La obiect

”Economiile europene au prea puțin spațiu fiscal pentru a face față unei recesiuni sau crize”: BCE avertizează, înainte de-a opri ”tiparnița de bani”

Economia zonei euro are încă nevoie de ample stimulente monetare pentru a atinge ţinta Băncii Centrale Europene (BCE) privind stabilitatea preţurilor, a declarat Benoit Coeure,… Mai mult

01.10.2018

La obiect

Statul împrumută primăriile pentru căldura de la iarnă la dobânzile băncilor comerciale. Ba chiar mai mari

Trezoreria statului poate oferi credite administrațiilor locale la dobânzi comparabile, sau chiar mai mari în unele cazuri, decât cele practicate de băncile comerciale. Lipsite de… Mai mult

01.10.2018

La obiect

Date oficiale și la zi: 1,1 miliarde euro în 2018 ca fonduri structurale și de investiții intrate în România. Dacă avem noroc, absorbim jumătate din banii europeni

Cu doi ani înainte de încheierea cadrului financiar european multianual 2014-2020, România a cheltuit în 4 ani și jumătate doar 15% din bugetul repartizat de… Mai mult

01.10.2018

Chestiunea

Vrem 6% pentru Educație, 6% pentru Sănătate și 2% pentru Cercetare? Atunci avem nevoie chiar acum de un PIB cu 80% mai mare. Cum stau fostele surate comuniste

Structura actuală a cheltuielilor bugetare, respectiv politicile economice și fiscale ar trebui reformate fundamental, pentru a putea respecta pragurile strategice asumate de cheltuieli pentru dezvoltare.… Mai mult

30.09.2018

Europa socială – înaintea Summitului UE pe problema disparităților sociale

de Razvan Diaconu , 17.11.2017

Dimensiunea socială, una dintre armele care au determinat rezultatul votului Brexit

Președintele Klaus Iohannis participă vineri la Summitul social privind promovarea locurilor de muncă echitabile și a creșterii economice în UE care are loc la Goteborg, în Suedia.

Este un summit la finalul căruia liderii europeni vor încerca să-i convingă pe scepticii europeni că UE este mai mult decât un simplu contabil, ale cărui reacții din perioada crizei financiare le-a făcut viața grea.

Una dintre marile probleme ale Europei de azi este că relansarea economică mărește disparitățile sociale pe continent și nimeni nu-i poate convinge pe decidenții statelor europene să treacă de la specificul național la un sistem social european unic.

Viziunea românească a Europei sociale…

Summitul din Suedia, unul dintre pionierii europeni în materie de politici sociale, va cuprinde o sesiune plenară introductivă și trei sesiuni tematice: accesul pe piața forței de muncă, situația pieței forței de muncă și tranziția dintre locurile de muncă pe piața muncii.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, președintele Klaus Iohannis va avea o intervenție în cadrul sesiunii pe tema accesului pe piața forței de muncă. Președintele Iohannis, transmite comunicatul, va sublinia importanța pe care o are educația în asigurarea îndeplinirii cerințelor de pe piața muncii și va insista pentru adaptarea continuă a politicilor educaționale la dezvoltările tehnologice și la dinamica de pe piața muncii. De asemenea, șeful statului va puncta necesitatea reducerii șomajului în rândul tinerilor, prin politici educaționale relevante, dar și prin acordarea de stimulente angajatorilor.

La reuniune se va semna o ”Proclamație privind Pilonul European al Drepturilor Sociale”.

… și realitățile europene

Pilonul social, proiect de suflet al președintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, este în esență o tentativă de a atenua efectul politicilor de austeritate cu ajutorul condițiilor corecte de muncă, egalității de oportunități și o mai bună protecție socială, cu scopul de a transforma Europa în ceea ce în jargon bruxelez s-ar descrie drept ”statut social triplu A”.

Un ”tablou de bord” social ar urma să monitorizeze progresut statelor europene în domenii ale politicilor sociale care sunt de competență națională, de tipul egalității de gen, dreptul la salarii corecte, perioada echilibrată de viață profesională, venit minim și pensii adecvate.

În viața reală însă, e clar: nimeni nu-i poate convinge pe decidenții statelor europene să treacă de la specificul național la un sistem social unic. Iar europenii simt asta, o demonstează o cercetare ICAEW, în cadrul căreia una dintre întrebări a fost: ”Aveți încredere că guvernul dumneavoastră ține cont de impactul financiar al deciziei politice asupra generațiilor viitoare?”.

Rezultatul, ilustrat mai jos, cu precizarea că cercetarea a cuprins 10 state europene, între care lipsește România:

(Descărcați AICI cercetarea ICAEW)

Atunci când vine vorba de politici sociale, Comisia Europeană se confruntă cu o dilemă: Deși este împuternicită să promoveze libertatea economică din spatele pieței unice, ea nu se poate amesteca în politicile sociale ale țărilor membre, deși, a demonstrat-o mult dezbătura reformă a lucrătorilor detașați, aceste două zone sunt foarte greu de delimitat.

Directiva muncitorilor detașați permite companiilor să trimită în străinătate muncitori, dar să plătească taxe și să primească beneficii ca acasă, oferind muncitorilor și angajatorilor din țările cu mai puține beneficii un avantaj competitiv. Președintele Franței a fost cel care a susținut activ modificarea Directivei, afirmând că, în baza regulilor vechi, vom asista doar la ”o cursă către cel mai de jos nivel al reglementărilor sociale”. De cealaltă parte a ”baricadei” s-au situat statele din estul Europei, în care salariile sunt mult mai mici decât în Occident.

Oglinda salariilor minime lunare, din datele Eurostat (ianuarie 2017):

Politico reamintește că, în discursul ”Starea Uniunii” din 2017, Jean Claude Juncker a cerut statelor membre ”o înțelegere comună a ceea ce este corect din punct de vedere social”, chiar dacă ”sistemele sociale naționale vor mai rămâne separate și diverse încă mult timp”.  Economiile statelor membre sunt la fel de disparate precum politicile lor sociale.

Cum se diferențiază politicile sociale în Grecia, Danemarca, Italia și România, potrivit Indexului Justiției Sociale realizat de Bertelsmann Stiftung:

(Descărcați AICI cercetarea Bertelsmann Stiftung)

Cum vârful crizei economice a trecut, liderii UE au început să pledeze în favoarea unei ”Europe sociale”, care să prevină deteriorarea permanentă a pieței muncii. Cifrele arată diferențe îngrijorătoare, inclusiv un număr mare de tineri fără loc de muncă, mai puțin educați sau specializați, mai ales în sudul Europei.

Oficial, șomajul la nivelul UE a revenit la plafonul pre-criză, ca procent din populația activă (sursa Eurostat):

Privite de sus, cifrele par bune, dar sunt încă state în care piața muncii nu și-a revenit, șomajul plasându-se peste media europeană (sursa Eurostat):

Și mai în profunzime constatăm că ”viitorul nu sună bine”- este suficient să privim alt grafic Eurostat, procentul tinerilor cu vârste între 15 și 35 de ani care nu sunt angajați și care nici nu studiază, nici nu urmează vre-o formă de pregătire profesională:

Exemplu de disparitate, fără dubiu, îl constituie diferența între salariile primite de bărbați și de femei- un nou grafic Eurostat, care prezintă cât reprezintă, procentual, salariul unei femei față de cel al unui bărbat:

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 17.11.2017

Lăsați un comentariu


Europa

CEDO sancționează Ungaria pentru monopolul statului pe piața manualelor

Mariana Bechir

CEDO a decis marţi că Ungaria a încălcat articolul din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului referitor la proprietatea privată, respectiv drepturile distribuitorilor de manuale şcolare, atunci… Mai mult

Stiri

Justiția a anulat sancțiunea ASF dictată împotriva șefei NN Pensii

Adrian N Ionescu

Raluca Țintoiu (foto), fost director general la NN Pensii, a acționat legal atunci când i-a informat pe membrii fondului de pensii despre discuțiile privind o… Mai mult

Stiri

Studiu / 3 din 10 români nu știu că banii din Pilonul II sunt proprietatea lor

Adrian N Ionescu

3 din 10 români nu știu că fondurile acumulate în conturile individuale de Pilon II sunt proprietatea lor și că acestea sunt garantate prin lege,… Mai mult

Stiri

CCR a admis sesizările președintelui pe Legea Curţii de Conturi şi, parțial, pe Statutul aleşilor locali

Vladimir Ionescu

Curtea Constituțională a admis, marţi, sesizarea formulată de preşedintele Klaus Iohannis cu privire la Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi… Mai mult

Stiri

Premierul Dăncilă s-a întâlnit cu omologul din Emiratelor Arabe Unite

Vladimir Ionescu

Premierul Viorica Dăncilă s-a întâlnit marţi cu prim-ministrul Emiratelor Arabe Unite, Mohammed bin Rashid Al Maktoum, şi cu preşedintele Autorităţii Maritime a oraşului Dubai, Sultan… Mai mult

Stiri

Industria nucleară din România cere măsuri de stimulare a investițiilor

Adrian N Ionescu

Realizarea Unităților 3 și 4 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă poate asigura crearea a 19.000 de locuri de muncă în industria nuclerară din… Mai mult

Europa

Opt state UE cer o legislație care să permită sancționarea autorilor atacurilor cibernetice

Iulian Soare

Uniunea Europeană intenţionează să-şi consolideze apărarea faţă de amestecuri informatice, iar un grup de state membre condus de Olanda a exercitat presiuni în vederea impunerii… Mai mult