Chestiunea

DOCUMENT / Consiliul Fiscal – lista de probleme ale Proiectului de buget 2019: ”optimism exagerat, cifre improbabile, aprecieri nerealiste”

Consiliul fiscal a dat publicității marți Opinia sa cu privire la Legea Bugetului de stat 2019, scoțând în evidență scenariul de creștere economică ”excesiv de… Mai mult

05.02.2019

La obiect

Impasul finanțării Statului: Marile dificultăți care împing MFP să recurgă la soluții de conjunctură 

Dificultăţile Ministerului Finanţelor (MFP) de a acoperi deficitul bugetar în 2019 îi împing pe strategii bugetari ai guvernului să ridice metodele de completare ale veniturilor… Mai mult

04.02.2019

La obiect

Salariul minim brut: în România și în statele UE

România se plasează pe antepenultimul loc între statele ca nivel al salariului minim brut, potrivit datelor publicate de Eurostat, cu un nivel de 446 de… Mai mult

04.02.2019

Interviu

Cum scoți un oraș din depresie – Cluj-Napoca, un caz școală. Lectură obligatorie pentru orice primar din țara primarilor

( Textul de mai jos este un fragment din interviul publicat în numărul 99 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare. Călin Hințea – decanul Facultății… Mai mult

03.02.2019

Cronicile
Banca Transilvania campanie aniversara 25 ani

Efectele împrumutului FMI-UE-BIRD din 2009 asupra bugetului pe 2019

de Marin Pana , 6.2.2019

În urmă cu zece ani, pe fondul crizei economice, România a accesat un împrumut de aproape 20 de miliarde de euro din partea FMI, UE şi BIRD ( parte a grupului Băncii Mondiale).

Cam jumătate s-au dus la BNR pentru susţinerea rezervei valutare iar cealaltă jumătate la Ministerul Finanţelor pentru susţinerea bugetului public (inclusiv 2,24 miliarde euro cu caracter excepţional din partea FMI, pentru plăţile angajate pe ultimele două luni din 2009).

Suma datorată către FMI a fost achitată cu succes în 2015 (inclusiv cu păstrarea rezervei valutare la nivelul optim crescut prin împrumut, în ciuda rambursărilor efectuate în timp) de către BNR şi Ministerul Finanţelor (cu încărcarea maximă a acestuia în 2013 şi 2014). După care a mai rămas de restituit datoria rămasă strict la bugetul public către UE şi BIRD, conform unui calendar prevăzut până în anul 2023.

Pentru a observa acum efectul peste mulţi ani de zile al unor măsuri de creşteri de venituri discutabile în raport cu situaţia economică vă prezentăm situaţia celor şase miliarde de euro trimise direct la visteria statului (nu am mai inclus dobânzile şi comisioanele aferente, pentru a nu complica expunerea). Acestea  apar în graficul de rambursare astfel:

Se poate observa un spaţiu liber de plată a ratelor scadente în 2020 şi 2021 (care explică parţial apetenţa pentru angajarea de noi cheltuieli, după ce de-abia aproape scăpasem de efectele celor antamate în 2008), precum şi o eliberare de spaţiu fiscal între 2018 şi 2019 de circa 400 de milioane de euro, care explică în proporţie de două treimi diminuarea „by default” a deficitului bugetar anual, de la 2,88% în 2018 la 2,55%, conform cifrelor oficiale.

Dacă se face adiţionarea cu dobânzile ce curg cât timp nu se face rambursarea părţii principale din împrumut şi comisoane, suma exactă publicată de Ministerul Finanţelor pentru anul 2018 este de 1.432,8 milioane euro, respectiv 0,70% din PIB-ul estimat la 949,6 miliarde lei la un curs mediu consemnat de 4,6535 lei/euro.

Problema: nici dobânda nu mai e ce-a fost 

Pentru 2019, cele 1.042,5 milioane euro de plată la un PIB de 1.022,5 miliarde lei şi un curs mediu anual de 4,67 lei/euro (anunţat recent, tot oficial, de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză), înseamnă 0,48% din PIB. De unde rezultă 0,22% din PIB, adică cele două treimi din reducerea prevăzută a deficitului bugetar prin plăţile mai mici ce sunt angajate în contul împrumutului luat în 2009.

Desigur, banii plătiţi în contul ratelor pot fi înlocuiţi prin noi împrumuturi ( termenul tehnic este „rostogoliţi”), doar că dobânda la noile sume ce le înlocuiesc pe cele ajunse la scadenţă este semnificativ mai mare decât cea anterioară, luată în condiţii preferenţiale, sub presiunea crizei şi sub controlul teoretic al specialiştilor FMI în materie de politici guvernamentale.

Când nu vrei să înveți lecția

Dispunerea plăților, aşa cum a fost ea gândită în 2009, era menită să ajute la echilibrarea bugetară în preajma alegerilor şi nu pentru acordarea de beneficii suplimentare, strategic plasate în timp către electorat.

De aceea nu am mai fi avut nimic de plată în 2020 şi 2021, când am fi putut continua cu rambursarea miliardului rămas către BIRD (0,6 miliarde euro în 2022 şi 0,4 miliarde euro în 2023), fără a mai achita dobânzi şi comisioane în sumă de 8,8 milioane de euro pe an în intervalul 2019 – 2022.

Însă, în loc să fie trase concluziile celor 14 ani de consecințe financiare ale unor măsuri de creștere hazardată a veniturilor în 2008 (şi acum mai plătim, de fapt, o anumită parte din majorările de salarii bugetare şi pensii care au trebuit să fie achitate „din piatră seacă” la finele lui 2009), s-a găsit de cuviinţă să se profite tocmai de forma în care s-a stabilit „nota de plată”.

Pentru a anunţa simultan, atât diminuarea de circumstanţă a deficitului bugetar, cât şi continuarea programului de creştere a veniturilor, similar cu cel care ne-a băgat în bucluc în urmă cu zece ani. În caz de criză (care, teoretic, vine ciclic tot cam la un deceniu), vom fi ceea ce cheamă (sugestiv pentru vânător şi vânat) în limba engleză „sitting duck”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.2.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Tudorel Toader vrea să stabilească prin OUG procedura de selecţie a candidatului României pentru Parchetul UE

Vladimir Ionescu

Ministrul Justiţiei vrea să stabilească prin ordonanţă de urgenţă procedura de desemnare a procurorului european din partea României, aşa că a transmis un proiect la… Mai mult

Stiri

Planul de adoptare a monedei euro – obiectivele strategice și operaționale

Razvan Diaconu

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a publicat, vineri, „Planul naţional de adoptare a monedei euro”. Acest plan a fost realizat de specialiștii BNR… Mai mult

Stiri

Și Mircea Drăghici își retrage candidatura pentru Ministerul Transporturilor

Razvan Diaconu

Trezorierul PSD Mircea Drăghici a anunțat sâmbătă, pe Facebook, că își va retrage candidatura pentru funcția de ministru al Transporturilor. Anunțul vine la 4 zile… Mai mult

Stiri

CRONICILE de sâmbătă dimineața

Redacţia

cursdeguvernare.ro adună, în fiecare sâmbătă dimineață, cele câteva titluri pe care le-a prezentat, de-a lungul săptămânii, din publicația (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare. Articolele din CRONICI, reluate de cursdeguvernare.ro,… Mai mult

Stiri

Unul dintre cei mai importanți investitori americani în Rusia a fost reținut la Moscova

Razvan Diaconu

Michael Calvey (foto), unul dintre cei mai importanţi investitori americani în Rusia, a fost reţinut la Moscova într-o anchetă cu privire la o „fraudă la… Mai mult

Stiri

Președintele Trump decretează ”urgență națională” pentru a finanța zidul de la granița cu Mexic

Iulian Soare

Președintele Donald Trump a anunţat vineri că declară „urgenţă naţională”, o procedură excepţională pentru a finanţa construcția zidului pe care l-a promis la frontiera cu… Mai mult

Stiri

Oficial – Alegerile europarlamentare se organizează în România pe 26 mai

Razvan Diaconu

Guvernul a aprobat, vineri, o hotărâre prin care a stabilit oficial ziua de 26 mai pentru alegerile europarlamentare. Potrivit calendarului aprobat, listele cu candidaturi trebuie… Mai mult