Eficienţa pe orele lucrate, în PIB-ul economiilor dezvoltate. Caracteristicile europenilor

de Marin Pana | 3.1.2012 .

Conform datelor făcute publice de organizaţia OECD, care grupează economiile de piaţă cele mai dezvoltate din ţările democratice, definitive pentru anul 2010, Statele Unite ale Americii au păstrat un avans de circa 20% faţă de zona Euro în materie de productivitate, exprimată în dolari pe oră lucrată.

Analiza detaliată dezvăluie o serie de caracteristici specifice pentru ţările europene şi non-europene. Pe baza acestor caracteristici, România ar putea să tragă o serie de concluzii utile pentru a şti ce să urmărească din perspectiva indicatorilor economici şi care sunt căile de reducere cât mai rapidă a decalajului de dezvoltare faţă de Occident.

Valoarea în PIB a unei ore lucrate în SUA a fost de 59,5 dolari.

Topul productivităţii ( PIB /oră lucrată – dolari SUA):

Zece ţări se situează ca şi eficienţă în activitatea productivă peste media zonei euro. Dintre acestea, Norvegia se detaşează net, iar Olanda a depăşit de puţin SUA, în timp ce Belgia şi Irlanda se plasează foarte aproape de reperul american.

Franţa şi Germania, care constituie axul de forţă al UE, manifestă o eficienţă similară în producţie, intermediară între grupul de fruntaşi şi media zonei euro. Danemarca, Suedia şi Austria vin să confirme teza eficienţei superioare a părţii nordice a continentului.

De la munca intensivă la munca extensivă

Ceea ce trimite Europa în spatele SUA este numărul de ore lucrate pe cap de locuitor. Desigur, discuţia este una complexă, care ţine nu numai de programul de lucru şi de numărul de zile libere şi de concediu, ci şi de politica socială şi rata şomajului.

Totuşi, este evident că americanii au reuşit un mix dovedit ca ceva mai performant prin prisma rezultatului final între eficienţa intensivă a tehnologiilor folosite şi folosirea extensivă a potenţialului uman de care dispun.

Oarecum surprinzător, dacă la nivelul eficienţei se situează în top, SUA sunt depăşite de multe statele la nivelul numărului de ore lucrate pe cap de locuitor. Coreea de Sud a reuşit chiar performanţa uimitoare de a trece peste limita de 1.000 ore şi se află cu o treime înaintea americanilor.

În Noua Zeelandă, Australia, Canada şi Japonia se munceşte mai mult decât în SUA, ceea ce se ştia şi era de aşteptat. Neaşteptată este diferenţa foarte mare dintre Cehia, situată pe locul patru la „hărnici” şi Slovacia, integrată în obiceiurile europene de a lucra mai puţin decât în SUA.

Dar marea surpriză este apariţia în topul orelor lucrate pe locuitor a Greciei, semnificativ peste practica nord-amerciană. Şablonul cu grecii care nu ar fi un popor muncitor nu se verifică în practică, ceea ce justifică parţial nemulţumirile populare în privinţa măsurilor de austeritate luate în Peloponez.

Cum modifică utilizarea forţei de muncă decalajul tehnologic

Un alt clişeu demontat de cifre este cel al eficienţei elveţiene, situată la o cotă sub aşteptări. O lecţie bună în privinţa modului în care gradul de utilizare a forţei de muncă disponibile poate face diferenţa între naţiuni se vede la perechea Spania – Elveţia.

Plecate tehnologic din poziţii similare, numărul net diferit de ore lucrate pe locuitor trimite Elveţia spre nivelul de trai din SUA, în timp ce Spania se duce mult în urma nivelului de referinţă, la o rată a şomajului mult mai ridicată şi beneficii sociale sporite.

Olanda şi Belgia sunt absolut la nivel american, dar pierd zeci de procente ca urmare a timpului de lucru mai redus.

Interesant este că tot de la nord la sud se produce trecerea, dacă nu cumva Belgia este o medie franco-olandeză. Pentru că Franţa este lanterna roşie a numărului de ore lucrate pe locuitor.

Deşi nu ar fi departe de SUA ca şi productivitate pe ora lucrată, francezii pierd aproape 30% din PIB/locuitor prin programul redus de lucru şi nivelul scăzut de oportunitate al ocupării la nivel individual. Austria reuşeşte să treacă în faţa Germaniei nu prin nivelul tehnologic, ci prin numărul de ore lucrate.

Per total, zona Euro pierde faţă de SUA nu doar prin productivitatea mai redusă cu o şesime, ci şi la nivelul numărului de ore lucrate. Asta în timp ce ţări precum Australia, Canada, Noua Zeelandă sau Israel îşi mai îmbunătăţesc nivelul de trai prin utilizarea forţei de muncă.

(Citeşte mai mult pe cronicaeuropeana.ro)

Publicat la data de 3.1.2012 .

3 comentarii

  1. Eficienţa pe orele lucrate, în PIB-ul economiilor dezvoltate | eZilnic.net
    3.1.2012, 5:40 pm

    […] de a trece peste limita de 1.000 ore şi se află cu o treime înaintea americanilor. Vezi aici topul productivităţii şi cel al numărul de ore lucrate la nivel […]

  2. O zi obişnuită: 4 ianuarie – “Iri vrea la Primărie” « Politeía
    4.1.2012, 7:09 am

    […] Eficienţa pe orele lucrate, în PIB-ul economiilor dezvoltate. Caracteristicile europenilor. Conform datelor făcute publice de organizaţia OECD, care grupează economiile de piaţă cele mai dezvoltate din ţările democratice, definitive pentru anul 2010, Statele Unite ale Americii au păstrat un avans de circa 20% faţă de zona Euro în materie de productivitate, exprimată în dolari pe oră lucrată. Analiza detaliată dezvăluie o serie de caracteristici specifice pentru ţările europene şi non-europene. Pe baza acestor caracteristici, România ar putea să tragă o serie de concluzii utile pentru a şti ce să urmărească din perspectiva indicatorilor economici şi care sunt căile de reducere cât mai rapidă a decalajului de dezvoltare faţă de Occident. Valoarea în PIB a unei ore lucrate în SUA a fost de 59,5 dolari. Topul productivităţii ( PIB /oră lucrată – dolari SUA). Zece ţări se situează ca şi eficienţă în activitatea productivă peste media zonei euro. Dintre acestea, Norvegia se detaşează net, iar Olanda a depăşit de puţin SUA, în timp ce Belgia şi Irlanda se plasează foarte aproape de reperul american. Franţa şi Germania, care constituie axul de forţă al UE, manifestă o eficienţă similară în producţie, intermediară între grupul de fruntaşi şi media zonei euro. Danemarca, Suedia şi Austria vin să confirme teza eficienţei superioare a părţii nordice a continentului. Citeste toata analiza pe Curs de Guvernare […]

  3. Cum stăm: (I) Încă despre criză | Critic Atac
    10.2.2012, 9:05 am

    […] [31] Vezi http://cursdeguvernare.ro/eficienta-pe-orele-lucrate-in-pib-ul-economiilor-dezvoltate-caracteristici…. […]

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Tomografia sistemului de Sănătate: Aparatura medicală în România – ”decât mult și fără rost, mai bine puțin și prost”

România este statul membru UE în care se regăsesc cele mai puține și cel mai prost utilizate aparate de imagistică medicală, potrivit datelor publicate...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză: Ce înseamnă, de fapt, Brexitul. Atât pentru economia UE cât și pentru britanici

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, prescurtat Brexit, va duce la scăderea PIB-ului UE cu circa o șesime dar va mări semnificativ excedentul balanței...Citeste mai departe »

Marin Pana

Salariul mediu brut a trecut de 3000 de lei: dispunerea câștigurilor pe domenii de activitate

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna noiembrie 2016 a depășit pragul psihologic de 3.000 de lei cu cinci lei, după ce...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenție la industrie! Și mai ușor cu redistribuirea unei creșteri prezumate – să ne uităm la Germania

Într-o perioadă în care toată atenția s-a concentrat publică s-a canalizat asupra redistribuirii beneficiilor unei creșteri economice robuste, prezumate a veni de la sine,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Premieră istorică: ponderea salariului a depășit 60% din venituri. Unde s-au dus banii economisiți la alimente

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2016 arată că veniturile românilor au ajuns la nivelul de 1.125 lei lunar pe persoană și 2.927...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Problema momentului: cea mai bună situație macroeconomică, la cele mai mari riscuri de instabilitate

Valentin Lazea

O recentă declaraţie a guvernatorului BNR a iscat discuţii aprinse în societate. Domnul Mugur Isărescu afirma că niciodată în ultimii 26 de ani situația...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română