Bugetul general consolidat a încheiat prima lună din anul 2016 cu un excedent de 0,63% din PIB estimat pentru anul în curs, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Această valoare reprezintă o mare surprinză, din perspectiva faptului că, în aceeași perioadă a anului trecut, rezultatul fusese de ”numai” +0,56% din PIB.
Iar asta în pofida diferenței clare între nivelul de deficit consemnat pentru 2015 (-1,47% din PIB, potrivit datelor provizorii pentru finalul anului trecut) și cel dublu antamat prin lege pentru anul în curs ( +2,95% din PIB estimat).
Astfel, gradul de acoperire al cheltuielilor din încasările bugetare a urcat conjunctural la un rezultat istoric, respectiv peste 130%.
Configurația în care bugetul general consolidat, bugetul statului, bugetele locale și bugetul pentru sănătate sunt cu toate pe plus este una extrem de rară, și, de aceea, trebuie menționată atare.
Chiar și minusul de 1,16 miliarde lei de la bugetul asigurărilor sociale nu mai pare atât de grav dacă se ține cont de creșterea gradului de acoperire a cheltuielilor cu venituri proprii la 73% de la circa 66% anul trecut.
Destul de bizar apare, însă, micul excedent de la Fondul Național de Asigurări Sociale de Sănătate, date fiind lipsurile cronice de materiale medicale și medicamente din spitale.
La aceasta se adaugă și reticența autorităților locale în a face plăți, în contextul mediatizării largi a acțiunilor tot mai dese anticorupție și a valului de condamnări.
Cu toate acestea, pe partea de cheltuieli, s-a înregistrat o creștere de o zecime de procent din PIB-ul estimat, concentrată puternic pe segmentul cheltuielilor de personal. În urma majorărilor salariale succesive din ultimul an, nivelul lunar al acestora a urcat cu circa un miliard de lei, de la 3,8 miliarde de lei la 4,8 miliarde de lei.
Creșterea de 26% în termeni procentuali este una foarte importantă și va trimite bugetul de personal semnificativ în afara pragului de 7% din PIB convenit pe parcursul crizei pentru așa-numita anvelopă salarială a sectorului bugetar, prag asumat atunci a fi în scădere pe termen mediu.
Este și motivul pentru care guvernul Cioloș se arată foarte reticent față de solicitările de majorare a salariilor, care au urcat undeva spre un plus de 3% din PIB, valoare în mod evident imposibil de acoperit la actualul nivel de venituri bugetare.
Procentual se mai observă o creștere cu două cifre pe zona de dobânzi și pe cea de cheltuieli de capital ( cam (+18% în ambele cazuri), dar acolo este vorba despre sume mult mai reduse ca dimensiune.
Asistența socială și-a păstrat procentajul în PIB la 0,9% dar a urcat și ea destul de clar (+8% în termeni nominali), peste posibilitățile date strict de avansul PIB pe 2015 (+3,7% în termeni reali).
Una peste alta, debutul anului arată bine ca rezultat de ansamblu pe hârtie, dar în spatele acestui plus sintetic se acumulează tensiuni importante. Cea mai mare provocare pentru anul electoral în care am intrat o va constitui limitarea indexărilor salariale în sectorul bugetar.
indexare greu de blocat dar cu efect de antrenare nefavorabil din perspectiva stabilității macroeconomice în întreaga economie (unde statul este în poziția de market-maker), în condițiile în care productivitatea muncii în industrie bate pasul pe loc.
