Eurostat: În ciuda mitologiei, România – pe ultimul loc în UE la protecție socială

de Marin Pana | 3.1.2017 .

caruta-tara-copiiDatele publicate în luna decembrie de Eurostat plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană la cheltuielile pe cap de locuitor ajustate la paritatea puterilor de cumpărare, cu mai mult de 70% sub media UE.

Situația este mai slabă chiar decât în Bulgaria și Letonia, plasate în intervalul de 65%-70% sub media UE. Practic, o protecție socială de 29% din media UE față de un PIB de 57% din aceeași medie înseamnă că în acest domeniu suntem pe la jumătate față de uzanțele Uniunii.

Cifrele pentru anul 2014 (an pentru care PIB-ul a rămas definitiv și s-au colectat sumele pe categorii de cheltuieli bugetare pentru toate țările membre în condiții comparabile) arată că țara noastră a alocat doar 14,8% din PIB pentru cheltuieli de protecție socială, ceva mai mult decât Letonia(14,5%) și Lituania (14,7%) dar sub Estonia (15,1%) și mult mai puțin decât Bulgaria sau Slovacia (18,5%).

Mai mult, tendința pe ultimii patru ani analizați a fost de scădere continuă, de la 16,4% din PIB în 2011 până la cei 14,8% consemnați în 2014. În același interval de timp, media la nivelul UE a crescut de la 28,3% la 28,7%, ceea ce ne-a poziționat în contra tendinței generale.

Problema spinoasă a distribuirii

Diferențele sunt, însă, majore pe segmente de protecție socială – ceea ce arată maniera nefericită de distribuire. Sumele alocate pentru pensionari din total cheltuieli ne plasează pe locul 6, în timp ce la ponderea banilor dați ca ajutor pentru șomeri suntem pe locul 28 din 28 de state.

Având în vedere faptul că suntem și țara din UE cu cel mai ridicat grad de sărăcie al copiilor, am marcat cu verde țările care acordă mai mult de zece procente din fondurile de protecție socială pentru familie și copii. În cadrul cărora, pe lângă țări dezvoltate precum Germania sau țările scandinave, figurează (atenție mare !) vecinele noastre Bulgaria și Ungaria.

tabel1

De reținut un exemplu-școală: situația social-economică grea din Grecia are o cauză importantă în modalitatea de alocare a banilor pentru protecția socială, cu ponderea exagerată de 65% în favoarea pensionarilor (media UE e 45,9% iar următoarea clasată, Polonia e mult în spate, cu 60,4%) dar cu nivelul minim european pe partea de locuințe sociale și incluziune (0,2% față de o medie UE de 4%).

De asemeni, trebuie observat la nivelul statelor care oferă cele mai ridicate niveluri de protecție socială faptul că Germania (alături de Suedia) o face cu cei mai puțini bani, palsându-se sub 30% din PIB (excepția Luxemburg este explicată în nota de la subsolul tabelului).

În fine, se poate vedea cum diferențele de dezvoltare se amplifică la nivelul protecției sociale, cu un grup de state occidentale mult peste medie și cu fostele țări socialiste sacrificând acest domeniu pentru a se dezvolta mai rapid.

De reținut, pe final

Am prezentat in extenso această statistică a Eurostat pentru a ști cum ne plasăm în context european.

La noi, se cultivă ideea de a face protecție socială sporită, oarecum la nivel european, dar fără a da mai mulți bani pentru alții. Adică pe fondul reducerilor de fiscalitate ce afectează redistribuirea veniturilor la nivel național, prin intermediul bugetului de stat.

Reamintim, în context, că, din perspectiva protecției sociale, statul nu dă și nu ia nimic ci face redistribuire de la unii care au mai mult către alții care au mai puțin. Dacă nu colectează, nu are ce să redistribuie. Respectiv, protecția socială nu are cum să fie niciodată mai bună decât sumele achitate cu titlu de impozite și taxe în acest scop.

Publicat la data de 3.1.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Pulsul națiunii 2017: Doar 48% din români mai cred că apartenența la UE este un lucru bun; 62% cred că țara e pe un drum greșit

Procentul românilor care consideră că apartenența la UE este un lucru bun a scăzut de la 54%, în luna martie acest an, la doar...Citeste mai departe »

Marin Pana

Contul curent: Nerezidenții reunță la depozitele în lei, ”căpșunarii” trimit acasă tot mai puțin, deficitul traversează pragul de 4 mld. euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele opt luni ale anului în curs un deficit de peste patru miliarde de euro,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creşterea PIB 2015, majorată la 4% în varianta definitivă: observațiile la care ne constrânge experiența

INS a anunțat pentru anul 2015 valoarea definitivă a PIB de 712.658,5 milioane lei în preţuri curente, respectiv un ritm de creştere în termeni...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Vânzarea terenurilor către străini: Ghid european pentru protejarea de tranzacțiile speculative

Comisia Europeană a emis miercuri setul de îndrumări cu privire la ce pot face statele membre pentru a-și proteja terenurile agricole de amenințări precum...Citeste mai departe »

Marin Pana

Inflația: record al ultimilor 4 ani – alimentată de combustibili şi majorarea veniturilor. Și continuă urcușul

Potrivit datelor comunicate de INS, România a înregistrat în septembrie 2017 o creştere a prețurilor faţă de luna precedentă de 0,50%, cea mai mare...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română