La obiect

Digitalizarea companiilor: Managerii văd beneficiile, dar nu și pericolul amânărilor. Majoritatea firmelor – nepregătite pentru provocările viitorului

Jumătate din managerii companiilor românești viabile nu consideră că transformarea digitală este cea mai mare prima prioritate a strategiei lor. Și, în marea lor majoritate,… Mai mult

09.07.2018

Evenimentul

Președintele a revocat-o pe șefa DNA

UPDATE 15.20: Prima reacție a lui Liviu Dragnea – Discuția despre suspendarea președintelui va continua Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, luni, că discuția despre… Mai mult

09.07.2018

Analiză

Repartizarea banilor de protecție socială: o evoluție. Mai puţin la familiile cu copii şi la şomeri, mai mult la pensionari

România a avut în anul 2016 venituri de protecţie socială care au însumat 116,14 miliarde lei dar cheltuielile privind protecţia socială s-au ridicat la doar… Mai mult

08.07.2018

Chestiunea

I-a venit rândul Codului Administrației: răspundere mică pentru aleșii locali, putere mai mare la înstrăinarea patrimoniului, privilegii

Camera Deputaților votează luni modificările la Codul administrativ al României, modificări care întăresc controlul politic asupra administrațiilor locale. Este de așteptat ca, în ciuda problemelor… Mai mult

08.07.2018

Europa socială – înaintea Summitului UE pe problema disparităților sociale

de Razvan Diaconu , 17.11.2017

Dimensiunea socială, una dintre armele care au determinat rezultatul votului Brexit

Președintele Klaus Iohannis participă vineri la Summitul social privind promovarea locurilor de muncă echitabile și a creșterii economice în UE care are loc la Goteborg, în Suedia.

Este un summit la finalul căruia liderii europeni vor încerca să-i convingă pe scepticii europeni că UE este mai mult decât un simplu contabil, ale cărui reacții din perioada crizei financiare le-a făcut viața grea.

Una dintre marile probleme ale Europei de azi este că relansarea economică mărește disparitățile sociale pe continent și nimeni nu-i poate convinge pe decidenții statelor europene să treacă de la specificul național la un sistem social european unic.

Viziunea românească a Europei sociale…

Summitul din Suedia, unul dintre pionierii europeni în materie de politici sociale, va cuprinde o sesiune plenară introductivă și trei sesiuni tematice: accesul pe piața forței de muncă, situația pieței forței de muncă și tranziția dintre locurile de muncă pe piața muncii.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, președintele Klaus Iohannis va avea o intervenție în cadrul sesiunii pe tema accesului pe piața forței de muncă. Președintele Iohannis, transmite comunicatul, va sublinia importanța pe care o are educația în asigurarea îndeplinirii cerințelor de pe piața muncii și va insista pentru adaptarea continuă a politicilor educaționale la dezvoltările tehnologice și la dinamica de pe piața muncii. De asemenea, șeful statului va puncta necesitatea reducerii șomajului în rândul tinerilor, prin politici educaționale relevante, dar și prin acordarea de stimulente angajatorilor.

La reuniune se va semna o ”Proclamație privind Pilonul European al Drepturilor Sociale”.

… și realitățile europene

Pilonul social, proiect de suflet al președintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, este în esență o tentativă de a atenua efectul politicilor de austeritate cu ajutorul condițiilor corecte de muncă, egalității de oportunități și o mai bună protecție socială, cu scopul de a transforma Europa în ceea ce în jargon bruxelez s-ar descrie drept ”statut social triplu A”.

Un ”tablou de bord” social ar urma să monitorizeze progresut statelor europene în domenii ale politicilor sociale care sunt de competență națională, de tipul egalității de gen, dreptul la salarii corecte, perioada echilibrată de viață profesională, venit minim și pensii adecvate.

În viața reală însă, e clar: nimeni nu-i poate convinge pe decidenții statelor europene să treacă de la specificul național la un sistem social unic. Iar europenii simt asta, o demonstează o cercetare ICAEW, în cadrul căreia una dintre întrebări a fost: ”Aveți încredere că guvernul dumneavoastră ține cont de impactul financiar al deciziei politice asupra generațiilor viitoare?”.

Rezultatul, ilustrat mai jos, cu precizarea că cercetarea a cuprins 10 state europene, între care lipsește România:

(Descărcați AICI cercetarea ICAEW)

Atunci când vine vorba de politici sociale, Comisia Europeană se confruntă cu o dilemă: Deși este împuternicită să promoveze libertatea economică din spatele pieței unice, ea nu se poate amesteca în politicile sociale ale țărilor membre, deși, a demonstrat-o mult dezbătura reformă a lucrătorilor detașați, aceste două zone sunt foarte greu de delimitat.

Directiva muncitorilor detașați permite companiilor să trimită în străinătate muncitori, dar să plătească taxe și să primească beneficii ca acasă, oferind muncitorilor și angajatorilor din țările cu mai puține beneficii un avantaj competitiv. Președintele Franței a fost cel care a susținut activ modificarea Directivei, afirmând că, în baza regulilor vechi, vom asista doar la ”o cursă către cel mai de jos nivel al reglementărilor sociale”. De cealaltă parte a ”baricadei” s-au situat statele din estul Europei, în care salariile sunt mult mai mici decât în Occident.

Oglinda salariilor minime lunare, din datele Eurostat (ianuarie 2017):

Politico reamintește că, în discursul ”Starea Uniunii” din 2017, Jean Claude Juncker a cerut statelor membre ”o înțelegere comună a ceea ce este corect din punct de vedere social”, chiar dacă ”sistemele sociale naționale vor mai rămâne separate și diverse încă mult timp”.  Economiile statelor membre sunt la fel de disparate precum politicile lor sociale.

Cum se diferențiază politicile sociale în Grecia, Danemarca, Italia și România, potrivit Indexului Justiției Sociale realizat de Bertelsmann Stiftung:

(Descărcați AICI cercetarea Bertelsmann Stiftung)

Cum vârful crizei economice a trecut, liderii UE au început să pledeze în favoarea unei ”Europe sociale”, care să prevină deteriorarea permanentă a pieței muncii. Cifrele arată diferențe îngrijorătoare, inclusiv un număr mare de tineri fără loc de muncă, mai puțin educați sau specializați, mai ales în sudul Europei.

Oficial, șomajul la nivelul UE a revenit la plafonul pre-criză, ca procent din populația activă (sursa Eurostat):

Privite de sus, cifrele par bune, dar sunt încă state în care piața muncii nu și-a revenit, șomajul plasându-se peste media europeană (sursa Eurostat):

Și mai în profunzime constatăm că ”viitorul nu sună bine”- este suficient să privim alt grafic Eurostat, procentul tinerilor cu vârste între 15 și 35 de ani care nu sunt angajați și care nici nu studiază, nici nu urmează vre-o formă de pregătire profesională:

Exemplu de disparitate, fără dubiu, îl constituie diferența între salariile primite de bărbați și de femei- un nou grafic Eurostat, care prezintă cât reprezintă, procentual, salariul unei femei față de cel al unui bărbat:

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 17.11.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

CCR recunoaște dreptul de ședere al unui soț care nu are cetățenia română și este căsătorit cu un român de același gen

Vladimir Ionescu

Statul trebuie să recunoască dreptul de ședere în România al persoanelor de acelaşi sex căsătorite, dacă unul dintre soți/soațe este cetățean UE. Este decizia pronunțată… Mai mult

Stiri

Legea manualului școlar este neconstituțională

Vladimir Ionescu

Legea manualului școlar, care instituia practic un monopol pe piața de profil, este neconstituțională, a decis miercuri CCR, cu unanimitate de voturi. Printre altele, Curtea… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a amendat Google cu 4,34 miliarde euro pentru practici ilegale legate de dispozitivele Android

Iulian Soare

Comisia Europeană a amendat Google cu 4.34 miliarde euro pentru încălcarea normelor antitrust ale UE – din 2011, compania a impus restricții ilegale producătorilor de… Mai mult

Stiri

Legea de înfiinţare a Fondului Suveran e neconstituţională – decizie CCR

Adrian N Ionescu

Legea privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) a fost declarată neconstituţională. Preşedintele Curții Consituționale a României (CCR), Valer Dorneanu, a anunțat miercuri… Mai mult

Stiri

Premierul Dăncilă şi preşedintele Iohannis au discutat, anunță Guvernul, pe tema preşedinţiei române a Consiliului UE

Razvan Diaconu

Premierul Viorica Dăncilă şi preşedintele Klaus Iohannis au discutat miercuri pe tema Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, atât în ceea ce priveşte stadiul pregătirii… Mai mult

Europa

BCE: Un eșec al reformării EURIBOR poate crea probleme sistemice. Termenul 1 ianuarie 2020 este prea aproape

Iulian Soare

Banca Centrală Europeană (BCE) avertizează că lipsa de implicare a băncilor în eforturile de reformare a sistemului indicilor dobânzilor interbancare EURIBOR, ar putea duce la… Mai mult

Europa

CEDO condamnă Rusia pentru că nu a făcut niciun efort pentru identificarea celor care au ordonat asasinarea Annei Politkovskaia

Iulian Soare

Curtea Europeană a Drepturilor OMului (CEDO) a condamnat marți Rusia, pentru că nu a făcut niciun efort pentru a-i identifica pe cei care au comandat… Mai mult