Biroul european de statistică Eurostat a calculat deficitul bugetar al Guvernului României la 3,00% din PIB, cu datele bazate pe cifrele raportate de statele membre ale UE și după metodologia ESA, potrivit unui comunicat al instituției.
Pe de altă parte, Comisia Europeană (CE) a estimat că deficitul bugetar al României ar putea crește la 3,6% din PIB în anul 2017, peste ținta Guvernului, de 2,98% din PIB pe metodologia ESA sau de 2,96% din PIB pe „metodologia cash”. Guvernul s-a angajat să mențină deficitul sub plafonul de 3% din PIB (prevazut de Tratatul de la Maastricht). Depășirile pot fi sancționate de CE prin declanșarea procedurii de deficit excesiv.
Guvernul României trebuie să trimită, marți, la Comisia Europerană, argumentele pe care își susține estimarea că, în ciuda creșterii cheltuielilor cu salariile bugetarilor și a reducerii taxelor, nu va depăși în acest an pragul maxim de deficit bugetar acceptat la Bruxelles.
CE a mai estimat creșterea economică a României la 4,4% în anul 2017, nivel inferior celui pe care Guvernul si-a fundamentat bugetul de stat, de 5,2%.
Pe de altă parte, Eurostat a calculat că nivelul datoriei publice a României este de 285,9 miliarde de lei, sau de 37,6% din PIB și mult sub plafonul de 60%, stabilit ca unul dintre criteriile de aderare la moneda unică europeană.
Valoarea nominală a PIB a fost de 761,4 miliarde de lei, potrivit Eurostat.
România are același nivel al deficitului cu Marea Britanie în 2016, care este depășit doar de deficitele Spaniei (-4,5%) și Franței (-3,4%).
Estonia și Lituania au înregistrat excedent bugetar în 2016, iar Bulgaria și Letonia au avut deficit zero. Cele mai mici deficit bugetar sunt cele ale Irlandei (-,16%), Croației (și Danemarcei (-0,9%).
Deficitul guvernamental și datoria publică au scăzut în termeni reali atât pentru Zona Euro cât și pentru pentru întreaga Uniune (UE 28), până la 1,5% și 1,7% din PIB, respectiv până la 89,2% și 83,5% pentru UE 28.
Semnificaţia pragului
Argumentele potrivit cărora România nu va depăşi pragul maxim de deficit bugetar de 3% vor ajunge la timp, potrivit Ministrului Finanţelor, Viorel Ştefan. Oficialul român a declarat recent că argumentele Guvernului vor fi convingătoare şi a invocat faptul că oficialii europeni au recunoscut că sunt foarte prudenţi şi că temerile lor anterioare nu s-au confirmat ulterior.
Totuși, Moody’s Investors Service a retrogradat, de la “pozitivă” la “stabilă”, perspectiva asociată calificativelor acordate României, citând adâncirea deficitului în urma politicilor de expansiune fiscală și lipsa de sustenabilitate a ritmului de creștere economică înregistrat în ultimii ani, ca argumente ale deciziei.
Pe de altă parte, chiar dacă deficitul bugetar nu va depăşi pragul de 3% din PIB, acest nivel va fi încă „unul foarte mare pentru România în momentul de faţă, pentru că suntem în plin boom economic şi, să faci deficite mari în plin boom economic este total contraindicat. Te vulnerabilizezi pentru următoarea fază mai puţin favorabilă a ciclului economic şi avem deja această experienţă în perioada crizei, când deficitul a explodat, iar datoria publică s-a triplat. Aşa se va întâmpla şi în viitor dacă nu ţinem sub control deficitul în perioada de boom economic”, a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, la sfârşitul lunii trecute.
Cât priveşte datoria publică, chiar dacă este mult sub pragul maxim necesar pentru aderarea la euro, „este la un nivel destul de înalt pentru nivelul nostru de dezvoltare, iar dacă datoria publică ajunge la 40%, probablilitatea de recesiune creşte aproape de 50%, cum arată şi analizele BNR. Adică ne apropiem de un prag în care creşterea datoriei publice ne vulnerabilizează foarte tare şi ne creşte riscul de recesiune masiv”, aminteşte preşedintele Consiliui Fiscal.
Procedura de deficit excesiv
Procedura de deficit excesiv se poate declanșa în general, pe baza datelor istorice pe care Comisia le primește de la statul respectiv pentru perioada respectivă sau a prognozelor guvernului în cauză, potrivit precizărilor Comisiei Europene, citate de Hotnews.
De asemenea, dacă exista o deviere semnificativă de la obiectivul pe termen mediu, conform datelor aferente, Comisia va declanșa așa numita „procedură pentru abatere semnificativă”.
Astfel, în cazul în care cele mai noi date pentru anul 2016, ce vor fi disponibile în această perioadă, arată o deviere semnificativă, există probabilitatea lansării procedurii menționate chiar în aceasta primavară, a mai precizat CE.
