Analiză

Marea problemă a bugetului: Cum am mâncat în 2017 banii de fonduri europene

Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor, România a primit în primele trei trimestre din 2017 de la bugetul UE doar 3,05 miliarde euro, din care… Mai mult

19.11.2017

Chestiunea

Pe noi culmi de progres şi civilizaţie: creșterea oficială a PIB – 8,8%. Consecinţe

Estimarea-semnal anunțată de Institutul Național de Statistică pentru trimestrul III 2016 arată un nivel record la creşterii economice, de 8,8% pe seria brută şi 8,6%… Mai mult

15.11.2017

Chestiunea

Noua fiscalitate: Normalitate = reintrarea guvernului în legalitate + conectarea la realitate

cursdeguvernare.ro își asumă – nu fără tristețe și fără amară ironie – ilustrația de mai sus, ca esență a temei grave și mai mult decât… Mai mult

14.11.2017

Analiză

O anomalie care și-a atins potențialul: Depopularea nu mai ajută prea mult la creșterea PIB/Locuitor

Datele publicate de Eurostat referitoare la evoluţia PIB/locuitor în perioada 2005 – 2015 arată că ritmul de creştere al acestui indicator esenţial pentru nivelul de… Mai mult

12.11.2017

Europa socială – înaintea Summitului UE pe problema disparităților sociale

de Razvan Diaconu , 17.11.2017

Dimensiunea socială, una dintre armele care au determinat rezultatul votului Brexit

Președintele Klaus Iohannis participă vineri la Summitul social privind promovarea locurilor de muncă echitabile și a creșterii economice în UE care are loc la Goteborg, în Suedia.

Este un summit la finalul căruia liderii europeni vor încerca să-i convingă pe scepticii europeni că UE este mai mult decât un simplu contabil, ale cărui reacții din perioada crizei financiare le-a făcut viața grea.

Una dintre marile probleme ale Europei de azi este că relansarea economică mărește disparitățile sociale pe continent și nimeni nu-i poate convinge pe decidenții statelor europene să treacă de la specificul național la un sistem social european unic.

Viziunea românească a Europei sociale…

Summitul din Suedia, unul dintre pionierii europeni în materie de politici sociale, va cuprinde o sesiune plenară introductivă și trei sesiuni tematice: accesul pe piața forței de muncă, situația pieței forței de muncă și tranziția dintre locurile de muncă pe piața muncii.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, președintele Klaus Iohannis va avea o intervenție în cadrul sesiunii pe tema accesului pe piața forței de muncă. Președintele Iohannis, transmite comunicatul, va sublinia importanța pe care o are educația în asigurarea îndeplinirii cerințelor de pe piața muncii și va insista pentru adaptarea continuă a politicilor educaționale la dezvoltările tehnologice și la dinamica de pe piața muncii. De asemenea, șeful statului va puncta necesitatea reducerii șomajului în rândul tinerilor, prin politici educaționale relevante, dar și prin acordarea de stimulente angajatorilor.

La reuniune se va semna o ”Proclamație privind Pilonul European al Drepturilor Sociale”.

… și realitățile europene

Pilonul social, proiect de suflet al președintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, este în esență o tentativă de a atenua efectul politicilor de austeritate cu ajutorul condițiilor corecte de muncă, egalității de oportunități și o mai bună protecție socială, cu scopul de a transforma Europa în ceea ce în jargon bruxelez s-ar descrie drept ”statut social triplu A”.

Un ”tablou de bord” social ar urma să monitorizeze progresut statelor europene în domenii ale politicilor sociale care sunt de competență națională, de tipul egalității de gen, dreptul la salarii corecte, perioada echilibrată de viață profesională, venit minim și pensii adecvate.

În viața reală însă, e clar: nimeni nu-i poate convinge pe decidenții statelor europene să treacă de la specificul național la un sistem social unic. Iar europenii simt asta, o demonstează o cercetare ICAEW, în cadrul căreia una dintre întrebări a fost: ”Aveți încredere că guvernul dumneavoastră ține cont de impactul financiar al deciziei politice asupra generațiilor viitoare?”.

Rezultatul, ilustrat mai jos, cu precizarea că cercetarea a cuprins 10 state europene, între care lipsește România:

(Descărcați AICI cercetarea ICAEW)

Atunci când vine vorba de politici sociale, Comisia Europeană se confruntă cu o dilemă: Deși este împuternicită să promoveze libertatea economică din spatele pieței unice, ea nu se poate amesteca în politicile sociale ale țărilor membre, deși, a demonstrat-o mult dezbătura reformă a lucrătorilor detașați, aceste două zone sunt foarte greu de delimitat.

Directiva muncitorilor detașați permite companiilor să trimită în străinătate muncitori, dar să plătească taxe și să primească beneficii ca acasă, oferind muncitorilor și angajatorilor din țările cu mai puține beneficii un avantaj competitiv. Președintele Franței a fost cel care a susținut activ modificarea Directivei, afirmând că, în baza regulilor vechi, vom asista doar la ”o cursă către cel mai de jos nivel al reglementărilor sociale”. De cealaltă parte a ”baricadei” s-au situat statele din estul Europei, în care salariile sunt mult mai mici decât în Occident.

Oglinda salariilor minime lunare, din datele Eurostat (ianuarie 2017):

Politico reamintește că, în discursul ”Starea Uniunii” din 2017, Jean Claude Juncker a cerut statelor membre ”o înțelegere comună a ceea ce este corect din punct de vedere social”, chiar dacă ”sistemele sociale naționale vor mai rămâne separate și diverse încă mult timp”.  Economiile statelor membre sunt la fel de disparate precum politicile lor sociale.

Cum se diferențiază politicile sociale în Grecia, Danemarca, Italia și România, potrivit Indexului Justiției Sociale realizat de Bertelsmann Stiftung:

(Descărcați AICI cercetarea Bertelsmann Stiftung)

Cum vârful crizei economice a trecut, liderii UE au început să pledeze în favoarea unei ”Europe sociale”, care să prevină deteriorarea permanentă a pieței muncii. Cifrele arată diferențe îngrijorătoare, inclusiv un număr mare de tineri fără loc de muncă, mai puțin educați sau specializați, mai ales în sudul Europei.

Oficial, șomajul la nivelul UE a revenit la plafonul pre-criză, ca procent din populația activă (sursa Eurostat):

Privite de sus, cifrele par bune, dar sunt încă state în care piața muncii nu și-a revenit, șomajul plasându-se peste media europeană (sursa Eurostat):

Și mai în profunzime constatăm că ”viitorul nu sună bine”- este suficient să privim alt grafic Eurostat, procentul tinerilor cu vârste între 15 și 35 de ani care nu sunt angajați și care nici nu studiază, nici nu urmează vre-o formă de pregătire profesională:

Exemplu de disparitate, fără dubiu, îl constituie diferența între salariile primite de bărbați și de femei- un nou grafic Eurostat, care prezintă cât reprezintă, procentual, salariul unei femei față de cel al unui bărbat:

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 17.11.2017

Lăsați un comentariu


Europa

Austria / Extrema dreapta intră la guvernare și ar putea obține portofolii-cheie: Internele, Apărarea și Externele

Iulian Soare

Liderul conservator Sebastian Kurz a ajuns sâmbătă la un acord cu Partidul Libertăţii (FPO), formațiune extremistă, pentru formarea coaliției guvernamentale. Dacă acordul va fi aplicat,… Mai mult

Stiri

Grayling AcTrend 2017: România, lider detașat în topul modificărilor legislative, în Europa Centrală și de Est

Vladimir Ionescu

România se află, pentru al patrulea an consecutiv, pe primul loc în topul regional al modificărilor legislative, cu peste un sfert (280 legi) din totalul… Mai mult

Stiri

Cum explică CNAIR “bilanțul zero” pe 2017: Neconformităţile constatate pe mai multe loturi de autostradă, fac imposibilă recepţionarea lor

Vladimir Ionescu

Neconformităţile constatate pe mai multe loturi de autostradă aflate în execuţie au făcut imposibilă recepţionarea lor anul acesta, explică reprezentanţii Companiei Naţionale de Administrare a… Mai mult

Stiri

Ministrul Finanțelor: Există riscul depășirii deficitului din cauza impozitului pe venit rămas la administrațiile locale

Vladimir Ionescu

Dacă suma totală colectată din impozitul pe venit este consistentă și rămâne integral la nivel local, există riscul depăşirii deficitului bugetar, a avertizat vineri seară… Mai mult

Stiri

Ziua in care România se desparte de ultimul său rege, Mihai I

Vladimir Ionescu

Regele Mihai I, ultimul suveran al României, este înmormântat sâmbătă, la Curtea de Argeș. UPDATE 17.30: Peste 8.000 de oameni  au așteptat în gara Pitești trecerea… Mai mult

Stiri

Cătălin Ivan: În România sunt 384 de firme cu acțiuni la purtător, toate lucrează cu statul. Peste 40 miliarde euro transferați din România către firme offshore

Razvan Diaconu

Europarlamentarul Cătălin Ivan a declarat vineri, la Iaşi, că în România sunt 384 de firme cu acţiuni la purtător, fapt care le conferă proprietarilor confortul… Mai mult

Stiri

Cotele defalcate din impozitul pe venit se transferă integral bugetelor locale. Proiectul de Buget 2018, adoptat în comisiile de Buget

Razvan Diaconu

Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au adoptat vineri, un amendament la proiectul legii bugetului de stat pe anul 2018, în baza căruia cotele defalcate din… Mai mult