Bugetul general consolidat a încheiat prima lună din anul 2019 cu un excedent de 717 milioane de lei sau 0,07% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
Rezultatul consemnat este de trei mai slab faţă de aceeaşi lună din 2018 şi de cinci ori mai slab faţă de aceeaşi lună din 2017, când soldurile au fost de +0,35% din PIB, respectiv +0,21% din PIB (totuşi, baza de referinţă redusă face aceste raporturi mai puţin relevante).
Explicaţia excedentelor tradiţionale de început de an constă în existenţa unor încasări trimestriale, concomitent cu efectuarea de cheltuieli pe baze lunare. Mai mult, trebui reţinut că asta s-a petrecut chiar în condițiile în care bugetul pe anul în curs nu fusese adoptat iar funcţionarea se făcea pe baza automată a păstrării proporţiilor de 1/12 ( în valori nominale) din bugetul pe 2018.
De reţinut, deşi mult mai ridicat decât rezultatul de creştere economică, ritmul de creştere a veniturilor a fost semnificativ mai mic faţă de cel al creşterii cheltuielilor (+15,1% la venituri faţă de 22,7% pe cheltuieli, ambele în termeni nominali). Este şi explicaţia reducerii importante a excedentului, cu mai bine de un miliard de lei faţă de aceeaşi lună a anului precedent.
(Citiți și: ”Câteva grafice: Haosul desăvârșit din Bugetele României. O analiză pe 4 ani a diferenței dintre Lege și Execuție”)
Deşi s-a majorat în termeni procentuali cu 24,2%, impozitul pe profit a rămas la o cotă extrem de scăzută, cu ceva mai puţin de 280 milioane de lei. Adică aproximativ de şapte ori mai puţin decât impozitul pe salarii şi venit de aproape 2 miliarde de lei (altminteri aflat în scădere cu nu mai puţin de 37,6% ca urmare a scăderii cotei de impozitare de la 16% la 10%).
Reamintim că acesată scădere a fost introdusă în compensaţie pentru trecerea obligaţiilor de plată de la angajator la angajat iar efectul în ianuarie 2019 pe partea de majorare a contribuţiilor de asigurări a fost spectaculos (+32,3% faţă de aceeaşi lună din 2018, dar, în timp, odată ce se vor compara sume obţinute în aceleaşi condiţii, aceste variaţii majore vor dispare).
Pe partea venituri indirecte, se remarcă creşterea remarcabilă a încasărilor de TVA (+23,1%, de la circa 5,6 miliarde lei până la aproape 7 miliarde de lei), precum şi a celor pe partea de accize (+38%, de la 2,1 miliarde lei la 2,9 miliarde lei). Acestea au constituit şi sursa majoritară de alimentară a bugetului public, cu o pondere cumulată în creştere pe partea de venituri de la 34,6% la 38,2%.
Dacă bugetele locale au început anul pe plus, cu un grad de acoperire al cheltuielilor cu venituri de 127%, bugetul asigurărilor sociale şi cel al fondului naţional pentru asigurări de sănătate au fost clar deficitare, ambele cu un grad de acoperire de doar 81%. Bugetul pentru şomaj a păstrat tradiţia excedentului exagerat (grad de acoperire de 237% !).
De remarcat că ar fi fost util să fie oferite lămuriri în Nota privind execuţia bugetului general consolidat referitor la suma de 2.486 milioane lei (0,24% din PIB-ul estimat) care figurează pe sold negativ la operaţiuni financiare pentru prima lună din 2019, faţă de un plus de un sold pozitiv de 127,8 milioane lei prezentat pe datele din ianuarie 2018.
Salariile şi protecţia socială au înregistrat creşteri peste media generală
O selecţie a cheltuielilor efectuate în prima lună a anului arată majorări peste media generală pe cele mai importante componente de cheltuieli publice. Este vorba despre alocări în creştere cu 23,5% pentru salariile bugetarilor şi de o creştere încă şi mai însemnată (+27,9%) pe partea de asistenţă socială, generate în principal de majorarea pensiilor la mijlocul anului trecut şi creşterea venitului minim garantat.
Dacă se face trimitere la devansarea sumei de 1,2 miliarde lei pentru plata a 50% din cheltuielile cu pensiile pe februarie care se distribuie prin Poşta Română, regăsim aproximativ diferenţa de sold dintre ianuarie 2018 şi ianuarie 2019. Practic, altfel am fi avut cam acelaşi deficit în termeni nominali şi chiar ceva mai mic dacă se face raportarea la PIB. Interesantă însă coincidenţa cu aceeaşi sumă de 1,2 miliarde lei primită de la UE în contul plăţilor efectuate.
De salutat avansul la cote mai bune a cheltuielilor cu bunuri şi servicii însă, din păcate, la cheltuieli de capital şi la proiecte cu finanţare nerambursabilă valorile au fost în scădere semnificativă.
Comunicatul oficial mai subliniază păstrarea cheltuielilor pentru investiţii în ianuarie 2019 la circa 0,5 miliarde lei (0,049% din PIB), la fel ca în ianuarie 2018.
