Chestiunea

DOCUMENT / Consiliul Fiscal – lista de probleme ale Proiectului de buget 2019: ”optimism exagerat, cifre improbabile, aprecieri nerealiste”

Consiliul fiscal a dat publicității marți Opinia sa cu privire la Legea Bugetului de stat 2019, scoțând în evidență scenariul de creștere economică ”excesiv de… Mai mult

05.02.2019

La obiect

Impasul finanțării Statului: Marile dificultăți care împing MFP să recurgă la soluții de conjunctură 

Dificultăţile Ministerului Finanţelor (MFP) de a acoperi deficitul bugetar în 2019 îi împing pe strategii bugetari ai guvernului să ridice metodele de completare ale veniturilor… Mai mult

04.02.2019

La obiect

Salariul minim brut: în România și în statele UE

România se plasează pe antepenultimul loc între statele ca nivel al salariului minim brut, potrivit datelor publicate de Eurostat, cu un nivel de 446 de… Mai mult

04.02.2019

Interviu

Cum scoți un oraș din depresie – Cluj-Napoca, un caz școală. Lectură obligatorie pentru orice primar din țara primarilor

( Textul de mai jos este un fragment din interviul publicat în numărul 99 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare. Călin Hințea – decanul Facultății… Mai mult

03.02.2019

Cronicile
Banca Transilvania campanie aniversara 25 ani

Evoluţia protecţiei sociale în România – datele pe zece ani. Consideraţii

de Marin Pana 3.7.2017

Cercetarea statistică referitoare la protecţia socială, întreprinsă de INS pe perioada 2005 – 2015 conform metodologiei Eurostat, ne-a oferit date esenţiale privind evoluţia protecţiei sociale pe perioada de zece ani 2005 – 2015, cu date deja certe. Modul în care România a gestionat fondurile alocate pe categorii de cheltuieli nu este de natură să ne bucure.

De reţinut, sistemul de clasificare a acestor cheltuieli este ESSPROS (European System of Integrated Social Protection Statistics), derulată în baza Regulamentului Consiliului şi Parlamentului European nr.458/2007 privind sistemul european al statisticilor integrate de protecţie socială.

Decalajul de timp este cel normal pentru prelucrarea datelor mai ales că PIB-ul la care se face raportarea sumelor pentru protecţie socială se modifică succesiv din semnal în provizoriu, apoi în semidefinitiv, pentru a trece la valoarea definitivă de-abia după doi ani. De aceea, chiar şi pentru 2015 s-au utilizat valorile semidefinitive din prezent.

Importantă este, însă, observaţia că România a intrat în linia dreaptă a sprintului final de aderare la UE cu o valoare în scădere la 12,5% din PIB pentru protecţia socială (asta la valori semnificativ mai mari ale încasărilor bugetare faţă de PIB decât în prezent – peste 30% faţă de 26-27% -), după care a urcat cu o viteză riscant de mare la peste 14% ( vezi tabelul ).

Riscul s-a şi materializat în 2009 – 2010, când suprapunerea cu criza economică şi poziţia rigidă a Curţii Constituţionale ( absurdă în plan logic dar acoperită juridic) au dus depăşirea nivelului de 17% din PIB. După care a urmat revenirea spre valoarea din 2008 şi acum se acordă din nou beneficii pentru a relua riscanta creştere a beneficiilor sociale chiar dintr-un punct situate mai sus decât în 2008.

Evident, cu riscurile proporţional mai mari aferente, mai ales că susţinerea pe partea de venituri bugetare este şi mai slabă, urmare a unei politici de tip seppuku la nivelul fiscalităţii, scăzută în contratimp, prea repede şi fără a urmări consolidarea gradului de încasare ce se prespune că ar fi venit ca urmare a unor valori procentuale mai mici de taxare.

Totul către pensii, la schimb cu voturi

În ce priveşte modul în care au evoluat alocările procentuale din banii acordaţi pentru protective socială de la buget, se poate trage concluzia unui cinism dus la extrem şi pe stânga şi pe dreapta politică (aşa cum se vor ele a fi clasificate).

Practic, banii au fost redirijaţi sistematic dinspre toate segmentele de protecţie socială către creşterea pensiilor pentru limită de vârstă, prin conivenţă cu beneficiarii, în încercarea de a le atrage voturile şi a veni la putere prin orice mijloace.

De undeva la circa 40% din banii de protecţie socială, pensiile au fost trimise electoral la peste 50% ( şi chiar mai mult după ultima ispravă de la 1 iulie, dar statistica cu nota de plată clară va veni prin 2019). Cum suma era de 100%, pierderile (inevitabile prin redistribuire) faţă de situaţia din urmă cu un deceniu au fost împărţite.

Cam jumătate la familie şi copii (peste cinci procente, după care ne mirăm de ce nu face lumea copii !), un sfert la şomaj ( cele mai sărace familii sunt cele de şomeri, mult sub cele de agricultori şi pensionari) o cincime la sănătate ( oare de ce nu or fi medicamente şi vaccinuri pentru copii ?) şi o zecime la excluziune socială ( ce mai interesează, dacă nu mai ai mult de trait ?).

Este ca şi cum am alerga spre viitor cu privirea întoarsă spre trecut şi fără a fi atenţi că ne putem împiedica cu toţii. Mai ales cei care, lăsând la o parte lipsa de empatie faţă de cei care le asigură pensia şi viziunea „sublimă” faţă de interesele dezvoltării societăţii, nu s-au prins că principalul lor activ nu sunt banii ci sănătatea. Iar satisfacţia adevărată nu o aduce poştaşul ci nepoţii.

În fine, dar nu în ultimul rând, din comunicatul INS se pot observa două lucruri interesante:

  • primul, în 2015, veniturile de protecţie socială ar fi însumat 106.347 milioane lei iar cheltuielile doar 103.883 milioane lei, inclusiv costurile administrative ale schemelor de protecţie socială. Impresia era că bugetele de protecţie socială ar fi în deficit şi nu pe excedent.
  • al doilea, ar trebui să reţinem şi să fim mai atenţi la costurile de administrare ale protecţiei sociale, care s-au situat în 2015 la peste 2,3 miliarde lei sau cam o jumătate de milliard de euro sau peste 0,3% din PIB.

PRECIZĂRI METODOLOGICE

Prestaţia socială reprezintă transferul în numerar sau în natură către gospodării sau indivizi,având ca scop protejarea acestora de unul sau mai multe riscuri (nevoi) fără să existe unaranjament simultan de reciprocitate.

Funcţia de protecţie socială se defineşte în termenii scopului final pe care trebuie să îl atingă protecţia socială, adică de protejare a indivizilor şi familiilor/gospodăriilor împotriva riscului social major identificat.

Veniturile de protecţie socială reprezintă resursele din care se acordă prestaţiile sociale.

Cheltuielile cu prestaţiile sociale reprezintă valoarea resurselor de protecţie socială alocatebeneficiarilor în numerar sau în natură (bunuri şi/sau servicii). Costurile administrative reprezintă cheltuielile pe care le implică organizarea şi administrarea schemelor de protecţie socială. Ele cuprind:

  • cheltuielile cu prestaţiile sociale;
  • costurile administrative (inclusiv alte tipuri de cheltuieli cum ar fi dobânzi bancare în conexiune cu fondurile sociale).
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.7.2017

2 comentarii

  1. obsevator
    5.7.2017, 10:20 am

    Inca din 2009, sindicatele au negociat cu guvernul ca punctul de pensie sa fie 45% din salariu mediu brut pe economie). Dupa majorarea punctului de pensie la 1000 lei de la 01.07.2017 acesta reprezinta 31% din salariu mediu pe economie (3150)
    Cred ca autorul acestui “articol” se baga in seama, pe un subiect de care nu are habar.
    Fiind singurul cititor, nu trebuie sa avertizez pe nimeni,ca nu trebiue sa citeasca ceva scris de acest autor.

    • Cristian Grosu
      5.7.2017, 10:26 am

      stimate observator – o veste bună și una rea:

      cea bună – nu sunteți singurul cititor – deși sunteți, într-adevăr, o minoritate, cea care pare foarte frustrată(deși e frumos afară, țara râde, totul dansează:).
      cea rea: nu sunteți singurul comentator anonim – în țara asta de viteji și curajoși, iar asta arată o altfel de frustrare (deși afară e frumos, țara… )

Lăsați un comentariu


Stiri

Unul dintre cei mai importanți investitori americani în Rusia a fost reținut la Moscova

Razvan Diaconu

Michael Calvey (foto), unul dintre cei mai importanţi investitori americani în Rusia, a fost reţinut la Moscova într-o anchetă cu privire la o „fraudă la… Mai mult

Stiri

Președintele Trump decretează ”urgență națională” pentru a finanța zidul de la granița cu Mexic

Iulian Soare

Președintele Donald Trump a anunţat vineri că declară „urgenţă naţională”, o procedură excepţională pentru a finanţa construcția zidului pe care l-a promis la frontiera cu… Mai mult

Stiri

Oficial – Alegerile europarlamentare se organizează în România pe 26 mai

Razvan Diaconu

Guvernul a aprobat, vineri, o hotărâre prin care a stabilit oficial ziua de 26 mai pentru alegerile europarlamentare. Potrivit calendarului aprobat, listele cu candidaturi trebuie… Mai mult

Stiri

Cercetări extinse în dosarul Laurei Kovesi – surse de presă

Vladimir Ionescu

Ancheta în dosarul Laurei Codruța Kovesi a fost extinsă vineri. Se fac cercetări in rem legate de un comunicat de presă transmis de Parchetul General, în ianuarie 2017,… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis critică Bugetul aprobat de Parlament

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis consideră că bugetul, propus de PSD-ALDE și adoptat de Parlament, arată ”disprețul total al coaliției majoritare față de așteptările românilor, care vor… Mai mult

Stiri

Laura Kovesi – audiată la Parchet și anunțată că are calitatea de suspect. Fără măsuri preventive

Razvan Diaconu

Fostului procuror-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, i s-a adus vineri la cunoștință că este învinuită de abuz în serviciu, luare de mită și fals în… Mai mult

Stiri

Parlamentul a adoptat proiectul bugetului de stat pe 2019

Razvan Diaconu

Proiectul de buget a fost adoptat cu 275 voturi “pentru”, 122 “contra” şi 2 abţineri. Prim-ministrul Viorica Dăncilă a declarat vineri, în plenul reunit al… Mai mult