La obiect

Câteva calcule: modificările salariale pe 2018. Realitate, impresii, realitate

Mutarea (până la urmă și aceea incompletă ) contribuţiilor de la angajator la angajat, modificarea cotelor de taxare a muncii şi reducerea impozitului pe venit… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Legea ”creșterii salariilor” a devenit scandal național: mediul privat și categorii întregi de bugetari sunt în aceeași oală cu administrația derutată

Agitația ultimelor două zile arată că, pe măsură ce se apropie virarea primelor salarii rezultate din “revoluția fiscală” a PSD – ALDE, haosul din administrație… Mai mult

07.02.2018

Evenimentul

UE își asumă aderarea ţărilor din Balcanii de Vest – strategia și calendarul. Republica Moldova a ratat trenul

Şase ţări grupate în Balcanii de Vest, Serbia, Muntenegru, Macedonia, Bosnia şi Herţegovina. Albania şi Kosovo, au primit undă verde pentru începerea procesului de aderarea… Mai mult

07.02.2018

La obiect

Riscurile vin din politica fiscală și din cea de venituri: Argumentele și țintele BNR la creșterea dobânzii de referință

Riscurile și incertitudinile care au dus la majorarea dobânzii de politică monetară „provin în principal din conduita politicii fiscale și a celei de venituri, din… Mai mult

07.02.2018

Euroalegeri / Revirimentul euroscepticilor și al partidelor extremiste și presiunea pe deciziile Parlamentului European

de Anne-Marie Blajan 21.4.2014

Marine Le Pen şi Geert Wilders formează o alianţă a extremei drepte în Europa

11 primării câştigate de Frontul Naţional în Franţa, mai bine de 20% din totalul voturilor obţinute de Jobbik în Ungaria, iar în Olanda, Austria şi Finlanda partidele de extremă dreapta sunt pe primele locuri.

De cealaltă parte, în Regatul Unit, UKIP depăşeşte în sondaje conservatorii şi se află pe locul doi în sondaje, după laburişti, iar euroscepticii din Alternativa pentru Germania (AfD) au fost foarte aproape de a intra în parlament la alegerile legislative din septembrie anul trecut. După eliminarea pragului electoral în Germania, AfD are şanse să trimită reprezentanţi în Parlamentul European.

În ce măsură însă vor conta euroscepticii şi extremiştii în viitorul Parlament European? Vor fi ei capabili să influenţeze politicile europene, să blocheze deciziile sau vor rămâne, aşa cum au fost şi până acum, doar nişte „fluieraşi, un fel de galerie care huiduie”, aşa cum îi descrie, pentru cursdeguvernare.ro, analistul politic Vasile Dâncu. Şi cât de real este pericolul pe care îl reprezintă – sunt mai degrabă sperietoarea cu care partidele politice din mainstream încearcă să mobilizeze la vot un electorat şi mai indiferent faţă de UE?

Care este pericolul pe care îl reprezintă, pentru UE, euroscepticii şi extrema dreaptă

Există, la modul foarte general, două tipuri de partide în ţările Uniuni Europene care au o atitudine negativă faţă de uniune sau faţă de anumite politici ale acesteia: extrema dreaptă – care este anti-imigraţie, în general, mai mult extracomunitară decât intracomunitară şi euroscepticii – care fie contestă ideea de Uniune Europeană şi necesitatea apartenenţei la ea, cum este cazul UKIP, fie contestă politici ale acesteia.

Vizibilitatea acestora a crescut în Europa, accentuată de criza economică şi de dorinţa de a sancţiona, la nivel naţional, partidele tradiţionale aflate mereu la putere, care au gestionat criza economică. În general, în alegerile europene ele au câştigat un scor care le-a permis accesul în PE, chiar dacă în majoritatea ţărilor în care activează, aceste partide nu au reprezentanţi în parlamentul naţional.

Politicienii de centru-dreapta şi dreapta şi de centru-stânga europeani au făcut apel la alegători să participe la votul din 25 mai pentru a nu permite euroscepticilor şi extremiştilor accesul în PE. Au avertizat asupra pericolului acestora, argumentând şi cu rezultatele electorale bune sau cu plasarea pe primele locuri în sondaje în preferinţele electoratului din ultimele luni.

Părerile analiştilor politici sunt împărţite şi nuanţate. „E un risc major ca Parlamentul European să fie populat cu mai mulți ciudați ca altădată”, a spus, pentru cursdeguvernare.ro, Valeriu Turcan. De foarte multe ori, în Parlamentul European, ei au fost priviţi exact aşa cum îi descrie analistul: „ciudaţi”, dar fără puterea de a avea vreo inflluenţă.

Valeriu Turcan atrage însă atenţia asupra unui aspect: „Cel mai îngrijorați ar trebui să fim de extremiștii autentici precum cei de la Jobbik, din cauza tendinței de a ieși din cadrul legal, din cauza obișnuinței dovedite de a provoca autoritățile, dar și din cauza legăturilor de notorietate cu elemente extremiste din Federația Rusă. Jobbik este cel mai puternic element anti-european care există în Europa la acest moment”, crede acesta.

Sonia Piedrafita, expert la think-tank-ul de la Bruxelles Centre for European Policy Studies (CEPS), crede şi ea că „radicalii, populiştii şi euroscepticii vor câştiga substanţial în alegerile europene, mai ales în anumite state membre, în detrimentul unor partide din mainstream care vor pierde susţinere şi, implicit, locuri în Parlamentul European”.

„Printre consecinţe, ar putea fi luarea cu dificultate a unor decizii în viitorul PE – începând cu alegerea preşedintelui Comisiei Europene – şi un constant acord între PPE şi S&D pentru luarea unor hotărârî”, a spus expertul european pentru cursdeguvernare.ro.

În acest moment, euroscepticii şi extremiştii nu sunt un pericol, crede analistul Vasile Dâncu. „Dar pot deveni, dacă sunt ascunşi sub preş. În Parlamentul European, naţionaliştii sunt boicotaţi, tăiaţi uneori chiar la dreptul de a se exprima şi atunci sunt mai mult pe post de fluieraşi, un fel de galerie care huiduie.

Nu este corect, până la urmă euroscepticii sau naţionaliştii trebuie să se exprime şi trebuie să îi combatem raţional. Misticismul şi mitologia unei Europe ca un paradis terestru a apus”, este opinia analistului, prezentată cursdeguvernare.ro.

Importanţa acestor partide şi a mandatelor lor obţinute în PE este minimalizată de expertul think tank-ului londonez Open Europe, Stephen Booth. Într-un răspuns dat cursdeguvernare.ro, acesta a afirmat: „Chiar dacă numărul de mandate câştigate în urma alegerilor europene ale acestor partide va fi mare, nu va fi suficient pentru a avea un impact în activitatea cotidiană a parlamentului. Cel mai probabil va împinge partidele-grupurile mari unele spre celelalte şi va polariza şi mai mult dezbaterea între două extreme: a unei mai mari integrări, respectiv a dezintegrării. Majoritatea alegătorilor se plasează, în fond, la mijloc şi vor o cooperare şi o reformă europeană, dar nu fundamentală”, spune Stephen Booth.

Lucrurile sunt puternic nuanţate de Yves Bertoncini, directorul think tank-ului francez Notre Europe.

„Trebuie să facem diferenţa între impactul instituţional şi impactul politic”, a spus acesta pentru cursdeguvernare.ro.

„Influenţa lor asupra impactului instituţional va fi foarte, foarte limitată. Poate că vor reuşi să închege un grup politic, dar ar fi pentru a patra oară, nu pentru prima – vor avea un grup, vor fi vocali, dar nu vor avea influenţă asupra deciziilor. Mai există un grup eurosceptic în PE, al UKIP (Partidul Indepedenţei din Marea Britanie), care ar putea rămâne şi vom avea două grupuri. (…) Dar nu va conta prea mult, pentru că oricum alegerile vor fi câştigate de PPE sau S&D”, este analiza acestuia.

Lucrurile se schimbă însă când se pune problema impactului politic. Pentru că discursul euroscepticilor şi extremiştilor a fost adoptat de către partidele din mainstream, cum este cazul în Marea Britanie, cu conservatorii. Este evident acest lucru atunci când este adusă în discuţie tema imigraţiei.

Ce spun sondajele: extremiştii şi euroscepticii ar avea suficiente mandate, din suficiente ţări, pentru a grea un grup politic

FOTO: VoteWatch 2014 (CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

Ultimul sondaj paneuropean VoteWatch arată că Marin Le Pen şi Geert Wilders ar avea suficiente mandate din suficiente state membre pentru a forma un grup politic: aproximativ 38 de eurodeputaţi din 7 state membre.

Este o estimare care se bazează pe declaraţiile a cinci partide din Europa care au sugerat că se vor alătura alianţei formată anul trecută de Frontul Naţional (FN) din Franţa şi Partidul Libertăţii(PVV) din Olanda. Unul dintre ele este Partidul Libertăţii (FPO) din Austria, partid eurosceptic şi aniimigraţionist. Fondat în 1958 de un fost nimistru nazist şi fost ofiţer SS, partidul a ajuns la guvernare în perioada 2000-2005 alături de partidul lui Jorg Haider. Este situat la 22 % din preferinţele austriecilor şi va obţine probabil 5 locuri în PE.

Vlaams Belang este partidul separatist din Flandra care a annţat şi el afilierea la alianţa FN- PVV. Cu 8% în sondaje, Vlaams Belang va obţine 2 mandate.

Lega Nord, din Italia, este un alt partid care se va afilia acestui grup, dacă ajunge în PE. Cercetările electoratului din ultimele săptămâni arată că va obşine 4 mandate, cu cele 5% dintre voturile pe care le-ar obţine.

Partidul slovac SNS ar aduce şi el un deputat, fiind cotat la 6,6% în alegeri, în timp ce Democraţii Suedezi ar contribui cu două mandate, obţinute cu 11,3% din voturi, un procent care îi clasează pe locul trei în preferinţele electoratului din Suedia.

Singura şansă de a se face auziţi: crearea unui grup politic

Nucleul de la care se porneşte este alianţa FN-PVV, iar cel mai important pentru Gert Wilders şi Marine Le Pen este crearea unui grup politic în Paralmentul European.

Doar astfel ei pot să îşi asigure o poziţie din care să exercite o influenţă politică şi să acţioneze ca un competitor pentru alte grupuri politice.

Aşa extremiştii vor putea obţine bani şi putere: grupurile politice primesc fonduri de la PE, timp de vorbire în plenare, au opţiunea să prezideze reuniuni şi comisii şi să întocmească şi să amjendeze rapoarte. Pentru asta însă, au nevoie de cel puţin 25 de membri din cel puiţin 7 ţări diferite.

Grupurile politice sunt reprezentate în Conferinţa Preşedinţilor – acolo unde se decid agendele plenarelor – şi pot propune decizii inanciare, organizaţionale şi administrative.

Aşa cum reamintea Yves Bertoncini, nu este pentru prima oară când s-ar crea un astfel de grup de extremă dreapta. Însă ele nu rezistă foarte mult.

Coeziunea politică internă este foarte scăzută, asta s-a văzut şi în rândul grupului eurosceptic EFD, format în jurul de UKIP, ai cărui membri au votat diferit de politica grupului. Este dovada că, în afară de retorica anti-UE – în cazul lor – nimic nu îi uneşte pe aceştia.

Şi în cazul extremiştilor există substanţiale discrepanţe ideologice, care ar putea duce, aşa cum s-a întâmplat în 2007, cu grupul Identitate, Tradiţie, Suveranitate. După doa nouă luni de existenţă, grupul s-a dizolvat atunci când eurodeputaţii partidului România Mare s-au retras în urma declaraţiilor Alessandrei mussolini că românii sunt intrinsec infractori. Odată cu retragerea eurodeputaţilor PRM s-a dizolvat şi grupul.

Este mai mult ca cert ca şi în această legislatură să existe un grup eurosceptic, evident format în jurul UKIP. Potrivit sondajelor, euroscepticii britanici se situează la aproape 30% în preferinţele electoratului, ceea ce le va aduce 18 mandate în PE.

În prezent, grupul EFD are 34 de membri din 12 ţări şi, chiar dacă îi va pierde pe cei din Liga Nordului şi Partidul Finandezilor, care optează pentru Marine Le Pen şi Gert Wilders, li se pot alătura germanii de la AfD şi belgienii de la Noua Alianţă Flamandă (N-VA).

În această legislatură, membrii EFD au avut 23 de rapoarte şi 28 de opinii.

Euroscepticii şi extremiştii – nu sunt un pericol pentru UE, dar pot deveni un partener de dialog

Prin urmare, analiza impune câteva concluzii:

  • Numărul mai mare de voturi pe care îl vor primi la alegerile europene, nu îi transformă totuşi într-un pericol pentru luarea deciziilor în UE.
  • Impactul lor instituţional poate fi limitat: chiar dacă se constituie în grupuri politice în PE – vor fi, în mod cert două, unul al euroscepticilor, altul al extremiştilor – marile decizii vor fi luate tot de tandemul PPE-SD.
  • Coeziunea internă mică, din cauza faptului că, în afară de discursul anti.UE sau antiimigraţie nu au prea multe elemente în comun, fac ca ei să nu conteze foarte mult în votul pe dosare, întrucât experienţa a arătat că nu respectă o disciplină de vot.
  • Tot lipsa de coeziune poate duce foarte usor la dizolvarea grupului politici, singura formă în care s-ar putea face auziţi.
  • Politic, influenţa lor se poate vedea în statele UE, unde partidele din mainstream preiau din temele şi din discursul acestora, pentru a atrage electorat.
  • Chiar şi extremiştii se delimitează de cei mai radicali dintre ei: alianţa dintre FN şi VPP a refuzat să ia în calcul şi afilierea partidului Jobbik din Ungaria şi a Zorilor Aurii din Grecia, tocmai din cauza radicalismului acestora.

Vasile Dâncu are o bună evaluare a ce ar putea deveni acesti extremişti şi eurosceptici pentru Europa: „dacă îi recunoaştem pe opozanţi ei vor deveni parteneri de dialog, vor tempera idealismele şi ne vor ajuta să contruim o Europă mai realistă prin confruntare. Cred că este nevoie de mai multă luciditate şi de mai multe dezbateri critic pentru a face proiectul european unul fezabil.

Nu poţi construi Europa doar cu contabili exaltaţi care cred că banul nu are miros şi este convertibil la infinit. Când euroscepticii vor avea puterea să se exprime şi să treacă de la negaţie spre dialog, atunci Europa va începe să devină un proiect mai serios şi mai aproape de implementare. Deci să nu tragem în eurosceptici şi naţionalişti!”

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.4.2014

Un raspuns

  1. dorinteodor
    22.4.2014, 9:32 pm

    pentru cine citeste sistematic presa de toate orientarile din UE, tendinta de acum este si logica si cu orientare precisa. dar asta nu apare in acest articol desi concluziile sint corecte.

Lăsați un comentariu


Stiri

Nouă modificare a Codului Fiscal: Primele vizate sunt PFA-urile

Vladimir Ionescu

Ministrul Finanţelor vrea să crească impozitarea veniturilor PFA, care acum este plafonată la nivelul salariului minim pe economie. “Un angajat plăteşte contribuţii la cât câştigă.… Mai mult

Europa

Proteste în Franța, după prezentarea reformei bacalaureatului

Vladimir Ionescu

Sute de liceeni au protestat la sfârșitul săptămânii în Franța, după ce ministrul Educației, Jean-Michel Blanquer, a anunțat miercuri reforma examenului de bacalaureat. Examen considerat… Mai mult

Europa

Franța extinde planul de protejare a companiilor strategice în fața investițiilor străine

Iulian Soare

Premierul francez Edouard Philippe a prezentat un plan de măsuri pentru protecţia companiilor strategice, subliniind însă că Parisul se opune în continuare protecţionismului. Planul reprezintă… Mai mult

Europa

Ministrul german de Externe susține reducerea sancțiunilor împotriva Rusiei. Condiția – să existe progrese în chestiunea Ucraina

Iulian Soare

Sigmar Gabriel (foto), ministrul german de Externe, a declarat, sâmbătă, că susţine reducerea sancţiunilor impuse Rusiei, dacă în estul Ucrainei va fi implementat un acord… Mai mult

Europa

Nord Stream 2, subiectul pe care cancelarul Merkel și premierul polonez și-au exprimat pozițiile divergente

Iulian Soare

Migrația și Nord Stream 2 sunt subiectele pe care cancelarul german Angela Merkel și premierul polonez Mateusz Morawiecki au recunoscut că au “diferenţe de abordare”,… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă, prima vizită la Bruxelles, săptămâna viitoare. “Vom accentua dimensiunea europeană a guvernării”

Vladimir Ionescu

Premierul Viorica Dăncilă va avea, săptămâna viitoare, la Bruxelles, întâlniri cu o serie de lideri europeni, printre care preşedintele Comisiei Europene – Jean Claude Juncker,… Mai mult

Stiri

UPDATE / Ancheta în cazul polițistului pedofil: 18 șefi l-ar fi protejat

UPDATE: Chestorul Bogdan Despescu, demis din funcția de șef al IGPR după dezvăluirile refritoare la polițistul acuzat de pedofilie, susţine că raportul Corpului de Control… Mai mult