Eficiența capitalului extern și a celui autohton, față cu dezvoltarea României

de Marin Pana | 14.12.2015 .

pondere capitaljpgDat fiind că ponderea deținută de capitalul extern în economia României ajunge la 48% (un LINK AICI), ar fi fost de așteptat ca acest capital să aibă un profit semnificativ mai mare decât cel autohton și să contribuie în cea mai mare măsură prin plata de impozite la bugetul de stat: în definitiv, companiile străine sunt / ar trebui să fie un exemplu de productivitate și respect al tehnologiei.

În realitate, profitul este realizat în proporție de aproape trei cincimi de către capitalul românesc și doar pierderile sunt fifty-fifty.

Astfel, se ajunge ca rezultatul net pozitiv să fie obținut în proporție covârșitoare de către capitalul autohton (77%), de unde ar rezulta că activitatea desfășurată de acesta este semnificativ mai eficientă.

De unde derivă și întrebarea: dacă facem abstracție de necesitatea de a alimenta deficitul de cont curent ( care a și scăzut destul de mult, undeva în jur 1% din PIB), de ce ar fi de dorit creșterea ponderii investițiilor străine în totalul investițiilor ?

tabel1

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Contrar tuturor prejudecăților și poveștilor vehiculate, până și pierderea consemnată de Ministerul Finanțelor în dreptul capitalului autohton gestionat de stat este cu mult mai mică raportată la profit decât pierderile comunicate de capitalul străin față de profitul aceluiași capital. Adică mai puțin de 60% față de ceva mai mult de 80%. Ceea ce ar sugera că nu doar capitalul privat românesc este mai eficient decât cel străin dar și cel de stat.

Și atunci, din perspectiva utilității pentru dezvoltarea societății românești, se poate pune problema de ce am mai făcut privatizarea a circa 7.500 de întreprinderi în schimbul a 7 miliarde euro ( dintre care aproape o treime au venit din megatranzacția vânzării BCR către grupul Erste). Și cam în ce măsură ne-a folosit, dacă anul trecut impozitul pe profit a adus la buget doar 12,2 miliarde lei sau 1,8% din PIB, cam jumătate din impozitarea salariilor și veniturilor (23,7 miliarde lei, respectiv 3,5% din PIB).

Din moment ce contribuţia la valoarea adăugată brută în economia României prin rezultatul net al capitalului autohton este de vreo 3 ori mai mare față de cea a capitalului străin (ceea ce tradus în bani înseamnă un plus de aproximativ 2 miliarde de euro), care este motivația plasării banilor la noi și nu în altă parte ?

Desigur, se poate explica acest fapt și prin perioada încă destul de scurtă pentru recuperarea unor investiții și prin faptul că mai este până la atingerea acelui break-even point la care se recuperează sumele inițiale și se intră pe profit. Dar terenul de joc a fost și este același pentru toți participanții, români sau străini, ceea ce înseamnă că nu se poate da vina exclusiv pe ”suprafața gazonului” pentru jocul prestat.

Prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu susține că firmele cu pierderi dezinvestesc şi se finanţează tot mai mult din datorii. Soluţia constă în recapitalizare sau ieșirea din piață. Necesarul de recapitalizare ar fi de 10,8 miliarde euro (din care 6,3 miliarde euro firme cu capital străin şi 4,5 mld. euro firme private autohtone) pentru atingerea a 50% din capitalul social, aşa cum prevede legea. Respectiv 19,9 miliarde euro (din care 13 miliarde euro firmele cu capital străin și 6,5 miliarde euro firmele private autohtone şi 0,4 miliarde euro companiile de stat) pentru atingerea a 100% din capitalul social iniţial.

Dacă datele contabile nu arată prea grozav pentru firmele cu capital străin, utilitatea lor se relevă, în fine, pe zona schimburilor externe și al integrării în marile lanțuri de producție mondiale. Din totalul de 60 miliarde de euro investiții străine directe, 51% sunt localizate în sectoarele producătoare de bunuri și servicii comercializabile la export (tradables).

Ele au o contribuție esențială la echilibrarea schimburilor externe (rămase, totuși, cronic deficitare, cu un grad de acoperire al importurilor cu exporturi în scădere în prezent după ce reușise să treacă pragul de 90%). Respectiv, vin să dea cam două treimi din exporturile de bunuri.
Rămân cele 49% din ISD plasate în sectoare precum construcțiile și serviciile ( în prinicipal comerțul), care acoperă preponderent necesitățile pieței interne.

Publicat la data de 14.12.2015 .

3 comentarii

  1. athos
    16.12.2015, 7:46 am

    Perspectiva este gresita inainte de orice cand vorbiti de “utilitate” a firmelor. Este o boala pe care socialismul economic, (indiferent de numele pe care il poarta), a diseminat-o in gandirea si vocabularul economic.

    Cine hotaraste daca o firma este utila sau inutila? Fiecare companie are utilitatea ei in piata, din moment ce exista, iar cand nu mai exista, este la fel de utila fie si numai prin indicarea greselilor ce ar trebui evitate de catre celelalte intreprinderi.

    Inutile sunt doar analizele despre nimic sau cele ale caror concluzii nu vorbesc despre nimic.

    • Cristian Grosu
      16.12.2015, 8:54 am

      Așa numita ”utilitate” este pusă în contextul dezvoltării României, a societății, adică – așa cum scrie și în titlu.

      dezvoltarea societății este mult în urma creșterii economice: companiile produc, cresc, fac PIB. Uneori e vorba de cresteri specuaculoase (suntem pe locul 2 în UE la crestere, si ajungem imediat pe locul 1.). cu atoate acestea, infrastructura de transport nu avansează deloc, calitatea educației scade (nici măcar nu rămâne pe loc), divergența internă se adâncește (nici măcar nu rămâne pe loc), sistemul de sănătate improvizează, la Cercetare suntem singurii din UE la care alocările scan an de an (până și Bulgaria ne-a luat-o înainte). Ceea ce România ignoră (și nimeni altcineva din UE nu ignoră) este diferența dintre PIB și PNB (Produsul Național Brut): e imprtant nu doar să produci, ci să și încasezi. Iar asta ar ptresupune o creștere și consolidare a capitalului autohton (căci Doamne ferește să vorbim de dezinteres pentru atragerea capitalului străin! – ar fi o prostie profund antieconomică). Polonia, Cehia, Ungaria etc au învățat această lecție – cam târziu și ele…

      Socialism ? Hmmm. Acestea sunt principiile ”socialiste” după care se ghidează marile economii europene : sigur că în discursul unora dintre ele pot apărea acuzații (la adresa altora, firește) de ”socialism” : în practică, însă, toată lumea stă cu ochii pe PNB : spre triumful conceptului de dezvoltare a societăților lor.

      (PS:
      1- Dacă concluzia Dvs. este că o atare analiză este despre ”nimic”, poate că ar trebui să reflectați la găsirea unei căi de ieșire din clișeistica acestui moment istoric).
      2- ne numărăm (dacă sunteți cititor consecvent al cdg ati observat, probabil asta) printre cei care susțin vehement atragerea capitalului extern și protejarea afacerilor acestuia de maniera foarte românească de a trata companiile de orice fel.
      3- o recomandare – probabil că ar putea fi acolo niste argumente valide :
      http://cursdeguvernare.ro/cristian-grosu-despre-nationalismul-economic-la-zi.html

      • athos
        16.12.2015, 9:24 pm

        Daca analizam economia din perspectiva bugetului administratiei, si nu invers, ajungem usor la tot felul de interpretari bizare.
        Cum ar fi cea cu privire la necesitatea unor comparatii de “utilitate” intre investitii, prin prisma impozitului pe profit platit. Fiecare business trebuie sa fie liber sa-si dirijeze afacerila astfel incat sa plateasca cat mai putine taxe, nu cat mai multe. Acest deziderat este nu numai ignorat, dar de-a dreptul izgonit din logica economica, de dragul unei “corectitudini politice” care nu este altceva decat foamea din ce in ce mai nesatioasa a unei administratii din ce in ce mai costisitoare, dupa resursele economiei.

        Daca este adevarat ca dezvoltarea societatii este in urma dezvoltarii economiei, aceasta trebuie pusa pe seama indepartarii resurselor de la cei care le creeaza si a risipirii lor. Nucleul productiv al Romaniei este mic in raport cu ce i se pune sa sustina, fara a mai socoti hotia si prostia, iar solutia, (sugerata sau nu), a schimbarii structurii investitiilor pentru o mai mare “utilitate”, este pur si simplu o aberatie la indemana.

        Va urmaresc de mult si apreciez site =-ul; sa-mi fie iertata abordarea abrupta, nu vrea sa fie depreciativa nici la adresa lui nici la cea a autorului, pur si simplu am apreciat articolul ca fiind lipsit de substanta reala.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Semestrul European: un rezumat pe România anului 2017. Datele Bruxelles-ului nu ”bat” deloc cu cele ale Bucureștiului

Comisia Europeană ( CE) arată în raportul de ţară 2017 referitor la România că, inversând tendinţa de consolidare, politica fiscală a devenit prociclică în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Lumea mirifică a salariilor și pensiilor din următorii 4 ani: ”we have a problem!”

Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a confirmat săptămâna trecută într-o emisiune TV aplicarea creșterilor de pensii și salarii pe următorii patru ani, exact aşa...Citeste mai departe »

Marin Pana

Dependența critică a finanțelor României de fluxurile banilor UE: Un tablou

Dată fiind poziţia-cheie a veniturilor din fonduri europene la bugetul de stat pe 2017, prevăzute a fi de circa 20 de miliarde de lei...Citeste mai departe »

Marin Pana

… Și avem deficit comercial pe alimente de 1 mld. de euro: Agricultura românească în UE și soluția de redresare

Potrivit datelor Eurostat, producția agricolă obținută de România în anul trecut s-a ridicat la 15.535,9 milioane euro. Valoare care ne plasează pe locul 8...Citeste mai departe »

Marin Pana

Comerțul exterior al anului 2016: Cu cine, ce, cât – de-am înregistrat un deficit de 10 miliarde de euro

Deficitul comercial pe 2016 a fost de 9.956,8 milioane euro, cu circa 19% mai mare decât în anul anterior. Gradul de acoperire a importurilor...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5190 lei
4.2856 lei
5.3429 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / OUG 13, protestele și statul de drept de la București: o privire de dincolo de granițe

Cristian Diaconescu

Situaţia în România este tensionată din cauza unor proiecte de acte normative, care atât prin conţinut cât mai ales prin modalitatea de promovare au...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Europa şi lumea se schimbă periculos. Tocmai acum derapează România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Nu se putea un moment mai prost în care România să cadă în dizgrația Occidentului, pe o temă care marchează o vulnerabilitate...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Ordonanța de marți noapte pe înțelesul tuturor

Cristi Danilet

Adoptare. În noaptea de 31 ian/1 febr 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92/2017 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 care...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / „Ucenicul” în acţiune: răscolirea Americii şi a lumii. Unde duce „revoluţia” lui Trump?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pe măsură ce trec zilele şi apar, una după alta, ordonanţele de la Casa Albă, se conturează tot mai clar profilul intern...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Doru exportatoru și Constituția lui Doru. Și viața lui Doru în țara lui Doru

N-am să uit niciodată privirea lui Doru (personaj real), în acel miez de zi din acel miez de vară din 1999. Luciditatea sadică cu...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română