Eficienţa pe orele lucrate, în PIB-ul economiilor dezvoltate. Caracteristicile europenilor

De Marin Pana | 3.1.2012 .

Conform datelor făcute publice de organizaţia OECD, care grupează economiile de piaţă cele mai dezvoltate din ţările democratice, definitive pentru anul 2010, Statele Unite ale Americii au păstrat un avans de circa 20% faţă de zona Euro în materie de productivitate, exprimată în dolari pe oră lucrată.

Analiza detaliată dezvăluie o serie de caracteristici specifice pentru ţările europene şi non-europene. Pe baza acestor caracteristici, România ar putea să tragă o serie de concluzii utile pentru a şti ce să urmărească din perspectiva indicatorilor economici şi care sunt căile de reducere cât mai rapidă a decalajului de dezvoltare faţă de Occident.

Valoarea în PIB a unei ore lucrate în SUA a fost de 59,5 dolari.

Topul productivităţii ( PIB /oră lucrată – dolari SUA):

Zece ţări se situează ca şi eficienţă în activitatea productivă peste media zonei euro. Dintre acestea, Norvegia se detaşează net, iar Olanda a depăşit de puţin SUA, în timp ce Belgia şi Irlanda se plasează foarte aproape de reperul american.

Franţa şi Germania, care constituie axul de forţă al UE, manifestă o eficienţă similară în producţie, intermediară între grupul de fruntaşi şi media zonei euro. Danemarca, Suedia şi Austria vin să confirme teza eficienţei superioare a părţii nordice a continentului.

De la munca intensivă la munca extensivă

Ceea ce trimite Europa în spatele SUA este numărul de ore lucrate pe cap de locuitor. Desigur, discuţia este una complexă, care ţine nu numai de programul de lucru şi de numărul de zile libere şi de concediu, ci şi de politica socială şi rata şomajului.

Totuşi, este evident că americanii au reuşit un mix dovedit ca ceva mai performant prin prisma rezultatului final între eficienţa intensivă a tehnologiilor folosite şi folosirea extensivă a potenţialului uman de care dispun.

Oarecum surprinzător, dacă la nivelul eficienţei se situează în top, SUA sunt depăşite de multe statele la nivelul numărului de ore lucrate pe cap de locuitor. Coreea de Sud a reuşit chiar performanţa uimitoare de a trece peste limita de 1.000 ore şi se află cu o treime înaintea americanilor.

În Noua Zeelandă, Australia, Canada şi Japonia se munceşte mai mult decât în SUA, ceea ce se ştia şi era de aşteptat. Neaşteptată este diferenţa foarte mare dintre Cehia, situată pe locul patru la „hărnici” şi Slovacia, integrată în obiceiurile europene de a lucra mai puţin decât în SUA.

Dar marea surpriză este apariţia în topul orelor lucrate pe locuitor a Greciei, semnificativ peste practica nord-amerciană. Şablonul cu grecii care nu ar fi un popor muncitor nu se verifică în practică, ceea ce justifică parţial nemulţumirile populare în privinţa măsurilor de austeritate luate în Peloponez.

Cum modifică utilizarea forţei de muncă decalajul tehnologic

Un alt clişeu demontat de cifre este cel al eficienţei elveţiene, situată la o cotă sub aşteptări. O lecţie bună în privinţa modului în care gradul de utilizare a forţei de muncă disponibile poate face diferenţa între naţiuni se vede la perechea Spania – Elveţia.

Plecate tehnologic din poziţii similare, numărul net diferit de ore lucrate pe locuitor trimite Elveţia spre nivelul de trai din SUA, în timp ce Spania se duce mult în urma nivelului de referinţă, la o rată a şomajului mult mai ridicată şi beneficii sociale sporite.

Olanda şi Belgia sunt absolut la nivel american, dar pierd zeci de procente ca urmare a timpului de lucru mai redus.

Interesant este că tot de la nord la sud se produce trecerea, dacă nu cumva Belgia este o medie franco-olandeză. Pentru că Franţa este lanterna roşie a numărului de ore lucrate pe locuitor.

Deşi nu ar fi departe de SUA ca şi productivitate pe ora lucrată, francezii pierd aproape 30% din PIB/locuitor prin programul redus de lucru şi nivelul scăzut de oportunitate al ocupării la nivel individual. Austria reuşeşte să treacă în faţa Germaniei nu prin nivelul tehnologic, ci prin numărul de ore lucrate.

Per total, zona Euro pierde faţă de SUA nu doar prin productivitatea mai redusă cu o şesime, ci şi la nivelul numărului de ore lucrate. Asta în timp ce ţări precum Australia, Canada, Noua Zeelandă sau Israel îşi mai îmbunătăţesc nivelul de trai prin utilizarea forţei de muncă.

(Citeşte mai mult pe cronicaeuropeana.ro)

Publicat la data de 3.1.2012 .

3 comentarii

  1. Eficienţa pe orele lucrate, în PIB-ul economiilor dezvoltate | eZilnic.net
    3.1.2012, 5:40 pm

    […] de a trece peste limita de 1.000 ore şi se află cu o treime înaintea americanilor. Vezi aici topul productivităţii şi cel al numărul de ore lucrate la nivel […]

  2. O zi obişnuită: 4 ianuarie – “Iri vrea la Primărie” « Politeía
    4.1.2012, 7:09 am

    […] Eficienţa pe orele lucrate, în PIB-ul economiilor dezvoltate. Caracteristicile europenilor. Conform datelor făcute publice de organizaţia OECD, care grupează economiile de piaţă cele mai dezvoltate din ţările democratice, definitive pentru anul 2010, Statele Unite ale Americii au păstrat un avans de circa 20% faţă de zona Euro în materie de productivitate, exprimată în dolari pe oră lucrată. Analiza detaliată dezvăluie o serie de caracteristici specifice pentru ţările europene şi non-europene. Pe baza acestor caracteristici, România ar putea să tragă o serie de concluzii utile pentru a şti ce să urmărească din perspectiva indicatorilor economici şi care sunt căile de reducere cât mai rapidă a decalajului de dezvoltare faţă de Occident. Valoarea în PIB a unei ore lucrate în SUA a fost de 59,5 dolari. Topul productivităţii ( PIB /oră lucrată – dolari SUA). Zece ţări se situează ca şi eficienţă în activitatea productivă peste media zonei euro. Dintre acestea, Norvegia se detaşează net, iar Olanda a depăşit de puţin SUA, în timp ce Belgia şi Irlanda se plasează foarte aproape de reperul american. Franţa şi Germania, care constituie axul de forţă al UE, manifestă o eficienţă similară în producţie, intermediară între grupul de fruntaşi şi media zonei euro. Danemarca, Suedia şi Austria vin să confirme teza eficienţei superioare a părţii nordice a continentului. Citeste toata analiza pe Curs de Guvernare […]

  3. Cum stăm: (I) Încă despre criză | Critic Atac
    10.2.2012, 9:05 am

    […] [31] Vezi http://cursdeguvernare.ro/eficienta-pe-orele-lucrate-in-pib-ul-economiilor-dezvoltate-caracteristici…. […]

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Lista de disfuncții ale bugetului care a revenit pe plus după primele patru luni

executie bugetara t1 Bugetul general consolidat a înregistrat la finele lunii aprilie 2016 un mic excedent de 127,2 milioane lei, sumă echivalentă cu 0,02% din PIB estimat...Citeste mai departe »

Marin Pana

România – între impozitarea americană și cheltuiala europeană : Cum își cheltuie SUA banii, cu focus pe salariile din sănătate și educație

leu-euro-dolar Pentru a vedea cum se cheltuie banii într-o țară dezvoltată și care sunt raporturile dintre salariile diferitelor categorii sociale am ales ca referință SUA....Citeste mai departe »

Victor Bratu

Paradoxul energetic al României: independență mare, securitate mică

gaze transgaz Mizând greșit, de zeci de ani, doar pe ideea asigurii independenței energetice, România este pusă în situația să caute azi calea spre securitate energetică....Citeste mai departe »

Marin Pana

Punctele nevralgice în prognoza de primăvară 2016

indicatori 2016 Prognoza de primăvară 2016 zice să ne uităm bine la creșterile salariale din acest an și să ne bucurăm de ele cât putem. Deoarece...Citeste mai departe »

Marin Pana

Ledul roșu care s-a aprins pe tabloul de bord: Deficitul de cont curent pe T1 – deja la 80% din cel de anul trecut

grafic deficite Contul curent al balanței de plăți a înregistrat la finele primului trimestru din acest an un deficit de 1,472 miliarde de euro, în contrast...Citeste mai departe »
valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Criza de legitimitate şi nevoia unui discurs refondator al Uniunii Europene

Puncte cheie: După eşecul Tratatului Constituţional din 2005, respins (surprinzător, în contextul optimist de atunci) în referendumurile din Franţa şi Olanda, Uniunea Europeană a...Citeste mai departe »

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Comentarii

Valentin Naumescu / Criza de legitimitate şi nevoia unui discurs refondator al Uniunii Europene

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După eşecul Tratatului Constituţional din 2005, respins (surprinzător, în contextul optimist de atunci) în referendumurile din Franţa şi Olanda, Uniunea Europeană a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Treaba băncii centrale este să plece cu băutura…

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

…chiar inainte sa inceapa petrecerea. Cam asta ar fi traducerea adaptata a unei glume facute de unul dintre presedintii Fed,  William McChesney Martin, care...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / În apărarea Europei: De ce şi cum trebuie combătut euroscepticismul

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos au fost inspirate de un studiu lansat recent de Institutul European din România, intitulat “Combaterea euroscepticismului, extremismului/radicalizării şi consolidarea încrederii...Citeste mai departe »

Măsura uitată a Guvernului Boc: supraimpozitarea economisirii asemeni speculațiilor financiare. Efecte

mp21

Marin Pana

În goana după banii necesari procesului de echilibrare bugetară, Guvernul Boc a redus cu 25% salariile bugetarilor, a majorat TVA de la 19% la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Autodiscreditarea SRI și Europa teroristă

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O problemă falsă și perfidă – în spațiul de discuție european : renunțăm la ”confort și libertăți individuale” (să se observe că pe primul...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Reversul medaliei investițiilor străine

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Cei care sunteti familiarizati cu comentariile mele stiti ca sunt un avocat al cresterii atractivitatii Romaniei pentru investitiile straine directe. Nu este de conceput...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / 20 de contra-argumente la darea în plată

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Ce vină avem noi, ceilalți debitori? Dar noi, cei care am plătit la greu pană acum ratele, sau noi, cei care vrem să luăm...Citeste mai departe »

Avatarurile creditelor în franci elvețieni

mp21

Marin Pana

Achiziția de case cu rate inițial mici în franci elvețieni seamănă cu o vorbă englezească: ”Anticipation is half the fun”. Prin urmare, din două...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Lumea dobânzilor ultra-mici; dobânzi negative ?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Traim vremuri exceptionale. Sunt date in economia globala ce deconcerteaza. Sa ne gandim la dinamica unor variabile cheie ca inflatie, volum de lichiditati/injectii masive...Citeste mai departe »

Ionuț Dumitru / „Darea în plată” – populism vs. rațiune

ionut-dumitru

Ionut Dumitru

* Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului si nu implica institutiile cu care acesta este asociat La sfarsitul lunii noiembrie 2015 s-a adoptat...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / Clasa săracă merge-n paradis, clasa avută – în paradisuri fiscale și la Davos. Clasa de mijloc merge la bancă

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Represiunea financiară. Noua realitate economică și clasa de mijloc Represiunea financiară prezentă este o consecință a hiper-monetarismului global emis de marile bănci centrale, într-un...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Euro, un edificiu cu bulină roșie

Aurelian-Dochia-

Aurelian Dochia

O buna parte a economistilor care s-au exprimat pe aceasta tema considera ca Romania nu este pe deplin pregatita pentru aderarea la moneda comuna...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română