Efecte ale creșterii salariului minim și reducerii CAS la angajator. Soluția logică pe care o evită guvernele

De Marin Pana | 14.10.2014 .

Creșterea salariului minim pe economie la 975 lei începând de la 1 ianuarie 2015 (anunțată luni de ministrul Muncii) va înseamna o creștere cu 50% în euro a sumei încasate de un angajat aflat în această situație, comparativ cu anul 2009.
Practic, asta va înseamna 724 lei pe lună sau 163 de euro la cursul de schimb prognozat (4,45 lei/euro), față de 461 lei pe lună sau 109 euro în urmă cu șase ani, când PIB-ul era în termeni reali cam același.

Concomitent, diminuarea cu cinci puncte procentuale a contribuțiilor de asigurări sociale la angajator va echivala aproape cu aceleași dări către stat achitate de angajator în 2015 ca și în 2013. Asta deoarece 20,8% la un salariu brut de 750 lei e cam tot una cu 15,8% la un salariu brut 975 lei (156 lei față de 154 lei).

Numai că statul va mai câștiga alte sume din taxarea suplimentară a angajatului la asigurări sociale, sănătate, șomaj și impozit pe venit și din aplicarea la o sumă mai mare a celelorlalte contribuții achitate de angajator în afară de CAS-ul redus cu 5%. În speță, este vorba despre plata către stat a circa 50 de lei în plus de fiecare lucrător, cam 35 de lei din impozitarea suplimentară a angajatului și 15 lei din impozitarea suplimentară a firmei.

(Citiți și: ”Costul salarial minim crește mai repede decât salariul minim”)

Dacă ne uităm la evoluția din ultimii șase ani, practic, pe ansamblul anului 2015 salariul minim va crește la fel ca în 2013 și 2014, numai că toată indexarea de 100 de lei va fi acordată încă de la început și nu în două trepte a câte 50 de lei, cu atingerea sumelor rotunde la mijlocul anului (800 lei în iulie 2013 și 900 de lei în iulie 2014).

CLICK pentru mărire

De remarcat, prin prisma schimbărilor care au avut loc la guvernare, trecerea de la paliere de doi ani (2009-2010 și 2011-2012), cu un salt de circa 10 euro, la accelerarea creșterii salariului minim, anuală și tot mai pronunțată ( 12 euro, 15 euro, 17 euro la valorile medii ale salariului minim net și la cursul prognozat al euro).

CLICK pentru mărire

Dacă se face raportul dintre salariul minim net (bani în mână, efectiv încasați) și cel brut (folosit ca bază de calcul pentru impozitare), se poate observa cum partea ce rămâne salariatului se diminuează cu trei procente pe parcursul a șapte ani, în timp ce cota care revine statului prin taxare va urca în 2015 până la 26%, față de doar 23% în 2009.

Soluția logică și favorabilă contribuabililor, evitată de guverne

Explicația constă în păstrarea nemodificată a deducerii personale de 250 lei încă din anul 2005, atunci când a fost introdusă. Indexarea deducerii cu inflația și extinderea ei la membrii familiei ar fi dus la un cuantum de aproape 500 de lei în prezent, care ar fi permis aplicarea unui impozit pe venit egal cu zero în cazul salariaților cu nevasta casnică sau cu un copil în întreținere.

Totodată, impozitarea ar fi fost mai mică la angajator, deoarece s-ar fi putut acorda același salariu net cu un salariu brut mai redus. Astfel, am fi avut avantaje și în planul protecției sociale și în cel al costurilor cu forța de muncă. Singura, dar marea problemă, este că nu ar mai fi crescut la fel de mult și de repede încasările la bugetul statului din impozitarea muncii.

Este și motivul pentru care s-a preferat varianta mai facilă a majorării venitului salarial minim, combinată cu amnezia în privința indexării deducerii personale. Reamintim celor care au marșat pe introducerea cotei unice de impozitare că salariul minim brut de la momentul când a fost stabilită deducerea de 250 lei era de doar 310 lei, cu un raport între deducere și salariu de 80%.

La cotele actuale de impozitare, celor 310 lei le-ar fi corespuns un impozit pe venit de 1 leu și 40 de bani. La cei 900 de lei din prezent, am ajuns spre triplul salariului minim brut de atunci, corespund ceva mai mult de 80 de lei adică de aproape 60 de ori mai mult. Ceea ce contează atunci când se percep impozitele pentru mai mult de o cincime dintre salariații din economie.

Reamintim că, potrivit cifrelor comunicate oficial, de majorarea de la 850 la 900 de lei a salariului de baza minim brut au beneficiaseră 966.405 salariați, dintre care 281.542 bugetari și 684.863 din sectorul privat. Foarte probabil, numărul beneficiarilor majorării de la 900 lei la 975 lei de la începutul anului viitor se va ridica la peste un milion de persoane.

Dată fiind numărul relativ mare de angajați care au înscris salariul minim pe economie în cartea de muncă, creșterea salariului minim s-a dovedit a fi o modalitate sigură de majorare a încasărilor la bugetele de asigurări sociale, sănătate și șomaj. Dar și o modalitate de a majora costurile salariale, implicit de a reduce competitivitatea produselor și serviciilor oferite. De aceea se impunea reducerea CAS la angajator în cazul salariului minim pe economie, tocmai pentru a compensa cumva taxarea suplimentară provenită din creșterea rapidă a acestuia.

Numai că această abordare va afecta bugetul statului, pentru că nu privește restul de patru cincimi din forța de muncă. Care ar fi fost mult mai mulțumită, împreună cu cincimea beneficiară, cu o creștere generală a deducerilor (de natură să stimuleze munca pe principiul statului care îți ia mai puțin din ce-ai produs dacă ai obligații familiale), nu cu o majorare nominală spectaculoasă, dar discutabilă, a unui indicator-cheie pentru economie.

Publicat la data de 14.10.2014 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Brexit – sau democrație versus populism: Câteva ”cifre”

Belgium EU Britain Democrația fără educație și informare nu prea funcționează. Este morala pentru noi a referendumului tranșat în favoarea ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Unde...Citeste mai departe »

Marin Pana

Evoluția productivității muncii în Europa și rezultatul ei după abilitatea fiecărei țări

productivitate România conduce detașat în clasamentul european al creșterii productivității muncii pe ora lucrată întocmit pe ultimii cinci ani, potrivit datelor furnizate de către Eurostat....Citeste mai departe »

Marin Pana

Rata de activitate și rata de înlocuire în România. Contextul european și explicațiile

someri- România a ocupat anul trecut penultimul loc între statele UE în ceea ce privește rata de activitate a celor cu vârsta cuprinsă între 20...Citeste mai departe »

Marin Pana

Gospodăria românească în 2015: Probleme mari pe partea de cheltuieli și în structura acestora

venit-familie Veniturile lunare ale unei familii românești au crescut în anul 2015 la 2.687 lei pe gospodărie și 1.011 lei pe persoană, potrivit rezultatelor Anchetei...Citeste mai departe »

Marin Pana

Alegeri locale în cele 2 ”țări” din România: Ruralul și Urbanul. Cifrele campioanei europene la decalajele dintre sat și oraș

oras-mic România ocupa anul trecut primul loc între statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește decalajul dintre orașe și sate, potrivit datelor comunicate...Citeste mai departe »
radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Radu Crăciun / Despre Brexit la cald

Dupa cum stiti, prima mea dragoste a fost constructia de avioane. Motiv pentru care in unele dintre comentariile precedente am plecat de la paralele...Citeste mai departe »

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Let it be! Brexitul şi lecţia suficienţei politice, la Londra şi la Bruxelles

Nu mai e nimic de făcut, decât să se numere voturile. Toate argumentele şi contra-argumentele Brexitului sunt acum pe masă. Ce era de spus,...Citeste mai departe »

Comentarii

Radu Crăciun / Despre Brexit la cald

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Dupa cum stiti, prima mea dragoste a fost constructia de avioane. Motiv pentru care in unele dintre comentariile precedente am plecat de la paralele...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Let it be! Brexitul şi lecţia suficienţei politice, la Londra şi la Bruxelles

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Nu mai e nimic de făcut, decât să se numere voturile. Toate argumentele şi contra-argumentele Brexitului sunt acum pe masă. Ce era de spus,...Citeste mai departe »

Manualul de fizică

mp21

Marin Pana

Dată fiind activitatea mea de aproape 30 de ani, împărțită cam fifty-fifty înte sectorul bugetar și sectorul privat, am avut obligația patriotică de a...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Capitalul autohton și ajutorul statului autohton: O problemă și câteva soluții

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Textul analiză de mai jos, privind problema capitalului autohton, îndrăznește să spere din 3 motive : 1-, Spre deosebire de toți predecesorii săi –...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / În apărarea Europei: De ce şi cum trebuie combătut euroscepticismul

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos au fost inspirate de un studiu lansat recent de Institutul European din România, intitulat “Combaterea euroscepticismului, extremismului/radicalizării şi consolidarea încrederii...Citeste mai departe »

Măsura uitată a Guvernului Boc: supraimpozitarea economisirii asemeni speculațiilor financiare. Efecte

mp21

Marin Pana

În goana după banii necesari procesului de echilibrare bugetară, Guvernul Boc a redus cu 25% salariile bugetarilor, a majorat TVA de la 19% la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Autodiscreditarea SRI și Europa teroristă

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O problemă falsă și perfidă – în spațiul de discuție european : renunțăm la ”confort și libertăți individuale” (să se observe că pe primul...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Reversul medaliei investițiilor străine

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Cei care sunteti familiarizati cu comentariile mele stiti ca sunt un avocat al cresterii atractivitatii Romaniei pentru investitiile straine directe. Nu este de conceput...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Lumea dobânzilor ultra-mici; dobânzi negative ?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Traim vremuri exceptionale. Sunt date in economia globala ce deconcerteaza. Sa ne gandim la dinamica unor variabile cheie ca inflatie, volum de lichiditati/injectii masive...Citeste mai departe »

Ionuț Dumitru / „Darea în plată” – populism vs. rațiune

ionut-dumitru

Ionut Dumitru

* Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului si nu implica institutiile cu care acesta este asociat La sfarsitul lunii noiembrie 2015 s-a adoptat...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / Clasa săracă merge-n paradis, clasa avută – în paradisuri fiscale și la Davos. Clasa de mijloc merge la bancă

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Represiunea financiară. Noua realitate economică și clasa de mijloc Represiunea financiară prezentă este o consecință a hiper-monetarismului global emis de marile bănci centrale, într-un...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română