Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat că îşi doreşte un act normativ care să interzică companiilor care nu sunt transparente în ceea ce priveşte acţionariatul firmei să aibă relaţii cu statul.
„Eu am spus încă de anul trecut că mi-aş dori foarte mult să văd un act normativ care să interzică total, în ceea ce înseamnă relaţia cu statul, contractele companiilor care nu au totul transparent.
E una să creezi în ţara ta de origine, adică la noi în România, un astfel de caz care să permită înfiinţarea de astfel de firme în România, pentru a aduce aici acele taxe şi nu numai, dar să nu laşi acele companii să facă contracte cu statul. Mi se pare că asta este abordarea logică”, a afirmat, duminică, Eugen Teodorovici, într-o intervenţie la Antena 3, întrebat dacă politicienii vor mai putea să-şi ţină banii în off-shore-uri şi dacă se schimbă reglementările privind acţiunile la purtător.
Chestionat ce ar putea face pentru a pune în practică acest lucru, ministrul de Finanţe a răspuns: „Susţin în continuare acelaşi lucru. E şi o problemă de act normativ în Parlament şi asupra căruia discutăm pentru că e normal atunci când banul public, al contribuabilului, este pus în mişcare, adică într-un contract public, să se ştie foarte clar cine face acel contract, ce companie şi ce acţionari sunt în spatele acelei firme, toţi până la ultimul. Să fie totul transparent.”
Discuția ar fi depășită dacă s-ar aplica A patra directivă UE pentru combaterea spălării banilor
Discuția depre contractele pe bani publici acordate unor firme off-shore sau chiar cu acțiuni la purtător vine într-un context european care ne impune transparență acționariatului din firme, indiferent că au sau nu contracte cu statul.
Comisia Europeană le-a cerut în ianuarie României, Bulgariei, Ciprului, Greciei, Maltei, Luxemburgului, Poloniei și Țărilor de Jos, să transpună urgent în legislația lor națională Directiva (UE) 2015/849, adică A patra directivă privind combaterea spălării banilor.
Statele care nu și-au aliniat legislația națională la legislația UE până în martie, vor fi chemate în fața Curții de Justiție a UE.
Toate statele membre erau obligate să transpună această directivă până la 26 iunie 2017, dar cele opt state membre nu au notificat nicio măsură de transpunere, iar proiectele de legi se aflau în ianuarie încă în procesul legislativ național.
Prin urmare, spune executivul comunitar, după ce a acordat acestor țări posibilitatea de a-și prezenta observațiile cu privire la scrisorile de punere în întârziere transmise în iulie 2017, Comisia invită acum aceste țări să ia măsurile necesare pentru a se conforma pe deplin directivei.
Avantajele aplicării Directivei: Printre altele, vor fi cunoscuți proprietarii acțiunilor la purtător, de exemplu, ai Tel Drum
Noile norme ale UE vor consolida cerințele existente în materie de combatere a spălării banilor și vor ameliora combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.
Directiva din mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului avea ca termen de implementare limită data de 26 iunie 2017, iar dacă ea s-ar fi aplicat deja, în momentul de față am fi știut cine este deținătorul acțiunilor firmei Tel Drum, conform cerințelor de transparență cu privire la proprietarii reali ai societăților comerciale.
Într-o primă formulare a Directivei era interzisă existența companiilor cu acțiuni la purtător.
În varianta finală, statele membre iau măsuri de prevenire a utilizării abuzive a acțiunilor la purtător și a warantelor pe acțiuni la purtător.
România a elaborat un proiect de transpunere a Directivei prin care impune declararea, la Oficiul Național al Registrului Comerțului, a proprietarului real al acțiunilor la purtător.
În România există 384 de societăţi comerciale cu acţiuni la purtător, printre acestea numărându-se și Tel Drum, companie care a beneficiat de numeroase contracte pe bani publici și care, conform unui document publicat de Rise Project, ar fi deținută în realitate de Liviu Dragnea.
Două dintre contracte – pentru DJ 701 și DJ 506, proiecte pe bani europeni și cofinanțate de statul român – au dus la deschiderea unui dosar penal, la recomandarea Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF).
Fondurile fraudate în cele două proiecte ser idică la aproape 21 de milioane de euro.
