Euroalegeri / Revirimentul euroscepticilor și al partidelor extremiste și presiunea pe deciziile Parlamentului European

de Anne-Marie Blajan | 21.4.2014 .

Marine Le Pen şi Geert Wilders formează o alianţă a extremei drepte în Europa

11 primării câştigate de Frontul Naţional în Franţa, mai bine de 20% din totalul voturilor obţinute de Jobbik în Ungaria, iar în Olanda, Austria şi Finlanda partidele de extremă dreapta sunt pe primele locuri.

De cealaltă parte, în Regatul Unit, UKIP depăşeşte în sondaje conservatorii şi se află pe locul doi în sondaje, după laburişti, iar euroscepticii din Alternativa pentru Germania (AfD) au fost foarte aproape de a intra în parlament la alegerile legislative din septembrie anul trecut. După eliminarea pragului electoral în Germania, AfD are şanse să trimită reprezentanţi în Parlamentul European.

În ce măsură însă vor conta euroscepticii şi extremiştii în viitorul Parlament European? Vor fi ei capabili să influenţeze politicile europene, să blocheze deciziile sau vor rămâne, aşa cum au fost şi până acum, doar nişte „fluieraşi, un fel de galerie care huiduie”, aşa cum îi descrie, pentru cursdeguvernare.ro, analistul politic Vasile Dâncu. Şi cât de real este pericolul pe care îl reprezintă – sunt mai degrabă sperietoarea cu care partidele politice din mainstream încearcă să mobilizeze la vot un electorat şi mai indiferent faţă de UE?

Care este pericolul pe care îl reprezintă, pentru UE, euroscepticii şi extrema dreaptă

Există, la modul foarte general, două tipuri de partide în ţările Uniuni Europene care au o atitudine negativă faţă de uniune sau faţă de anumite politici ale acesteia: extrema dreaptă – care este anti-imigraţie, în general, mai mult extracomunitară decât intracomunitară şi euroscepticii – care fie contestă ideea de Uniune Europeană şi necesitatea apartenenţei la ea, cum este cazul UKIP, fie contestă politici ale acesteia.

Vizibilitatea acestora a crescut în Europa, accentuată de criza economică şi de dorinţa de a sancţiona, la nivel naţional, partidele tradiţionale aflate mereu la putere, care au gestionat criza economică. În general, în alegerile europene ele au câştigat un scor care le-a permis accesul în PE, chiar dacă în majoritatea ţărilor în care activează, aceste partide nu au reprezentanţi în parlamentul naţional.

Politicienii de centru-dreapta şi dreapta şi de centru-stânga europeani au făcut apel la alegători să participe la votul din 25 mai pentru a nu permite euroscepticilor şi extremiştilor accesul în PE. Au avertizat asupra pericolului acestora, argumentând şi cu rezultatele electorale bune sau cu plasarea pe primele locuri în sondaje în preferinţele electoratului din ultimele luni.

Părerile analiştilor politici sunt împărţite şi nuanţate. „E un risc major ca Parlamentul European să fie populat cu mai mulți ciudați ca altădată”, a spus, pentru cursdeguvernare.ro, Valeriu Turcan. De foarte multe ori, în Parlamentul European, ei au fost priviţi exact aşa cum îi descrie analistul: „ciudaţi”, dar fără puterea de a avea vreo inflluenţă.

Valeriu Turcan atrage însă atenţia asupra unui aspect: „Cel mai îngrijorați ar trebui să fim de extremiștii autentici precum cei de la Jobbik, din cauza tendinței de a ieși din cadrul legal, din cauza obișnuinței dovedite de a provoca autoritățile, dar și din cauza legăturilor de notorietate cu elemente extremiste din Federația Rusă. Jobbik este cel mai puternic element anti-european care există în Europa la acest moment”, crede acesta.

Sonia Piedrafita, expert la think-tank-ul de la Bruxelles Centre for European Policy Studies (CEPS), crede şi ea că „radicalii, populiştii şi euroscepticii vor câştiga substanţial în alegerile europene, mai ales în anumite state membre, în detrimentul unor partide din mainstream care vor pierde susţinere şi, implicit, locuri în Parlamentul European”.

„Printre consecinţe, ar putea fi luarea cu dificultate a unor decizii în viitorul PE – începând cu alegerea preşedintelui Comisiei Europene – şi un constant acord între PPE şi S&D pentru luarea unor hotărârî”, a spus expertul european pentru cursdeguvernare.ro.

În acest moment, euroscepticii şi extremiştii nu sunt un pericol, crede analistul Vasile Dâncu. „Dar pot deveni, dacă sunt ascunşi sub preş. În Parlamentul European, naţionaliştii sunt boicotaţi, tăiaţi uneori chiar la dreptul de a se exprima şi atunci sunt mai mult pe post de fluieraşi, un fel de galerie care huiduie.

Nu este corect, până la urmă euroscepticii sau naţionaliştii trebuie să se exprime şi trebuie să îi combatem raţional. Misticismul şi mitologia unei Europe ca un paradis terestru a apus”, este opinia analistului, prezentată cursdeguvernare.ro.

Importanţa acestor partide şi a mandatelor lor obţinute în PE este minimalizată de expertul think tank-ului londonez Open Europe, Stephen Booth. Într-un răspuns dat cursdeguvernare.ro, acesta a afirmat: „Chiar dacă numărul de mandate câştigate în urma alegerilor europene ale acestor partide va fi mare, nu va fi suficient pentru a avea un impact în activitatea cotidiană a parlamentului. Cel mai probabil va împinge partidele-grupurile mari unele spre celelalte şi va polariza şi mai mult dezbaterea între două extreme: a unei mai mari integrări, respectiv a dezintegrării. Majoritatea alegătorilor se plasează, în fond, la mijloc şi vor o cooperare şi o reformă europeană, dar nu fundamentală”, spune Stephen Booth.

Lucrurile sunt puternic nuanţate de Yves Bertoncini, directorul think tank-ului francez Notre Europe.

„Trebuie să facem diferenţa între impactul instituţional şi impactul politic”, a spus acesta pentru cursdeguvernare.ro.

„Influenţa lor asupra impactului instituţional va fi foarte, foarte limitată. Poate că vor reuşi să închege un grup politic, dar ar fi pentru a patra oară, nu pentru prima – vor avea un grup, vor fi vocali, dar nu vor avea influenţă asupra deciziilor. Mai există un grup eurosceptic în PE, al UKIP (Partidul Indepedenţei din Marea Britanie), care ar putea rămâne şi vom avea două grupuri. (…) Dar nu va conta prea mult, pentru că oricum alegerile vor fi câştigate de PPE sau S&D”, este analiza acestuia.

Lucrurile se schimbă însă când se pune problema impactului politic. Pentru că discursul euroscepticilor şi extremiştilor a fost adoptat de către partidele din mainstream, cum este cazul în Marea Britanie, cu conservatorii. Este evident acest lucru atunci când este adusă în discuţie tema imigraţiei.

Ce spun sondajele: extremiştii şi euroscepticii ar avea suficiente mandate, din suficiente ţări, pentru a grea un grup politic

FOTO: VoteWatch 2014 (CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

Ultimul sondaj paneuropean VoteWatch arată că Marin Le Pen şi Geert Wilders ar avea suficiente mandate din suficiente state membre pentru a forma un grup politic: aproximativ 38 de eurodeputaţi din 7 state membre.

Este o estimare care se bazează pe declaraţiile a cinci partide din Europa care au sugerat că se vor alătura alianţei formată anul trecută de Frontul Naţional (FN) din Franţa şi Partidul Libertăţii(PVV) din Olanda. Unul dintre ele este Partidul Libertăţii (FPO) din Austria, partid eurosceptic şi aniimigraţionist. Fondat în 1958 de un fost nimistru nazist şi fost ofiţer SS, partidul a ajuns la guvernare în perioada 2000-2005 alături de partidul lui Jorg Haider. Este situat la 22 % din preferinţele austriecilor şi va obţine probabil 5 locuri în PE.

Vlaams Belang este partidul separatist din Flandra care a annţat şi el afilierea la alianţa FN- PVV. Cu 8% în sondaje, Vlaams Belang va obţine 2 mandate.

Lega Nord, din Italia, este un alt partid care se va afilia acestui grup, dacă ajunge în PE. Cercetările electoratului din ultimele săptămâni arată că va obşine 4 mandate, cu cele 5% dintre voturile pe care le-ar obţine.

Partidul slovac SNS ar aduce şi el un deputat, fiind cotat la 6,6% în alegeri, în timp ce Democraţii Suedezi ar contribui cu două mandate, obţinute cu 11,3% din voturi, un procent care îi clasează pe locul trei în preferinţele electoratului din Suedia.

Singura şansă de a se face auziţi: crearea unui grup politic

Nucleul de la care se porneşte este alianţa FN-PVV, iar cel mai important pentru Gert Wilders şi Marine Le Pen este crearea unui grup politic în Paralmentul European.

Doar astfel ei pot să îşi asigure o poziţie din care să exercite o influenţă politică şi să acţioneze ca un competitor pentru alte grupuri politice.

Aşa extremiştii vor putea obţine bani şi putere: grupurile politice primesc fonduri de la PE, timp de vorbire în plenare, au opţiunea să prezideze reuniuni şi comisii şi să întocmească şi să amjendeze rapoarte. Pentru asta însă, au nevoie de cel puţin 25 de membri din cel puiţin 7 ţări diferite.

Grupurile politice sunt reprezentate în Conferinţa Preşedinţilor – acolo unde se decid agendele plenarelor – şi pot propune decizii inanciare, organizaţionale şi administrative.

Aşa cum reamintea Yves Bertoncini, nu este pentru prima oară când s-ar crea un astfel de grup de extremă dreapta. Însă ele nu rezistă foarte mult.

Coeziunea politică internă este foarte scăzută, asta s-a văzut şi în rândul grupului eurosceptic EFD, format în jurul de UKIP, ai cărui membri au votat diferit de politica grupului. Este dovada că, în afară de retorica anti-UE – în cazul lor – nimic nu îi uneşte pe aceştia.

Şi în cazul extremiştilor există substanţiale discrepanţe ideologice, care ar putea duce, aşa cum s-a întâmplat în 2007, cu grupul Identitate, Tradiţie, Suveranitate. După doa nouă luni de existenţă, grupul s-a dizolvat atunci când eurodeputaţii partidului România Mare s-au retras în urma declaraţiilor Alessandrei mussolini că românii sunt intrinsec infractori. Odată cu retragerea eurodeputaţilor PRM s-a dizolvat şi grupul.

Este mai mult ca cert ca şi în această legislatură să existe un grup eurosceptic, evident format în jurul UKIP. Potrivit sondajelor, euroscepticii britanici se situează la aproape 30% în preferinţele electoratului, ceea ce le va aduce 18 mandate în PE.

În prezent, grupul EFD are 34 de membri din 12 ţări şi, chiar dacă îi va pierde pe cei din Liga Nordului şi Partidul Finandezilor, care optează pentru Marine Le Pen şi Gert Wilders, li se pot alătura germanii de la AfD şi belgienii de la Noua Alianţă Flamandă (N-VA).

În această legislatură, membrii EFD au avut 23 de rapoarte şi 28 de opinii.

Euroscepticii şi extremiştii – nu sunt un pericol pentru UE, dar pot deveni un partener de dialog

Prin urmare, analiza impune câteva concluzii:

  • Numărul mai mare de voturi pe care îl vor primi la alegerile europene, nu îi transformă totuşi într-un pericol pentru luarea deciziilor în UE.
  • Impactul lor instituţional poate fi limitat: chiar dacă se constituie în grupuri politice în PE – vor fi, în mod cert două, unul al euroscepticilor, altul al extremiştilor – marile decizii vor fi luate tot de tandemul PPE-SD.
  • Coeziunea internă mică, din cauza faptului că, în afară de discursul anti.UE sau antiimigraţie nu au prea multe elemente în comun, fac ca ei să nu conteze foarte mult în votul pe dosare, întrucât experienţa a arătat că nu respectă o disciplină de vot.
  • Tot lipsa de coeziune poate duce foarte usor la dizolvarea grupului politici, singura formă în care s-ar putea face auziţi.
  • Politic, influenţa lor se poate vedea în statele UE, unde partidele din mainstream preiau din temele şi din discursul acestora, pentru a atrage electorat.
  • Chiar şi extremiştii se delimitează de cei mai radicali dintre ei: alianţa dintre FN şi VPP a refuzat să ia în calcul şi afilierea partidului Jobbik din Ungaria şi a Zorilor Aurii din Grecia, tocmai din cauza radicalismului acestora.

Vasile Dâncu are o bună evaluare a ce ar putea deveni acesti extremişti şi eurosceptici pentru Europa: „dacă îi recunoaştem pe opozanţi ei vor deveni parteneri de dialog, vor tempera idealismele şi ne vor ajuta să contruim o Europă mai realistă prin confruntare. Cred că este nevoie de mai multă luciditate şi de mai multe dezbateri critic pentru a face proiectul european unul fezabil.

Nu poţi construi Europa doar cu contabili exaltaţi care cred că banul nu are miros şi este convertibil la infinit. Când euroscepticii vor avea puterea să se exprime şi să treacă de la negaţie spre dialog, atunci Europa va începe să devină un proiect mai serios şi mai aproape de implementare. Deci să nu tragem în eurosceptici şi naţionalişti!”

Publicat la data de 21.4.2014 .

Un raspuns

  1. dorinteodor
    22.4.2014, 9:32 pm

    pentru cine citeste sistematic presa de toate orientarile din UE, tendinta de acum este si logica si cu orientare precisa. dar asta nu apare in acest articol desi concluziile sint corecte.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Cum e distorsionată corelația dintre pensie și salariu

Pentru a înțelege mecanismul prin care s-a manifestat nemulțumirea populară față de anumite guvernări și motivația votului dat, este esențială urmărirea corelațiilor și în...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

S-a ajuns și aici: Universitatea de Drept din București renunță la lucrările de licență din cauza industriei plagiatului

Facultatea de Drept din cadrul Universității București renunță la lucrările de licență realizate pentru absolvirea studiilor. Controlul antiplagiat este prea scump (softuri și baze...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Noul proiect pe Justiție: Lupta cu grațierea. Motivul oficial: suprapopularea din închisori. Nimic despre prioritatea recuperării prejudiciilor

UPDATE: 2-CLICK – Draftul horror al noii lupte anticorupție: Grațiere pentru condamnați, amnistie mascată pentru anchetați. O mică listă de beneficiari celebri 1- Klaus...Citeste mai departe »

Marin Pana

Securitatea socială și cheltuielile bugetare după 10 ani în UE

Cheltuielile pentru securitate socială au crescut în cei zece ani de apartenență la UE cu ceva mai mult de două procente din PIB și...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Cum arată, în țara Crivățului, Programul de prevenire a înzăpezirii șoselelor: 0,45% realizare, după ce a fost plimbat 15 ani prin 5 legi

Deși în fiecare iarnă viscolul blochează aceleași tronsoane din infrastructura rutieră, România evită cea mai ieftină și mai eficientă metodă de protecție a șoselelor...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Problema momentului: cea mai bună situație macroeconomică, la cele mai mari riscuri de instabilitate

Valentin Lazea

O recentă declaraţie a guvernatorului BNR a iscat discuţii aprinse în societate. Domnul Mugur Isărescu afirma că niciodată în ultimii 26 de ani situația...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română