Efecte ale creșterii salariului minim și reducerii CAS la angajator. Soluția logică pe care o evită guvernele

de Marin Pana | 14.10.2014 .

Creșterea salariului minim pe economie la 975 lei începând de la 1 ianuarie 2015 (anunțată luni de ministrul Muncii) va înseamna o creștere cu 50% în euro a sumei încasate de un angajat aflat în această situație, comparativ cu anul 2009.
Practic, asta va înseamna 724 lei pe lună sau 163 de euro la cursul de schimb prognozat (4,45 lei/euro), față de 461 lei pe lună sau 109 euro în urmă cu șase ani, când PIB-ul era în termeni reali cam același.

Concomitent, diminuarea cu cinci puncte procentuale a contribuțiilor de asigurări sociale la angajator va echivala aproape cu aceleași dări către stat achitate de angajator în 2015 ca și în 2013. Asta deoarece 20,8% la un salariu brut de 750 lei e cam tot una cu 15,8% la un salariu brut 975 lei (156 lei față de 154 lei).

Numai că statul va mai câștiga alte sume din taxarea suplimentară a angajatului la asigurări sociale, sănătate, șomaj și impozit pe venit și din aplicarea la o sumă mai mare a celelorlalte contribuții achitate de angajator în afară de CAS-ul redus cu 5%. În speță, este vorba despre plata către stat a circa 50 de lei în plus de fiecare lucrător, cam 35 de lei din impozitarea suplimentară a angajatului și 15 lei din impozitarea suplimentară a firmei.

(Citiți și: ”Costul salarial minim crește mai repede decât salariul minim”)

Dacă ne uităm la evoluția din ultimii șase ani, practic, pe ansamblul anului 2015 salariul minim va crește la fel ca în 2013 și 2014, numai că toată indexarea de 100 de lei va fi acordată încă de la început și nu în două trepte a câte 50 de lei, cu atingerea sumelor rotunde la mijlocul anului (800 lei în iulie 2013 și 900 de lei în iulie 2014).

CLICK pentru mărire

De remarcat, prin prisma schimbărilor care au avut loc la guvernare, trecerea de la paliere de doi ani (2009-2010 și 2011-2012), cu un salt de circa 10 euro, la accelerarea creșterii salariului minim, anuală și tot mai pronunțată ( 12 euro, 15 euro, 17 euro la valorile medii ale salariului minim net și la cursul prognozat al euro).

CLICK pentru mărire

Dacă se face raportul dintre salariul minim net (bani în mână, efectiv încasați) și cel brut (folosit ca bază de calcul pentru impozitare), se poate observa cum partea ce rămâne salariatului se diminuează cu trei procente pe parcursul a șapte ani, în timp ce cota care revine statului prin taxare va urca în 2015 până la 26%, față de doar 23% în 2009.

Soluția logică și favorabilă contribuabililor, evitată de guverne

Explicația constă în păstrarea nemodificată a deducerii personale de 250 lei încă din anul 2005, atunci când a fost introdusă. Indexarea deducerii cu inflația și extinderea ei la membrii familiei ar fi dus la un cuantum de aproape 500 de lei în prezent, care ar fi permis aplicarea unui impozit pe venit egal cu zero în cazul salariaților cu nevasta casnică sau cu un copil în întreținere.

Totodată, impozitarea ar fi fost mai mică la angajator, deoarece s-ar fi putut acorda același salariu net cu un salariu brut mai redus. Astfel, am fi avut avantaje și în planul protecției sociale și în cel al costurilor cu forța de muncă. Singura, dar marea problemă, este că nu ar mai fi crescut la fel de mult și de repede încasările la bugetul statului din impozitarea muncii.

Este și motivul pentru care s-a preferat varianta mai facilă a majorării venitului salarial minim, combinată cu amnezia în privința indexării deducerii personale. Reamintim celor care au marșat pe introducerea cotei unice de impozitare că salariul minim brut de la momentul când a fost stabilită deducerea de 250 lei era de doar 310 lei, cu un raport între deducere și salariu de 80%.

La cotele actuale de impozitare, celor 310 lei le-ar fi corespuns un impozit pe venit de 1 leu și 40 de bani. La cei 900 de lei din prezent, am ajuns spre triplul salariului minim brut de atunci, corespund ceva mai mult de 80 de lei adică de aproape 60 de ori mai mult. Ceea ce contează atunci când se percep impozitele pentru mai mult de o cincime dintre salariații din economie.

Reamintim că, potrivit cifrelor comunicate oficial, de majorarea de la 850 la 900 de lei a salariului de baza minim brut au beneficiaseră 966.405 salariați, dintre care 281.542 bugetari și 684.863 din sectorul privat. Foarte probabil, numărul beneficiarilor majorării de la 900 lei la 975 lei de la începutul anului viitor se va ridica la peste un milion de persoane.

Dată fiind numărul relativ mare de angajați care au înscris salariul minim pe economie în cartea de muncă, creșterea salariului minim s-a dovedit a fi o modalitate sigură de majorare a încasărilor la bugetele de asigurări sociale, sănătate și șomaj. Dar și o modalitate de a majora costurile salariale, implicit de a reduce competitivitatea produselor și serviciilor oferite. De aceea se impunea reducerea CAS la angajator în cazul salariului minim pe economie, tocmai pentru a compensa cumva taxarea suplimentară provenită din creșterea rapidă a acestuia.

Numai că această abordare va afecta bugetul statului, pentru că nu privește restul de patru cincimi din forța de muncă. Care ar fi fost mult mai mulțumită, împreună cu cincimea beneficiară, cu o creștere generală a deducerilor (de natură să stimuleze munca pe principiul statului care îți ia mai puțin din ce-ai produs dacă ai obligații familiale), nu cu o majorare nominală spectaculoasă, dar discutabilă, a unui indicator-cheie pentru economie.

Publicat la data de 14.10.2014 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Lumea mirifică a salariilor și pensiilor din următorii 4 ani: ”we have a problem!”

Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a confirmat săptămâna trecută într-o emisiune TV aplicarea creșterilor de pensii și salarii pe următorii patru ani, exact aşa...Citeste mai departe »

Marin Pana

Dependența critică a finanțelor României de fluxurile banilor UE: Un tablou

Dată fiind poziţia-cheie a veniturilor din fonduri europene la bugetul de stat pe 2017, prevăzute a fi de circa 20 de miliarde de lei...Citeste mai departe »

Marin Pana

… Și avem deficit comercial pe alimente de 1 mld. de euro: Agricultura românească în UE și soluția de redresare

Potrivit datelor Eurostat, producția agricolă obținută de România în anul trecut s-a ridicat la 15.535,9 milioane euro. Valoare care ne plasează pe locul 8...Citeste mai departe »

Marin Pana

Comerțul exterior al anului 2016: Cu cine, ce, cât – de-am înregistrat un deficit de 10 miliarde de euro

Deficitul comercial pe 2016 a fost de 9.956,8 milioane euro, cu circa 19% mai mare decât în anul anterior. Gradul de acoperire a importurilor...Citeste mai departe »

Marin Pana

Bugetul gospodărilor românești și cheltuielile lor: o comparație cu statele UE. Și câteva sugestii de redirecționare a banilor

România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la ponderea cheltuielilor pentru mâncare în bugetul gospodăriilor şi se situează pe ultimul loc la trei categorii...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5244 lei
4.2591 lei
5.3091 lei

OPINII & EDITORIAL

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Demisia consilierului Flynn: prima fisură gravă în administraţia Trump. Începe „contra-revoluţia” establishmentului?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Michael Flynn, consilierul de securitate naţională al Preşedintelui Statelor Unite, a demisionat acum câteva ore. Scandalul este imens. Retragerea acestuia are în...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / OUG 13, protestele și statul de drept de la București: o privire de dincolo de granițe

Cristian Diaconescu

Situaţia în România este tensionată din cauza unor proiecte de acte normative, care atât prin conţinut cât mai ales prin modalitatea de promovare au...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Europa şi lumea se schimbă periculos. Tocmai acum derapează România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Nu se putea un moment mai prost în care România să cadă în dizgrația Occidentului, pe o temă care marchează o vulnerabilitate...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Ordonanța de marți noapte pe înțelesul tuturor

Cristi Danilet

Adoptare. În noaptea de 31 ian/1 febr 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92/2017 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 care...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / „Ucenicul” în acţiune: răscolirea Americii şi a lumii. Unde duce „revoluţia” lui Trump?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pe măsură ce trec zilele şi apar, una după alta, ordonanţele de la Casa Albă, se conturează tot mai clar profilul intern...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Doru exportatoru și Constituția lui Doru. Și viața lui Doru în țara lui Doru

N-am să uit niciodată privirea lui Doru (personaj real), în acel miez de zi din acel miez de vară din 1999. Luciditatea sadică cu...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română