Eurostat: În ciuda mitologiei, România – pe ultimul loc în UE la protecție socială

de Marin Pana | 3.1.2017 .

caruta-tara-copiiDatele publicate în luna decembrie de Eurostat plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană la cheltuielile pe cap de locuitor ajustate la paritatea puterilor de cumpărare, cu mai mult de 70% sub media UE.

Situația este mai slabă chiar decât în Bulgaria și Letonia, plasate în intervalul de 65%-70% sub media UE. Practic, o protecție socială de 29% din media UE față de un PIB de 57% din aceeași medie înseamnă că în acest domeniu suntem pe la jumătate față de uzanțele Uniunii.

Cifrele pentru anul 2014 (an pentru care PIB-ul a rămas definitiv și s-au colectat sumele pe categorii de cheltuieli bugetare pentru toate țările membre în condiții comparabile) arată că țara noastră a alocat doar 14,8% din PIB pentru cheltuieli de protecție socială, ceva mai mult decât Letonia(14,5%) și Lituania (14,7%) dar sub Estonia (15,1%) și mult mai puțin decât Bulgaria sau Slovacia (18,5%).

Mai mult, tendința pe ultimii patru ani analizați a fost de scădere continuă, de la 16,4% din PIB în 2011 până la cei 14,8% consemnați în 2014. În același interval de timp, media la nivelul UE a crescut de la 28,3% la 28,7%, ceea ce ne-a poziționat în contra tendinței generale.

Problema spinoasă a distribuirii

Diferențele sunt, însă, majore pe segmente de protecție socială – ceea ce arată maniera nefericită de distribuire. Sumele alocate pentru pensionari din total cheltuieli ne plasează pe locul 6, în timp ce la ponderea banilor dați ca ajutor pentru șomeri suntem pe locul 28 din 28 de state.

Având în vedere faptul că suntem și țara din UE cu cel mai ridicat grad de sărăcie al copiilor, am marcat cu verde țările care acordă mai mult de zece procente din fondurile de protecție socială pentru familie și copii. În cadrul cărora, pe lângă țări dezvoltate precum Germania sau țările scandinave, figurează (atenție mare !) vecinele noastre Bulgaria și Ungaria.

tabel1

De reținut un exemplu-școală: situația social-economică grea din Grecia are o cauză importantă în modalitatea de alocare a banilor pentru protecția socială, cu ponderea exagerată de 65% în favoarea pensionarilor (media UE e 45,9% iar următoarea clasată, Polonia e mult în spate, cu 60,4%) dar cu nivelul minim european pe partea de locuințe sociale și incluziune (0,2% față de o medie UE de 4%).

De asemeni, trebuie observat la nivelul statelor care oferă cele mai ridicate niveluri de protecție socială faptul că Germania (alături de Suedia) o face cu cei mai puțini bani, palsându-se sub 30% din PIB (excepția Luxemburg este explicată în nota de la subsolul tabelului).

În fine, se poate vedea cum diferențele de dezvoltare se amplifică la nivelul protecției sociale, cu un grup de state occidentale mult peste medie și cu fostele țări socialiste sacrificând acest domeniu pentru a se dezvolta mai rapid.

De reținut, pe final

Am prezentat in extenso această statistică a Eurostat pentru a ști cum ne plasăm în context european.

La noi, se cultivă ideea de a face protecție socială sporită, oarecum la nivel european, dar fără a da mai mulți bani pentru alții. Adică pe fondul reducerilor de fiscalitate ce afectează redistribuirea veniturilor la nivel național, prin intermediul bugetului de stat.

Reamintim, în context, că, din perspectiva protecției sociale, statul nu dă și nu ia nimic ci face redistribuire de la unii care au mai mult către alții care au mai puțin. Dacă nu colectează, nu are ce să redistribuie. Respectiv, protecția socială nu are cum să fie niciodată mai bună decât sumele achitate cu titlu de impozite și taxe în acest scop.

Publicat la data de 3.1.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Sondaj BNR: Băncile vor continua să-şi înăsprească standardele de creditare în T3 din 2017

Instituțiile de credit vor continua să-şi înăsprească standardele de creditare mai ales la creditele de consum pentru populație, în trimestrul 3 al acestui an...Citeste mai departe »

Marin Pana

Deficitul comercial – în creştere de peste 50% de la un trimestru la altul: Fenomene, consecințe

Deficitul comercial pe al doilea trimestru din 2017 a fost de 3.520,7 milioane euro, potrivit datelor comunicate de INS, ce arată o creştere spectaculoasă...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

România – cea mai mică rată de recuperare a creditelor de la firmele în insolvență. Lacunele legii devin obstacole ale creditării

Ușurința cu care firmele apelează la metoda insolvenței este unul dintre obstacolele structurale care stau în fața creșterii mai accelerate a creditării, potrivit analizei...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

BNR: Capacitățile de producție sunt folosite la maximum, dar nu se investește în altele noi

Gradul de utilizare a capacităților de producție din România „depășește media pe termen lung în majoritatea grupelor industriale”. Totodată, exporturile de bunuri și servicii...Citeste mai departe »

Claudiu Vrînceanu

Comisia Europeană – set de soluții pentru evaziunea TVA. Nicio recomandare nu se refera la Split TVA. În Polonia s-a introdus opțional

Chiar în perioada în care guvernul pregătește mecanismul Split TVA, Comisia Europeană a elaborat un studiu cu recomandări concrete prin care Statul Român poate...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Momentul ”exploziei” din Asia se apropie: Este posibilă schimbarea regimului din Coreea de Nord?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Problema nord-coreeană nu este, desigur, nouă. Amenințarea confruntării militare în Peninsula Coreeană persistă, cu fluctuațiile cunoscute de la un deceniu la altul,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română