joi

25 aprilie, 2024

20 iulie, 2017

Deficitul bugetar general ajustat sezonier al României pe primul trimestru din 2017 a fost de 3,2% din PIB. A fost al doilea cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană (ajustat sezonier), după cel al Franței, de 3,3%, următoarea clasată fiind Polonia cu -1,5% din PIB, potrivit raportului Eurostat, publicat joi.

Totodată, România a înregistrat cea mai mare creștere a deficitului față de ultimul trimestru din 2016, de 1,3 puncte procentuale.

Vineri dimineață, Ministerul Finanțelor (MFP) a precizat la rândul său, că:


„Valoarea comunicată de 3,2% din PIB este calculată pe baza soldului ESA ajustat sezonier, reflectând componenta de trend a deficitului bugetar înregistrat în trimestrele anterioare din 2016, și raportată la PIB din trimestrul I, trimestru în care PIB înregistrează de obicei cea mai redusă valoare nominală din cele 4 trimestre ale anului. În 2016 PIB în trimestrul I a fost de 146,4 miliarde de lei în timp ce valoarea cea mai ridicată a PIB-ului trimestrial s-a înregistrat în trimestrul IV de 228,9 miliarde de lei.

De asemenea, în datele publicate de Eurostat se observă că același indicator a înregistrat un maxim de 3,6% din PIB în trimestrul II 2016, în timp ce valoarea înregistrată în trimestrul I din 2016 a fost de 3,1% din PIB. Raportat la perioada comparabilă din 2016 (trimestrul I) se observă că deficitul bugetar a crescut doar marginal cu 0,1pp la 3,2% din PIB, ceea ce sugerează că ținta de deficit pentru finalul anului 2017 este în program”, spune comunicatul MFP.

Potrivit Eurostat, la nivelul UE rata ajustată a deficitului bugetar a fost de 1%, şi de 0,9 pentru Zona Euro, în descreştere faţă de 1,2%, respectiv 1,1% în trimestrul 4 din 2016.

În aprilie, Ministerul Finanțelor anunța un excedent al bugetului consolidat de 0,19% din PIB, iar ulterior, execuția bugetară pe primele cinci luni ale anului a arătat un deficit de 0,1% din PIB.


Programul iniţial de guvernare al coaliţiei PSD-ALDE şi-a asumat un deficit de 2,98% pe metodologia ESA sau de 2,96% din PIB pe metodologia cash.

Guvernul condus de Mihai Tudose şi-a asumat de asemenea încadrarea sub nivelul maxim.

La deficit bugetar peste limita de 3% din PIB intr-un stat membru Uniunea Europeana poate declansa procedura de deficit excesiv asupra acelei tari.

Majoritatea analiştilor independenţi estimează că Guvernul României va depăşi pragul maxim de deficit bugetar.

Agenția de evaluare Fitch se așteaptă la un deficit bugetar de 3,7% din PIB în 2017, ca şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), iar analiştii de la capital Economics – la un deficit de 3,8% din PIB.

Şi administratorii Băncii Naţionale a României se tem că, fără „măsuri fiscale corective”, deficitul bugetar ar putea fi peste 3% din PIB, iar tensiunile ar continua şi în 2018.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. 1.Romania are nevoie de un proiect de dezvoltare economica si industriala, deoarece dupa 2008 nivelul taxelor si a „masurilor fiscale corective” a crescut continuu.
    2.Nici un proiect social-democrat de crestere a nivelului de trai nu poate avea viata lunga – fara a jupui antreprenorii peste limita de supravietuire a afacerilor, in lipsa unei cresteri economice industriale inexistenta dupa 2008.
    Investitiile industriale au cazut drastic dupa criza, astfel ca ele sint o amintire frumoasa a epocii „banilor cu buletinul”, iar in lipsa lor se produce o dezintegrare industriala continua, avind ca rezultat caderea abrupta a monedei nationale si indatorarea externa.Adica traiul imbelsugat al clasei politice pe datorie, fiindca salariatii si pensionarii cistiga 100 si ceva de lei, ca parlamentarii sa aiba motivatia de a lua 7.000 de lei in plus pe luna.Asta da echitate SOCIAL-DEMOCRATA…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. 1.Romania are nevoie de un proiect de dezvoltare economica si industriala, deoarece dupa 2008 nivelul taxelor si a „masurilor fiscale corective” a crescut continuu.
    2.Nici un proiect social-democrat de crestere a nivelului de trai nu poate avea viata lunga – fara a jupui antreprenorii peste limita de supravietuire a afacerilor, in lipsa unei cresteri economice industriale inexistenta dupa 2008.
    Investitiile industriale au cazut drastic dupa criza, astfel ca ele sint o amintire frumoasa a epocii „banilor cu buletinul”, iar in lipsa lor se produce o dezintegrare industriala continua, avind ca rezultat caderea abrupta a monedei nationale si indatorarea externa.Adica traiul imbelsugat al clasei politice pe datorie, fiindca salariatii si pensionarii cistiga 100 si ceva de lei, ca parlamentarii sa aiba motivatia de a lua 7.000 de lei in plus pe luna.Asta da echitate SOCIAL-DEMOCRATA…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Cu câteva luni înaintea de alegerile europarlamentare, sondajele arată că

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: