Eurobarometru / Românii – cei mai favorabili adoptării euro

Cel mai recent Eurobarometru al Comisiei Europene arată că românii sunt cei mai favorabili adoptării euro dintre toate națiunile rămase deocamdată în afara...Citeste mai departe »

România în contextul UE – deficit, datorie publică și repartizarea cheltuielilor

Date complete pe 2013 – pentru a putea evalua cum se gestionează România în comparație cu alte state din UE : deficitul public...Citeste mai departe »

Inflația anuală – stabilizată spre limita de jos a intervalului țintit de BNR

Potrivit datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică, prețurile au crescut în luna octombrie 2014 cu 0,19% față de luna anterioară dacă...Citeste mai departe »

Estimarea de inflație – scădere rapidă spre încadrarea în Maastricht și stabilizare. Motive și efecte

Pe parcursul acestui an, estimările prvind inflația pe 2014 și 2015 au coborât rapid, ajungând în prezent la 1,5% pentru anul în curs...Citeste mai departe »

BNR: Subsidiarele din România ale băncilor testate de BCE au capitalizare suficientă

Subsidiarele din România ale băncilor europene care au fost supuse testelor de stres derulate de Banca Centrală Europeană (BCE) în colaborare cu Autoritatea...Citeste mai departe »

Documente / 25 de bănci au picat testele de stres ale BCE și EBA. Rezultatele complete ale evaluărilor. Capitalizare, termene, soluții.

25 de bănci din euroland, dintre care 5 care activează şi în România, nu au reuşit să treacă testul de stres al Băncii...Citeste mai departe »

Aproape 80% dintre polonezi nu susţin adoptarea monedei euro

Mai mult de 76% dintre polonezi se opun adoptării monedei euro, o arată un sondaj făcut public marţi. Preşedintele Bronislaw Komorowski crede că...Citeste mai departe »

Statele zonei euro şi-au trimis bugetele la analiza Comisiei Europene. Planuri și fricțiuni cu Italia și Franța

Comisia Europeană începe de miercuri analiza oficială a bugetelor statelor din zona euro. 15 octombrie a fost data limită până la care statele...Citeste mai departe »

BCE lansează programul de credite ieftine adresat băncilor europene

Banca Centrală Europeană (BCE) va începe, joi, să acorde credite ieftine băncilor din zona euro. Potrivit Financial Times, programul de împrumuturi prin care...Citeste mai departe »

Pe fondul scăderii prețurilor, avem diferențe mari între inflația de uz intern și cea de uz extern. Cum facem ?

Dacă raportarea se face pentru ultimele 12 luni, respectiv față de august 2013, valorile IPC și IAPC diferă din nou destul de mult....Citeste mai departe »

Mugur Isărescu cere o lege pentru ca aderarea la euro să fie ferită de politicile electorale

Guvernatorul Mugur Isărescu consideră că România îndeplineşte toate criteriile de aderare la euro, dar ţinta convenită politic, de 1 ianuarie 2019, ar trebui...Citeste mai departe »

Titlurile de stat – variantă de plasament în perspectiva trecerii la euro

Randamentele plasamentelor pe termen mediu și lung (de la cinci ani în sus) în titluri de stat au ajuns la circa 4% –...Citeste mai departe »

Eurostat: Datoria guvernamentală raportată la PIB- România şi celelalte state din UE

România a înregistrat în primul trimestru din 2014 o datorie guvernamentală de 39,1% din PIB, a cincea cea mai scăzută procentual din UE....Citeste mai departe »

Aderarea la euro/ Mugur Isărescu: “Criteriile nominale nu pot fi atinse fără stabilitatea financiară şi competitivitate ridicată”

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat joi că la nivel politic există consens că aderarea României la euro ar putea avea loc în...Citeste mai departe »

Studiu Erste: Anul 2019, avansat de guvern pentru adoptarea euro – ”foarte ambiţios”, mai realist un termen după 2021

Obiectivul României de a adera la zona euro în 2019 este “foarte ambiţios”, însă o dată realistă ar fi după 2021, potrivit experţilor...Citeste mai departe »

Data țintă de adoptare a euro stabilită de guvern: 1 ianuarie 2019. Reacţia Guvernatorului BNR

Obiectivul de adoptarea monedei unice europene în 2018 – 2019 nu este în afara realităţii, dar are nevoie de un consens politic puternic...Citeste mai departe »

Aderarea la Eurozonă, în viziunile lui Daniel Dăianu și Valentin Lazea: ”Cât mai repede” vs. ”Cifrele arată că peste vreo 10 ani”

România ar trebui să grăbească procesul de aderare la euro și, împreună cu Bulgaria să adere cât mai rapid la spațiul Schengen având...Citeste mai departe »

Inflația din România – între mit și realitate: Prețurile românești în contextul statelor UE

Inflația anuală consemnată în România pentru 2013 după metodologia unică europeană a fost de 1,3%, sub valoarea de 1,55% anunțată conform metodologiei naționale...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu: PIB-ul pe locuitor ne ține departe de aderarea la euro

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că România are nevoie de încă zece ani pentru a ajunge la 60% din media UE a...Citeste mai departe »

Economistul-şef Raiffeisen: România are nevoie de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro potrivit convergenţei reale

România are nevoie de o perioadă de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro din perspectiva convergenţei reale, însă din punct de...Citeste mai departe »

Documente / 25 de bănci au picat testele de stres ale BCE și EBA. Rezultatele complete ale evaluărilor. Capitalizare, termene, soluții.

de Victor Bratu 26.10.2014

25 de bănci din euroland, dintre care 5 care activează şi în România, nu au reuşit să treacă testul de stres al Băncii Central Europene, care a scos la iveală un deficit de capital al băncilor de 25 miliarde de euro.

Potrivit agenției Reuters, cele mai multe bănci care nu au trecut „examenul” BCE sunt din Italia.
Băncilor italiene li se alătură: 3 bănci din Grecia, 3 din Cipru, 2 din Belgia, 2 din Slovenia şi câte una din Franţa, Germania, Austria, Irlanda şi Portugalia.

Potrivit comunicatului BCE, principalele rezultate ale verificărilor şi simulărilor la care au fost supuse principalele 130 instituţii financiare din zona euro sunt:

  • Un deficit de capital în sumă de 25 miliarde euro descoperit la 25 de bănci
  • Valoarea activelor bancare trebuie ajustată cu 48 miliarde euro, din care 37 miliarde euro nu au generat deficit de capital
  • Deficitul de 25 miliarde euro şi ajustarea valorii activelor cu 37 miliarde euro implică un impact general asupra băncilor de 62 miliarde euro
  • Alte 136 miliarde euro constituie expuneri neperformante ale băncilor
  • Din scenariul negativ de stres rezultă o diminuare a capitalului bancar cu 263 miliarde euro, reducând rata medie CET1 cu aproape 4 puncte procentuale, de la 12,4% la 8,3%

Această simulare, anunţă BCE, s-a derulat în condiţii de deplină transparenţă, fermitate şi de egal tratament şi este esenţială pentru demararea Mecanismului Unic de Supraveghere, începând cu luna noiembrie.

(Descărcaţi AICI Raportul BCE)

(Rezultatele, bancă cu bancă, comunicate de BCE pot fi consultate AICI (în partea de jos a paginii care se încarcă)

De menționat : Banca Centrală Europeană a lucrat în tandem cu Autoritatea Bancară Europeană (EBA), care a supus analizei şi o serie de bănci din afara zonei euro.

Citiţi AICI raportul EBA, care conţine şi bănci din afara zonei euro

WSJ: Datele agregate – sinteză grafică. Nume mari pe lista-surpriză

Wall Street Journal confirmă că Banca Monte dei Paschi di Siena SpA, a treia bancă din Italia are în continuare dificultăţi în ciuda faptului că şi-a mărit capitalul pe parcursul acestui an cu 2,14 miliarde euro.

Slabele performanţe reliefate de BCE au determinat Monte dei Paschi să angajeze grupurile de investiţii Citigroup Inc. şi UBS AG pentru consiliere asupra opţiunilor strategice, inclusiv fuziunea cu altă bancă, afirmă surse apropiate afacerii.

Alte bănci italiene în dificultate sunt: Banca Carige SpA, Banca Popolare di Milano SCARL şi Banca Popolare di Vicenza ScpA.

“Banca Centrală a Italiei are multe explicaţii de dat, iar zvonurile că nu a fost dispusă să coopereze pe parcursul testului derulat de BCE par să fi avut o bază reală, acum că vedem care sunt rezultatele”, a declarat pentru Wall Steet Journal Nicolas Veron, de la think-tankul Bruegel.

Din alte zone ale Europei vin alte nume de bănci aflate pe lista celor 25: Banco Comercial Português, Eurobank Ergasias SA şi National Bank of Greece SA.

Veneto Banca din Italia, Bank of Cyprus, Piraeus Bank, Eurobank şi National Bank of Greece- toate prezente cu activităţi în România- se află pe lista celor 25.

(O sinteză grafică realizată de WSJ, cu toate datele agregate ale celor de 25 de bănci. poate fi consultată AICI)

Ce urmează: capitalizare, termene, soluții

În următoarele 2 săptămâni, băncile trebuie să înainteze BCE planuri detaliate asupra modului în care vor fi acoperite deficitele.

  • Lacunele identificate în domeniul calităţii activelor sau ca urmare a testului de stres trebuie remediate până la sfârşitul lunii aprilie 2015.
  • Lacunele identificate de testul negativ de stres trebuie remediate până la sfârşitul lunii iulie 2015.

Toate demersurile făcute de cele 25 de bănci vor fi monitorizate zilnic de către BCE începând cu luna noiembrie 2014. În mod special, toate rezultatele vor fi luate în considerare în cadrul evaluării continue a riscurilor bancare, bunei guvernanţe şi lichiditate a capitalurilor, ca parte a procesului de evaluare SREP.

Două rapoarte, concluzii similare

Printre instituţiile care nu au trecut de evaluarea BCE, 12 bănci au acoperit deja diferenţele financiare în cursul anului 2014, până la data de 30 septembrie.

Banca Monte Paschi, de exemplu, trebuie să se capitalizeze cu 2,1 miliarde euro iar Eurobank Ergasias cu 1,76 miliarde euro, potrivit datelor BCE. Commerzbank AG şi HSH Nordbank AG au trecut testul BCE.

(Citiți și: Testele de stres pentru băncile europene – făcute după scenarii sumbre: o recesiune de doi ani şi crize valutare în estul Europei”)

„Această verificare fără precedent, în profunzime, a pozițiilor celor mai mari bănci va spori încrederea publicului în sectorul bancar”, a declarat vicepreşedintele BCE Vitor Constancio, la prezentarea publică a rezultatelor evaluării cuprinzătoare a 130 de creditori din zona euro. „Acest test ar trebui să faciliteze mai mult creditarea în Europa, ceea ce va ajuta la creșterea economică.”, consideră vicepreşedintele BCE.

Verificarea sistemului bancar european a avut două componente- o verificare a calităţii activelor înregistrate în balanţele de la 31 decembrie 2013 şi un test de stres complex, derulat în tandem de Banca Centrală Europeană (BCE) şi Autoritatea Bancară Europeană de la Londra (EBA), care au elaborat şi dat publicităţii materiale separate.

Împrumuturi „rele”

Potrivit Bloomberg, Banca Centrală Europeană a comunicat că creditorii trebuie să îşi ajusteze valoarea activelor bancare cu 48 miliarde euro, ţinând cont şi de faptul că alte 136 miliarde de euro au caracter de credite neperformante. Nivelul total al creditelor neperformante înregistrate în sistemul bancar european se ridică la 879 miliarde de euro, anunţă Bloomberg citând raportul BCE.

(Citiți și: ”Uniunea Europeană și-a votat Uniunea Bancară: Mecanismul și implicațiile”)

Băncile italiene sunt cele care trebuie să se preocupe în principal de ajustarea valorii activelor, existând potrivit raportului un deficit de 12 miliarde euro. Băncile greceşti trebuie să acopere un deficit de 7,6 miliarde euro, iar cele germane-6,7 miliarde euro, mai arată raportul.

Potrivit oficialilor BCE, băncile trebuie să acopere deficitul de capital în primul rând „din surse private”.

Optimism rezervat al analiştilor

Un studiu derulat recent de Goldman Sachs în rândul marilor marilor investitori instituţionali a scos la iveală faptul că aceştia cred că BCE ar fi trebuit să ceară băncilor să-şi crească capitalurile cu 51 miliarde euro pentru ca acest test să fie credibil.

Analiştii consultaţi de Reuters au salutat precauţi demersul şi rezultatele comunicate de BCE, considerând că acesta trebuie să fie un început, nu un final al operaţiunii de curăţare a sistemului bancar european.

“Acest demers ar trebui să readucă încrederea şi stabilitatea în piaţă, dar suntem încă departe de o soluţie a crizei bancare. Încă nu am răspuns provocărilor pe care le ridică sectorul bancar”, afirmă Colin Brereton, PwC.

Este a patra încercare a Europei de a-şi curăţa sectorul financiar- celelalte trei încercări au eşuat, cel mai bun exemplu fiind acela că băncilor irlandeze li s-a dat „certificat de bună purtare” cu puţin timp înainte de declanşarea unei crize bancare care a dus ţara în pragul colapsului financiar.

“Este credibil de data asta, dar este numai un început al curăţeniei care trebuie extinsă mult, tot anul viitor”, afirmă Nicolas Veron, de la prestigiosul think-tank belgian Bruegel.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.10.2014

Lăsați un comentariu