Slovenia și Croația refuză, începând de miercuri, intrarea majorității refugiaților pe teritoriul lor, ceea ce reprezintă începutul închiderii rutei Balcanilor de Vest, pe care o folosesc sute de mii de imigranți din Orientul Mijlociu pentru a ajunge din Grecia în Germania.
Cu aceasta, frontiera Europei se mută între Grecia și Macedonia, așa cum propunea Planul B al Grupului Vișegrad.
Măsura ar putea declanșa un efect de domino în statele din Balcani, scrie The Guardian – Serbia a sugerat deja că ar putea urma exemplul Sloveniei, la fel ca și Macedonia.
Încercarea de a închide traseul principal utilizat de refugiații care fug de războaiele și persecuțiile din țara lor, vine la două zile de la summitul Turcia – UE în care s-a discutat o nouă înțelegere pentru stoparea tranzitului refugiaților care doresc să ajungă în Europa.
Oficialii UE au salutat măsurile stabilite cu Ankara ca pe un progres important, dar șeful Agenției ONU pentru Refugiați pune sub semnul întrebării legalitatea acestei înțelegeri, în timp ce Amnesty International acuză că planul „dă o lovitură de moarte dreptului la azil”.
Ankara a propus luni, la summitul UE – Turcia, să preia toți imigranții ilegali din insulele elene, inclusiv sirieni, dacă Uniunea va accepta relocarea directă din Turcia a unui refugiat sirian pentru fiecare imigrant ilegal returnat în Turcia. Ankara se ocupa ulterior de trimiterea în țările de origine a ilegalilor care provind din țări considerate sigure.
Pentru aceasta a cerut încă trei miliarde de euro, ceea ce înseamnă un total de șase miliarde, până la sfârșitul anului 2018.
Slovenia
Ministerul de Interne din Slovenia a declarat marți seara că, de la miezul nopții, accesul va fi acordat numai „străinilor care îndeplinesc cerințele pentru a intra în țară”, celor care doresc să solicite azil și refugiaților selectați „de la caz la caz, pe baza principiilor umanitare și în conformitate cu regulile zonei Schengen”.
Croația
Un alt stat membru al UE, Croația, care nu face parte din spațiul Schengen, a anunțat că va urma exemplul Sloveniei și va refuza tranzitul majorității refugiaților.
„Se pare că Europa a decis să înceapă o nouă etapă în rezolvarea crizei imigranților. S-a stabilit că în zona frontierelor Schengen vor fi aplicate regulile Schengen”, a declarat ministrul de Interne Vlaho Orepic pentru RTL.
Croația, care a limitat deja numărul intrărilor pe teritoriul său, așa cum a făcut Austria, nu va mai permite decât intrarea celor cu viză.
„Frontiera Europei va fi pe frontiera dintre Macedonia și Grecia și vom respecta deciziile care au fost luate”, a mai spus Vlaho Orepic.
Serbia
Serbia a anunțat și ea că, în urma deciziei Sloveniei, își va „corela toate măsurile cu Uniunea Europeană” și va impune la frontierele sale aceleași restricții pe care le aplică Macedonia și Bulgaria.
Macedonia
Macedonia, care are graniță cu Grecia, va permite intrarea imigranților în limita numărului acceptat pentru tranzit de către țara vecină, Serbia, aflată și ea pe ruta Balcanilor de Vest.
Slovenia și Serbia, alături de Austria, Croația și Macedonia, au restricționat deja dramatic intrarea migranților, în ultimele săptămâni, ceea ce a dus la bloacrea în Grecia a zeci de mii de refugiați care.
În prezent, aproximativ 36.000 de imigranți așteaptă la granița dintre Macedonia să lise permită trecerea și să-și continue călătoria spre statele bogate din nordul Europei, care au o atitudine încă deschisă față de imigranți.
Grecia – ștergerea datoriiilor în schimbul adăpostirii refugiațiilor?
Peste un milion de persoane din Siria, Afganistan și Irak au traversat Marea Egee, până în Grecia, de la începutul anului 2015. Fluxul a cesta uriaș a provocat disensiuni profunde între membrii UE cu privire la modul în care ar trebui rezolvată criza refugiaților, cea mai gravă de la al doilea război mondial.
Europa Occidentală și țările din fostul Bloc Comunist au viziuni diferite în ceea ce privește abordarea crizei, iar controversele au provocat falii profunde între Estul și Vestul Uniunii.
În ultimele două luni au existat mai multe sugestii referitoare la posibilitatea ca Greciei să-i fie redusă datoria externă prin găzduirea refugiaților care doresc să intre în Europa.
Primul care a făcut o declarație oficială în acest sens a fost președintele Cehiei, Milos Zeman, duminică, într -un interviu acordat postului local de televiziune Prima: „Prin operarea acestor centre (de refugiați – n. red.), Grecia și-ar putea rambursa datoria externă, care oricum nu este recuperabilă altfel. Asta ar însemna să împuști doi iepuri dintr-o lovitură”, a declarat președintele Zeman.
Germania: Nu confundați subiectele
Friederike von Tiesenhausen, purtătorul de cuvânt al Ministerului Federal al Finanțelor din Germania, a declarat marți că Grecia trebuie să-și respecte obligațiile asumate prin noul bailout, acordat anul trecut, insistând că această criză a refugiaților și criza datoriilor constituie două domenii complet distincte.
„Confundați cele două domenii de politică”, a spun Friederike von Tiesenhausen, răspunzând la o întrebare referitoare la posibila conexare a celor două subiecte, așa cum sugera președintele Cehiei.
Există planuri în curs de desfășurare la nivelul UE pentru a oferi asistență Greciei în criza refugiaților, dar există în același timp, un nou program de asistență financiară ce trebuie executat în conformitate cu termenii conveniți de guvernul de la Atena și creditorii săi inetrnaționali.
Pe de altă parte, cancelarul german, Angela Merkel, a declarat că „Grecia nu poate fi lasată să facă față singură acestei probleme” (criza refugiaților).
