să le facă în legea salarizării.… Mai mult

Stiri

”Netransparent, fără consultare publică”: Patronatele cer retragerea modificărilor aduse legii dialogului social

Vladimir Ionescu

Confederaţia patronală Concordia cere retragerea modificărilor aduse legii dialogului social, considerând că măsurile contravin principiilor predictibilităţii şi dialogului social. Companiile reacționează, astfel, la faptul că… Mai mult

Stiri

Deficitul în comerțul cu produse agroalimentare s-a majorat de peste două ori în primele opt luni

Razvan Diaconu

Deficitul României în comerțul cu produse agroalimentare s-a majorat la 820,9 milioane de euro în primele opt luni din acest an, fiind de peste două… Mai mult

Stiri

Elizabeth a II-a a Marii Britanii şi principele Philip sărbătoresc 70 de ani de la căsătorie

Iulian Soare

Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi principele Philip, Duce de Edinburg, sărbătoresc luni nunta de platină – şaptezeci de… Mai mult