Eficiența capitalului extern și a celui autohton, față cu dezvoltarea României

de Marin Pana | 14.12.2015 .

pondere capitaljpgDat fiind că ponderea deținută de capitalul extern în economia României ajunge la 48% (un LINK AICI), ar fi fost de așteptat ca acest capital să aibă un profit semnificativ mai mare decât cel autohton și să contribuie în cea mai mare măsură prin plata de impozite la bugetul de stat: în definitiv, companiile străine sunt / ar trebui să fie un exemplu de productivitate și respect al tehnologiei.

În realitate, profitul este realizat în proporție de aproape trei cincimi de către capitalul românesc și doar pierderile sunt fifty-fifty.

Astfel, se ajunge ca rezultatul net pozitiv să fie obținut în proporție covârșitoare de către capitalul autohton (77%), de unde ar rezulta că activitatea desfășurată de acesta este semnificativ mai eficientă.

De unde derivă și întrebarea: dacă facem abstracție de necesitatea de a alimenta deficitul de cont curent ( care a și scăzut destul de mult, undeva în jur 1% din PIB), de ce ar fi de dorit creșterea ponderii investițiilor străine în totalul investițiilor ?

tabel1

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Contrar tuturor prejudecăților și poveștilor vehiculate, până și pierderea consemnată de Ministerul Finanțelor în dreptul capitalului autohton gestionat de stat este cu mult mai mică raportată la profit decât pierderile comunicate de capitalul străin față de profitul aceluiași capital. Adică mai puțin de 60% față de ceva mai mult de 80%. Ceea ce ar sugera că nu doar capitalul privat românesc este mai eficient decât cel străin dar și cel de stat.

Și atunci, din perspectiva utilității pentru dezvoltarea societății românești, se poate pune problema de ce am mai făcut privatizarea a circa 7.500 de întreprinderi în schimbul a 7 miliarde euro ( dintre care aproape o treime au venit din megatranzacția vânzării BCR către grupul Erste). Și cam în ce măsură ne-a folosit, dacă anul trecut impozitul pe profit a adus la buget doar 12,2 miliarde lei sau 1,8% din PIB, cam jumătate din impozitarea salariilor și veniturilor (23,7 miliarde lei, respectiv 3,5% din PIB).

Din moment ce contribuţia la valoarea adăugată brută în economia României prin rezultatul net al capitalului autohton este de vreo 3 ori mai mare față de cea a capitalului străin (ceea ce tradus în bani înseamnă un plus de aproximativ 2 miliarde de euro), care este motivația plasării banilor la noi și nu în altă parte ?

Desigur, se poate explica acest fapt și prin perioada încă destul de scurtă pentru recuperarea unor investiții și prin faptul că mai este până la atingerea acelui break-even point la care se recuperează sumele inițiale și se intră pe profit. Dar terenul de joc a fost și este același pentru toți participanții, români sau străini, ceea ce înseamnă că nu se poate da vina exclusiv pe ”suprafața gazonului” pentru jocul prestat.

Prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu susține că firmele cu pierderi dezinvestesc şi se finanţează tot mai mult din datorii. Soluţia constă în recapitalizare sau ieșirea din piață. Necesarul de recapitalizare ar fi de 10,8 miliarde euro (din care 6,3 miliarde euro firme cu capital străin şi 4,5 mld. euro firme private autohtone) pentru atingerea a 50% din capitalul social, aşa cum prevede legea. Respectiv 19,9 miliarde euro (din care 13 miliarde euro firmele cu capital străin și 6,5 miliarde euro firmele private autohtone şi 0,4 miliarde euro companiile de stat) pentru atingerea a 100% din capitalul social iniţial.

Dacă datele contabile nu arată prea grozav pentru firmele cu capital străin, utilitatea lor se relevă, în fine, pe zona schimburilor externe și al integrării în marile lanțuri de producție mondiale. Din totalul de 60 miliarde de euro investiții străine directe, 51% sunt localizate în sectoarele producătoare de bunuri și servicii comercializabile la export (tradables).

Ele au o contribuție esențială la echilibrarea schimburilor externe (rămase, totuși, cronic deficitare, cu un grad de acoperire al importurilor cu exporturi în scădere în prezent după ce reușise să treacă pragul de 90%). Respectiv, vin să dea cam două treimi din exporturile de bunuri.
Rămân cele 49% din ISD plasate în sectoare precum construcțiile și serviciile ( în prinicipal comerțul), care acoperă preponderent necesitățile pieței interne.

Publicat la data de 14.12.2015 .

3 comentarii

  1. athos
    16.12.2015, 7:46 am

    Perspectiva este gresita inainte de orice cand vorbiti de “utilitate” a firmelor. Este o boala pe care socialismul economic, (indiferent de numele pe care il poarta), a diseminat-o in gandirea si vocabularul economic.

    Cine hotaraste daca o firma este utila sau inutila? Fiecare companie are utilitatea ei in piata, din moment ce exista, iar cand nu mai exista, este la fel de utila fie si numai prin indicarea greselilor ce ar trebui evitate de catre celelalte intreprinderi.

    Inutile sunt doar analizele despre nimic sau cele ale caror concluzii nu vorbesc despre nimic.

    • Cristian Grosu
      16.12.2015, 8:54 am

      Așa numita ”utilitate” este pusă în contextul dezvoltării României, a societății, adică – așa cum scrie și în titlu.

      dezvoltarea societății este mult în urma creșterii economice: companiile produc, cresc, fac PIB. Uneori e vorba de cresteri specuaculoase (suntem pe locul 2 în UE la crestere, si ajungem imediat pe locul 1.). cu atoate acestea, infrastructura de transport nu avansează deloc, calitatea educației scade (nici măcar nu rămâne pe loc), divergența internă se adâncește (nici măcar nu rămâne pe loc), sistemul de sănătate improvizează, la Cercetare suntem singurii din UE la care alocările scan an de an (până și Bulgaria ne-a luat-o înainte). Ceea ce România ignoră (și nimeni altcineva din UE nu ignoră) este diferența dintre PIB și PNB (Produsul Național Brut): e imprtant nu doar să produci, ci să și încasezi. Iar asta ar ptresupune o creștere și consolidare a capitalului autohton (căci Doamne ferește să vorbim de dezinteres pentru atragerea capitalului străin! – ar fi o prostie profund antieconomică). Polonia, Cehia, Ungaria etc au învățat această lecție – cam târziu și ele…

      Socialism ? Hmmm. Acestea sunt principiile ”socialiste” după care se ghidează marile economii europene : sigur că în discursul unora dintre ele pot apărea acuzații (la adresa altora, firește) de ”socialism” : în practică, însă, toată lumea stă cu ochii pe PNB : spre triumful conceptului de dezvoltare a societăților lor.

      (PS:
      1- Dacă concluzia Dvs. este că o atare analiză este despre ”nimic”, poate că ar trebui să reflectați la găsirea unei căi de ieșire din clișeistica acestui moment istoric).
      2- ne numărăm (dacă sunteți cititor consecvent al cdg ati observat, probabil asta) printre cei care susțin vehement atragerea capitalului extern și protejarea afacerilor acestuia de maniera foarte românească de a trata companiile de orice fel.
      3- o recomandare – probabil că ar putea fi acolo niste argumente valide :
      http://cursdeguvernare.ro/cristian-grosu-despre-nationalismul-economic-la-zi.html

      • athos
        16.12.2015, 9:24 pm

        Daca analizam economia din perspectiva bugetului administratiei, si nu invers, ajungem usor la tot felul de interpretari bizare.
        Cum ar fi cea cu privire la necesitatea unor comparatii de “utilitate” intre investitii, prin prisma impozitului pe profit platit. Fiecare business trebuie sa fie liber sa-si dirijeze afacerila astfel incat sa plateasca cat mai putine taxe, nu cat mai multe. Acest deziderat este nu numai ignorat, dar de-a dreptul izgonit din logica economica, de dragul unei “corectitudini politice” care nu este altceva decat foamea din ce in ce mai nesatioasa a unei administratii din ce in ce mai costisitoare, dupa resursele economiei.

        Daca este adevarat ca dezvoltarea societatii este in urma dezvoltarii economiei, aceasta trebuie pusa pe seama indepartarii resurselor de la cei care le creeaza si a risipirii lor. Nucleul productiv al Romaniei este mic in raport cu ce i se pune sa sustina, fara a mai socoti hotia si prostia, iar solutia, (sugerata sau nu), a schimbarii structurii investitiilor pentru o mai mare “utilitate”, este pur si simplu o aberatie la indemana.

        Va urmaresc de mult si apreciez site =-ul; sa-mi fie iertata abordarea abrupta, nu vrea sa fie depreciativa nici la adresa lui nici la cea a autorului, pur si simplu am apreciat articolul ca fiind lipsit de substanta reala.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Pulverizarea clasei mijlocii: Inegalitatea socială exagerată scoate România din cifrele UE. Știați că?…

România a apărut din nou la coada UE din perspectiva ratei de risc la sărăcie şi excludere socială, cu 38,8% din populaţie ( aproape...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română