Eficienţa pe orele lucrate, în PIB-ul economiilor dezvoltate. Caracteristicile europenilor

de Marin Pana | 3.1.2012 .

Conform datelor făcute publice de organizaţia OECD, care grupează economiile de piaţă cele mai dezvoltate din ţările democratice, definitive pentru anul 2010, Statele Unite ale Americii au păstrat un avans de circa 20% faţă de zona Euro în materie de productivitate, exprimată în dolari pe oră lucrată.

Analiza detaliată dezvăluie o serie de caracteristici specifice pentru ţările europene şi non-europene. Pe baza acestor caracteristici, România ar putea să tragă o serie de concluzii utile pentru a şti ce să urmărească din perspectiva indicatorilor economici şi care sunt căile de reducere cât mai rapidă a decalajului de dezvoltare faţă de Occident.

Valoarea în PIB a unei ore lucrate în SUA a fost de 59,5 dolari.

Topul productivităţii ( PIB /oră lucrată – dolari SUA):

Zece ţări se situează ca şi eficienţă în activitatea productivă peste media zonei euro. Dintre acestea, Norvegia se detaşează net, iar Olanda a depăşit de puţin SUA, în timp ce Belgia şi Irlanda se plasează foarte aproape de reperul american.

Franţa şi Germania, care constituie axul de forţă al UE, manifestă o eficienţă similară în producţie, intermediară între grupul de fruntaşi şi media zonei euro. Danemarca, Suedia şi Austria vin să confirme teza eficienţei superioare a părţii nordice a continentului.

De la munca intensivă la munca extensivă

Ceea ce trimite Europa în spatele SUA este numărul de ore lucrate pe cap de locuitor. Desigur, discuţia este una complexă, care ţine nu numai de programul de lucru şi de numărul de zile libere şi de concediu, ci şi de politica socială şi rata şomajului.

Totuşi, este evident că americanii au reuşit un mix dovedit ca ceva mai performant prin prisma rezultatului final între eficienţa intensivă a tehnologiilor folosite şi folosirea extensivă a potenţialului uman de care dispun.

Oarecum surprinzător, dacă la nivelul eficienţei se situează în top, SUA sunt depăşite de multe statele la nivelul numărului de ore lucrate pe cap de locuitor. Coreea de Sud a reuşit chiar performanţa uimitoare de a trece peste limita de 1.000 ore şi se află cu o treime înaintea americanilor.

În Noua Zeelandă, Australia, Canada şi Japonia se munceşte mai mult decât în SUA, ceea ce se ştia şi era de aşteptat. Neaşteptată este diferenţa foarte mare dintre Cehia, situată pe locul patru la „hărnici” şi Slovacia, integrată în obiceiurile europene de a lucra mai puţin decât în SUA.

Dar marea surpriză este apariţia în topul orelor lucrate pe locuitor a Greciei, semnificativ peste practica nord-amerciană. Şablonul cu grecii care nu ar fi un popor muncitor nu se verifică în practică, ceea ce justifică parţial nemulţumirile populare în privinţa măsurilor de austeritate luate în Peloponez.

Cum modifică utilizarea forţei de muncă decalajul tehnologic

Un alt clişeu demontat de cifre este cel al eficienţei elveţiene, situată la o cotă sub aşteptări. O lecţie bună în privinţa modului în care gradul de utilizare a forţei de muncă disponibile poate face diferenţa între naţiuni se vede la perechea Spania – Elveţia.

Plecate tehnologic din poziţii similare, numărul net diferit de ore lucrate pe locuitor trimite Elveţia spre nivelul de trai din SUA, în timp ce Spania se duce mult în urma nivelului de referinţă, la o rată a şomajului mult mai ridicată şi beneficii sociale sporite.

Olanda şi Belgia sunt absolut la nivel american, dar pierd zeci de procente ca urmare a timpului de lucru mai redus.

Interesant este că tot de la nord la sud se produce trecerea, dacă nu cumva Belgia este o medie franco-olandeză. Pentru că Franţa este lanterna roşie a numărului de ore lucrate pe locuitor.

Deşi nu ar fi departe de SUA ca şi productivitate pe ora lucrată, francezii pierd aproape 30% din PIB/locuitor prin programul redus de lucru şi nivelul scăzut de oportunitate al ocupării la nivel individual. Austria reuşeşte să treacă în faţa Germaniei nu prin nivelul tehnologic, ci prin numărul de ore lucrate.

Per total, zona Euro pierde faţă de SUA nu doar prin productivitatea mai redusă cu o şesime, ci şi la nivelul numărului de ore lucrate. Asta în timp ce ţări precum Australia, Canada, Noua Zeelandă sau Israel îşi mai îmbunătăţesc nivelul de trai prin utilizarea forţei de muncă.

(Citeşte mai mult pe cronicaeuropeana.ro)

Publicat la data de 3.1.2012 .

3 comentarii

  1. Eficienţa pe orele lucrate, în PIB-ul economiilor dezvoltate | eZilnic.net
    3.1.2012, 5:40 pm

    […] de a trece peste limita de 1.000 ore şi se află cu o treime înaintea americanilor. Vezi aici topul productivităţii şi cel al numărul de ore lucrate la nivel […]

  2. O zi obişnuită: 4 ianuarie – “Iri vrea la Primărie” « Politeía
    4.1.2012, 7:09 am

    […] Eficienţa pe orele lucrate, în PIB-ul economiilor dezvoltate. Caracteristicile europenilor. Conform datelor făcute publice de organizaţia OECD, care grupează economiile de piaţă cele mai dezvoltate din ţările democratice, definitive pentru anul 2010, Statele Unite ale Americii au păstrat un avans de circa 20% faţă de zona Euro în materie de productivitate, exprimată în dolari pe oră lucrată. Analiza detaliată dezvăluie o serie de caracteristici specifice pentru ţările europene şi non-europene. Pe baza acestor caracteristici, România ar putea să tragă o serie de concluzii utile pentru a şti ce să urmărească din perspectiva indicatorilor economici şi care sunt căile de reducere cât mai rapidă a decalajului de dezvoltare faţă de Occident. Valoarea în PIB a unei ore lucrate în SUA a fost de 59,5 dolari. Topul productivităţii ( PIB /oră lucrată – dolari SUA). Zece ţări se situează ca şi eficienţă în activitatea productivă peste media zonei euro. Dintre acestea, Norvegia se detaşează net, iar Olanda a depăşit de puţin SUA, în timp ce Belgia şi Irlanda se plasează foarte aproape de reperul american. Franţa şi Germania, care constituie axul de forţă al UE, manifestă o eficienţă similară în producţie, intermediară între grupul de fruntaşi şi media zonei euro. Danemarca, Suedia şi Austria vin să confirme teza eficienţei superioare a părţii nordice a continentului. Citeste toata analiza pe Curs de Guvernare […]

  3. Cum stăm: (I) Încă despre criză | Critic Atac
    10.2.2012, 9:05 am

    […] [31] Vezi http://cursdeguvernare.ro/eficienta-pe-orele-lucrate-in-pib-ul-economiilor-dezvoltate-caracteristici…. […]

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Dependența critică a finanțelor României de fluxurile banilor UE: Un tablou

Dată fiind poziţia-cheie a veniturilor din fonduri europene la bugetul de stat pe 2017, prevăzute a fi de circa 20 de miliarde de lei...Citeste mai departe »

Marin Pana

… Și avem deficit comercial pe alimente de 1 mld. de euro: Agricultura românească în UE și soluția de redresare

Potrivit datelor Eurostat, producția agricolă obținută de România în anul trecut s-a ridicat la 15.535,9 milioane euro. Valoare care ne plasează pe locul 8...Citeste mai departe »

Marin Pana

Comerțul exterior al anului 2016: Cu cine, ce, cât – de-am înregistrat un deficit de 10 miliarde de euro

Deficitul comercial pe 2016 a fost de 9.956,8 milioane euro, cu circa 19% mai mare decât în anul anterior. Gradul de acoperire a importurilor...Citeste mai departe »

Marin Pana

Bugetul gospodărilor românești și cheltuielile lor: o comparație cu statele UE. Și câteva sugestii de redirecționare a banilor

România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la ponderea cheltuielilor pentru mâncare în bugetul gospodăriilor şi se situează pe ultimul loc la trei categorii...Citeste mai departe »

Marin Pana

Anomaliile congenitale ale Bugetului General Consolidat al României

După ce am prezentat veniturile şi cheltuielile bugetului de stat (BS), să vedem cum se integrează ele în bugetul general consolidat (BGC), din care...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5194 lei
4.2442 lei
5.2680 lei

OPINII & EDITORIAL

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Demisia consilierului Flynn: prima fisură gravă în administraţia Trump. Începe „contra-revoluţia” establishmentului?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Michael Flynn, consilierul de securitate naţională al Preşedintelui Statelor Unite, a demisionat acum câteva ore. Scandalul este imens. Retragerea acestuia are în...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / OUG 13, protestele și statul de drept de la București: o privire de dincolo de granițe

Cristian Diaconescu

Situaţia în România este tensionată din cauza unor proiecte de acte normative, care atât prin conţinut cât mai ales prin modalitatea de promovare au...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Europa şi lumea se schimbă periculos. Tocmai acum derapează România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Nu se putea un moment mai prost în care România să cadă în dizgrația Occidentului, pe o temă care marchează o vulnerabilitate...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Ordonanța de marți noapte pe înțelesul tuturor

Cristi Danilet

Adoptare. În noaptea de 31 ian/1 febr 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92/2017 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 care...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / „Ucenicul” în acţiune: răscolirea Americii şi a lumii. Unde duce „revoluţia” lui Trump?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pe măsură ce trec zilele şi apar, una după alta, ordonanţele de la Casa Albă, se conturează tot mai clar profilul intern...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Doru exportatoru și Constituția lui Doru. Și viața lui Doru în țara lui Doru

N-am să uit niciodată privirea lui Doru (personaj real), în acel miez de zi din acel miez de vară din 1999. Luciditatea sadică cu...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română