Chestiunea

Harta deprecierii creșterii economice: Județele cele mai bogate se întrec cu cele mai sărace. Industria nu compensează reducerea consumului

Prognozele oficiale privind creşterea economică pe teritoriul României s-au depreciat în multe dintre judeţele bogate mai substanţial decât în cele mai sărace, pe parcursul acestui… Mai mult

06.01.2019

Evenimentul

Mihaela Triculescu – noul șef ANAF. Respinsă de trei ori la concursurile pentru posturi în ANAF

Premierul Viorica Dăncilă a semnat joi Decizia de numire a Mihaelei Triculescu în funcția de președinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), cu rang… Mai mult

03.01.2019

Analiză

România și energia: Poziţia în context european

Consumul final de energie al industriei româneşti a scăzut în intervalul 1990 – 2016 cu circa 75%, faţă de numai 25% la nivelul UE, potrivit… Mai mult

02.01.2019

Analiză

Încadrarea deficitului în 3% ar fi miraculoasă: Deficitul la 11 luni – 2,74% din PIB estimat

După 11 luni din 2018, deficitul bugetar public comunicat oficial a urcat la 2,74% din PIB estimat, valoare cu 130% mai mare faţă de acelaşi… Mai mult

30.12.2018

Cronicile

Eugen Rădulescu, BNR: Autoritățile au adus bani din viitor, dar câți ani poți face lucrul acesta?

de Alexandra Pele , 26.11.2018

România nu mai are spaţiu pentru creşterea datoriei prin acumularea de deficite bugetare, în contextul în care pragul maxim suportat de economia locală este de cel mult 40-45% din PIB.

Iar sistemul bancar local, cel mai mare finanţator al datoriei publice este deja supraexpus pe titluri de stat, a spus Eugen Rădulescu, directorul Direcţiei de Stabilitate Financiară din cadrul BNR, în nume propriu, în cadrul conferinţei Triunghiul „Fiscalitatea 2019 – Economia reală – Buget” organizat luni de cursdeguvernare.ro.

“Datoria maximă pe care o poate suporta economia românească e undeva pe la 40-45%. Asta fără să mai ţinem de seama de faptul că băncile nu prea mai au resurse să împrumute statul român.

Suntem pe locul doi în Europa în ceea ce priveşte expunerea sectorului financiar pe titluri de stat, după Ungaria. Este foarte mult. Băncile nu mai pot să împrumute statul pentru că dacă ar face-o şi-ar înrăutăţi şi mai mult situaţia din bilanţ. Din acest moment ar trebui să fim foarte prudenţi din perspectiva deficitului şi chiar dacă nu văd să avem o criză în 2019, asta nu înseamnă că nu vom avea una ceva mai târziu”, a spus Rădulescu.

Autoritățile au adus bani din viitor, dar câți ani poți face lucrul ăsta? Ce rămâne din investiții fără cheltuielile militare?

Pe de altă parte, România se află la limita superioară a ţintei de deficit bugetar acceptată de UE, cu toate că au fost aduse “venituri din viitor”.

“Autorităţile publice au fost foarte ingenioase în a aduce din viitor în prezent venituri, au fost aduse dividendele, neputând face arierate pentru că sunt luate în calcul ca atare de către UE. Aducerea dividendelor anticipat încă nu au văzut-o şi atunci nu e trecută ca un venit anticipat, dar indiferent dacă este sau nu este, cât poţi să-ţi aduci anticipat veniturile? Un an, doi, după care nu mai de unde”, a spus el.

Pe de altă parte, investiţiile publice s-ar putea să arate mai bine în acest an, însă doar pe fondul cheltuielilor militare.

“În 2015 ajunsesem cu cheltuielile publice la 6% din totalul cheltuielilor, în condiţiile în care deficitul era de 1%. În acest an, nu am încă cifre, oricum ar fi acestea vor fi disproporţionale pentru că aici se adună şi cheltuielile de investiţii cu caracter militar care au importanţa lor, dar nu reprezintă un contact pentru economie şi atunci chiar dacă vom avea o creştere în 2018, investiţiile vor avea o componentă militară însemnată. Nu cred că putem să comparăm cifrele”, a explicat Rădulescu.

O îngrijorare o reprezintă tendinţa de creştere a dobânzilor, care ar putea crea pierderi pentru sistemul bancar.

“În cazul în care vor creşte ratele dobânzilor, în condiţiile în care băncile au plasamente la dobânzi fixe, în momentul în care cresc dobânzile în piaţă şi ei sunt blocaţi în titluri de stat pe şapte ani cu dobânzi mici, băncile vor înregistra nişte pierderi foarte mari care le vor obliga să-şi schimbe complet strategia de finanţare a deficitului public”, a explicat Rădulescu.

El a precizat că la nivel internaţional se discută o eventuală asociere a unei “prime de risc” pentru plasamentele în titluri de stat, în contextul în care acestea sunt considerat ca având risc zero în momentul de faţă.

“Deocamdată nu se întrevede momentul în care se va ajunge la o formă de limitare. Deocamdată e o limitare prin preţ a accesului băncilor la titluri de stat. În ceea ce priveşte economia noastră, cred că la cât putem atât putem. A merge mai departe nu la 22, ci la 44 nu este de imaginat”, a adăugat Rădulescu.

El a arătat totodată că România a făcut progrese în ceea ce priveşte stabilitatea macroeconomică, însă este departe de statele din regiune care au reuşit fie să înregistreze excedente bugetare, fie să îşi reducă datoria pubică prin deficite foarte mici.

“Vedem că toate celelalte ţări (Ungaria Polonia Cehia, n.r.) şi-au îmbunătăţit situaţia fie prin faptul că au trecut pe excedente bugetare, fie au redus puternic deficitul bugetar fără să se datoreze foarte mult în plus. Ungaria a scăzut deficitul bugetar şi a redus datoria publică”, a spus Rădulescu.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.11.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernul Grindeanu, la propunerea lui Florin Iordache, a adoptat legea recursului compensatoriu- document prezentat de Dacian Cioloș

Razvan Diaconu

Fostul premier Dacian Cioloș a postat miercuri, pe Facebook, un mesaj în care spune că Guvernul condus de Sorin Grindeanu este cel care „a adoptat… Mai mult

Stiri

Premierul Theresa May câștigă votul de încredere al Camerei Comunelor. Opoziția pune condiții ca să discute posibile soluții pentru un acord Brexit

Victor Bratu

Opoziția parlamentară nu a reușit miercuri să adune suficiente voturi pentru a determina plecarea Theresey May din fruntea guvernului britanic. Votul a fost unul destul… Mai mult

Stiri

Prima reacție a unei bănci românești la ”taxa pe lăcomie”. BT: Este o naționalizare a profiturilor, va crea dezechilibre grave în toată economia

Alexandra Pele

Taxa pe lăcomie reprezintă o naționalizare a profiturilor se arată în prima reacție oficială a Băncii Transilvania, care în urma turbulențelor generate de Ordonanța Teodorovici… Mai mult

Stiri

Recursul compensatoriu / Premierul așteaptă de la Ministrul Justiției o evaluare a situației și măsuri

Vladimir Ionescu

Ministrul Justiției, Tuderel Toader, este așteptat luni, 21 ianuarie, să-i prezinte premierului Viorica Dăncilă o evaluare a impactului Legii recursului compensatoriu, precum și eventualele propuneri… Mai mult

Europa

Statul paralel francez: Fostul ministru de interne Claude Gueant, condamnat la un an de închisoare pentru deturnare de fonduri publice

Vladimir Ionescu

Fostul ministru francez de Interne Claude Guéant, considerat mâna dreaptă a președintelui Nicolas Sarkozy, a fost condamnat definitiv la un an de închisoare într-un dosar… Mai mult

Stiri

CCR – decizie: Protocoalele dintre SRI și Parchetul General sunt neconstituționale. Ce probe ar putea fi anulate

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, miercuri, sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea referitoare la protocoalele încheiate de SRI și Ministerul Public. Decizia ar… Mai mult

Stiri

Motivare CCR: Semnalizarea radarelor ar crește agresivitatea pe șosele

Vladimir Ionescu

Presemnalizarea radarelor afectează protejarea dreptului la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică, precizează CCR în motivarea deciziei privind Legea pentru modificarea ordonanţei de urgenţă… Mai mult