România nu mai are spaţiu pentru creşterea datoriei prin acumularea de deficite bugetare, în contextul în care pragul maxim suportat de economia locală este de cel mult 40-45% din PIB.
Iar sistemul bancar local, cel mai mare finanţator al datoriei publice este deja supraexpus pe titluri de stat, a spus Eugen Rădulescu, directorul Direcţiei de Stabilitate Financiară din cadrul BNR, în nume propriu, în cadrul conferinţei Triunghiul „Fiscalitatea 2019 – Economia reală – Buget” organizat luni de cursdeguvernare.ro.
„Datoria maximă pe care o poate suporta economia românească e undeva pe la 40-45%. Asta fără să mai ţinem de seama de faptul că băncile nu prea mai au resurse să împrumute statul român.
Suntem pe locul doi în Europa în ceea ce priveşte expunerea sectorului financiar pe titluri de stat, după Ungaria. Este foarte mult. Băncile nu mai pot să împrumute statul pentru că dacă ar face-o şi-ar înrăutăţi şi mai mult situaţia din bilanţ. Din acest moment ar trebui să fim foarte prudenţi din perspectiva deficitului şi chiar dacă nu văd să avem o criză în 2019, asta nu înseamnă că nu vom avea una ceva mai târziu”, a spus Rădulescu.
Autoritățile au adus bani din viitor, dar câți ani poți face lucrul ăsta? Ce rămâne din investiții fără cheltuielile militare?
Pe de altă parte, România se află la limita superioară a ţintei de deficit bugetar acceptată de UE, cu toate că au fost aduse „venituri din viitor”.
„Autorităţile publice au fost foarte ingenioase în a aduce din viitor în prezent venituri, au fost aduse dividendele, neputând face arierate pentru că sunt luate în calcul ca atare de către UE. Aducerea dividendelor anticipat încă nu au văzut-o şi atunci nu e trecută ca un venit anticipat, dar indiferent dacă este sau nu este, cât poţi să-ţi aduci anticipat veniturile? Un an, doi, după care nu mai de unde”, a spus el.
Pe de altă parte, investiţiile publice s-ar putea să arate mai bine în acest an, însă doar pe fondul cheltuielilor militare.
„În 2015 ajunsesem cu cheltuielile publice la 6% din totalul cheltuielilor, în condiţiile în care deficitul era de 1%. În acest an, nu am încă cifre, oricum ar fi acestea vor fi disproporţionale pentru că aici se adună şi cheltuielile de investiţii cu caracter militar care au importanţa lor, dar nu reprezintă un contact pentru economie şi atunci chiar dacă vom avea o creştere în 2018, investiţiile vor avea o componentă militară însemnată. Nu cred că putem să comparăm cifrele”, a explicat Rădulescu.
O îngrijorare o reprezintă tendinţa de creştere a dobânzilor, care ar putea crea pierderi pentru sistemul bancar.
„În cazul în care vor creşte ratele dobânzilor, în condiţiile în care băncile au plasamente la dobânzi fixe, în momentul în care cresc dobânzile în piaţă şi ei sunt blocaţi în titluri de stat pe şapte ani cu dobânzi mici, băncile vor înregistra nişte pierderi foarte mari care le vor obliga să-şi schimbe complet strategia de finanţare a deficitului public”, a explicat Rădulescu.
El a precizat că la nivel internaţional se discută o eventuală asociere a unei „prime de risc” pentru plasamentele în titluri de stat, în contextul în care acestea sunt considerat ca având risc zero în momentul de faţă.
„Deocamdată nu se întrevede momentul în care se va ajunge la o formă de limitare. Deocamdată e o limitare prin preţ a accesului băncilor la titluri de stat. În ceea ce priveşte economia noastră, cred că la cât putem atât putem. A merge mai departe nu la 22, ci la 44 nu este de imaginat”, a adăugat Rădulescu.
El a arătat totodată că România a făcut progrese în ceea ce priveşte stabilitatea macroeconomică, însă este departe de statele din regiune care au reuşit fie să înregistreze excedente bugetare, fie să îşi reducă datoria pubică prin deficite foarte mici.
„Vedem că toate celelalte ţări (Ungaria Polonia Cehia, n.r.) şi-au îmbunătăţit situaţia fie prin faptul că au trecut pe excedente bugetare, fie au redus puternic deficitul bugetar fără să se datoreze foarte mult în plus. Ungaria a scăzut deficitul bugetar şi a redus datoria publică”, a spus Rădulescu.
