Evenimentul

”Nu am venit să dau socoteală!” Cele două ”Viorici” și criticile dure ale partidelor din Parlamentul European

De două ori a vorbit miercuri premierul Viorica Dăncilă în plenul Parlamentului European: o dată ca să prezinte mesajul cu care a fost trimisă de… Mai mult

03.10.2018

La obiect

Raport finalizat la nivelul anului 2017 – investițiile străine au depăşit 75 de miliarde de euro. Domeniile către care s-au îndreptat banii

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 75.581 milioane  euro, dar în echivalent raportat la PIB s-au diminuat de… Mai mult

02.10.2018

La obiect

”Economiile europene au prea puțin spațiu fiscal pentru a face față unei recesiuni sau crize”: BCE avertizează, înainte de-a opri ”tiparnița de bani”

Economia zonei euro are încă nevoie de ample stimulente monetare pentru a atinge ţinta Băncii Centrale Europene (BCE) privind stabilitatea preţurilor, a declarat Benoit Coeure,… Mai mult

01.10.2018

La obiect

Statul împrumută primăriile pentru căldura de la iarnă la dobânzile băncilor comerciale. Ba chiar mai mari

Trezoreria statului poate oferi credite administrațiilor locale la dobânzi comparabile, sau chiar mai mari în unele cazuri, decât cele practicate de băncile comerciale. Lipsite de… Mai mult

01.10.2018

”Economiile europene au prea puțin spațiu fiscal pentru a face față unei recesiuni sau crize”: BCE avertizează, înainte de-a opri ”tiparnița de bani”

de Alexandra Pele , 1.10.2018

Economia zonei euro are încă nevoie de ample stimulente monetare pentru a atinge ţinta Băncii Centrale Europene (BCE) privind stabilitatea preţurilor, a declarat Benoit Coeure, membru executiv în board-ul instituţiei, citat de Bloomberg.

Statele au mari restanţe la capitolul reforme structurale şi puţin spaţiu fiscal pentru a depăşi cu forţe proprii o eventuală criză sau recesiune, spune el.

Avertismentele oficialului BCE vin în contextul în care banca centrală a zonei euro a anunţat “normalizarea” politicii monetare, respectiv oprirea “tiparniţei” de bani şi, pe un orizont ceva mai lung de timp, majorarea dobânzilor.

Procesul de revenire la status quo-ul din urmă cu un deceniu se anunţă însă unul anevoios.

BCE a făcut un pas „important” în ceea ce priveşte normalizarea politicii monetare. Economia blocului monetar este în expansiune de mai bine de cinci ani, şomajul a scăzut, iar „presiunea preţurilor a început gradual să câştige teren”, a precizat Coeure. În opinia sa, însă, o îmbunătăţire sustenabilă a tuturor indicatorilor macroeconomici nu se va produce peste noapte, iar inflaţia are nevoie de sprijin pentru a ajunge la ţinta BCE, de sub 2%.

BCE este pe cale să pună capăt programului de cumpărare de bonduri, relaxarea cantitativă urmând să fie oprită la sfârşitul acestui an. Oficialii băncii centrale se aşteaptă ca dobânzile să se menţină la nivelurile foarte scăzute din prezent până în vara lui 2019.

Multe state din zona euro nu au în continuare spaţiul fiscal pentru a-şi susţine economiile în eventualitatea unei crize, iar economiile lor nu sunt bine pregătite pentru provocările pe termen lung”, a avertizat Coeure, adăugând că un buget comun bine construit, dedicat exclusiv blocului monetar ar putea întări economiile regiunii astfel încât să nu depindă atât de mult de politica monetară a BCE. Pe de altă parte, înainte de conturarea unui buget al zonei euro, Coeure crede că reformele necesare sunt uniunea bancară şi cea pieţelor de capital.

Întrebat dacă sistemul financiar este pregătit să facă faţă următoarei crize, Coeure a punctat că „progrese însemnate au fost făcute, dar nu am ajuns încă la destinaţie”. Concret, oficialul BCE se referă la „sectorul bancar gri”, respectiv la instituţiile financiare care desfăşoară activităţi similare băncilor, dar care nu deţin licenţe bancare. „Reglementatorii nu au încă instrumentele corecte pentru monitorizarea adecvată şi controlarea riscurilor acestor tipuri de instituţii”, a adăugat el, adăugând că riscul unor atacuri cibernetice împotriva băncilor se numără printre cele mai mari vulnerabilităţi ale momentului.

Coeure nu este singului membru din consiliul de administraţie al băncii centrale din zona euro care avertizează asupra complexităţii procesului de renunţare la stimulii monetari masivi practicaţi de BCE în ultimii ani. Normalizarea dobânzilor va fi un proces lung şi gradual, este de părere şi Olli Rehn, guvernatorul băncii centrale a Finlandei şi membru în consiliul de administraţie al BCE. „Ratele dobânzilor vor creşte încet şi treptat, începând cu sfârşitul anului viitor”, a precizat Rehn, citat de Reuters.

O injecție de 2.600 de miliarde de euro

Banca Centrală Europenă se pregăteşte pentru oprirea „tiparniţei de bani” la sfârşitul acestui an, după ce a pompat în economia zonei euro 2.600 de miliarde de euro. Oficialii BCE au dat de înţeles că ar putea chiar majora uşor dobânzile, la sfârşitul anului viitor, dacă inflaţia din zona euro accelerează cu prea mare viteză.

Normalizarea politicii monetare, după aproape trei ani în care BCE a cumpărat active în valoare de 60 de miliarde de euro pe lună, respectiv 80 de miliarde de euro începând din martie 2016, riscă să destabilizeze pieţele, în special cele de capital şi de real estate.

Dobânzi mai mari ar putea crea probleme şi pentru guvernele naţionale, care şi-au crescut împrumuturile în ultimii ani. Datoria publică a zonei euro a ajuns la 84% din PIB, de la 65% în 2007, potrivit Fondului Monetar Internaţional.

Unele state au tras deja semnale de alarmă. Banca centrală din Germania susţine că locuinţele nemţilor din oraşele mari sunt supraevaluate cu 35%. Franţa este îngrijorată în legătură cu nivelul ridicat al datoriilor private şi capacitatea companiilor de a le rambursa odată ce banii se vor “scumpi”. Guvernul populist din Italia este preocupat de piaţa locală de capital care ar putea fi ţinta unor atacuri speculative în momentul în care BCE va renunţa la achiziţia masivă de active.

Mulţi investitori sunt pesimişti şi avertizează că până şi o creştere moderată a costurilor de împrumut va dezlănţui o „cursă” pe euro care va încetini creşterea economică şi inflaţia.

O dilemă a bancherilor centrali este surplusul mare de cont curent din zona euro. Acesta pune presiune de apreciere pe cursul euro/dolar, până acum contracarată de politica monetară foarte laxă a BCE.

„Job-ul BCE devine imposibil”, comentează James Athey, manager de active la Aberdeen Standard Investments, pentru Bloomberg. „Va fi dificil să întăreşte cu atenţie condiţiile financiare fără să provoci vreun accident”, spune el.

Când BCE a redus dobânzile la sub zero şi a lansat programul de relaxare cantitativă, euro s-a depreciat în raport cu dolarul, ajungând la o paritate de 1:1, însă ulterior a început să câştige teren, pe măsură ce economia zonei euro a înregistrat trimestre consecutive de creştere. Deprecierea euro a permis totuşi corectarea deficitului de cont curent, exporturile blocului monetar devenind mult mai competitive. Surplusul lunar este în prezent de circa 20 de miliarde de euro, situaţie care s-ar putea reversa odată cu scumpirea banilor din zona euro. Un euro mai puternic înseamnă exporturi mai slabe, o creştere economică mai anemică şi o încetinire a inflaţiei.

„Regiunea este vizibil sensibilă la evoluţia exporturilor”, comentează Richard Ford, de la Morgan Stanley Investment Management, pentru Bloomberg.

Recesiunea din SUA

O altă îngrijorare priveşte situaţia din Statele Unite. Două treimi dintre economiştii de business din SUA se aşteaptă ca următoarea recesiune să înceapă la sfârşitul lui 2020, mulţi dintre ei fiind de părere că politicile vizavi de taxele vamale reprezintă cea mai mare ameninţare la adresa creşterii economice, notează presa internaţională.

Actualul ciclu de creştere economică al SUA este al doilea cel mai lung din istorie. Rezerva Federală (Fed) şi-a majorat prognoza privind avansul PIB din acest an şi din 2019. Oficialii băncii centrale au precizat că „riscurile la adresa perspectivei economice apar a fi în mare echilibrate”. Fed se aşteaptă acum ca economia SUA să înregistreze un avans de 3,1% din PIB, faţă de 2,8% prognoza anterioară.

Dacă economia Statelor Unite îşi va menţine evoluţia ascendentă până la jumătatea anului viitor, aceasta va deveni oficial cea mai lungă perioadă de creştere economică neîntreruptă din istorie, potrivit datelor National Bureau of Economic Research, care datează din 1850.

Media aşteptările de creştere economică a analiştilor americani este de 2,9% din PIB în 2018, respectiv 2,7% în 2019. O eventuală intrare în recesiune a Statelor Unite în 2020 s-ar propaga în multe colţuri ale lumii.

Fed a anunţat că îşi va continua ciclul de întărire a politicii monetare. Săptămâna trecut a majorat dobânzile cu un sfert de punct procentual, până la 2%-2,25% pe an, semnalând totodată încă o majorare în decembrie, alte trei anul viitor şi încă una în 2020.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.10.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Legea offshore / PSD anunță consens cu ALDE: 50% din producție se vinde pe bursa românească, deduceri de maxim 30% pentru operatori

Razvan Diaconu

PSD şi ALDE au ajuns la un consens în privinţa modificărilor la Legea offshore, a anunțat miercuri seara liderul deputaţilor PSD, Daniel Suciu, care a… Mai mult

Europa

Peter Praet, economist șef BCE: Îmbătrânirea populaţiei poate duce la recesiuni mai îndelungate

Razvan Diaconu

Îmbătrânirea populaţiei în Europa ar putea duce la înăsprirea constrângerilor politicilor monetare și, ca urmare, la perioade de recesiune mai lungi şi la recuperări mai… Mai mult

Stiri

Teleorman, al 14-lea județ cu pestă porcină africană. Petre Daea: Cineva o să facă închisoare

Mariana Bechir

Pesta Porcină Africană (PPA) a fost confirmată în judeţul Teleorman la probele prelevate dintr-un cadavru de porc găsit într-o zonă situată în extravilan, a anunţat… Mai mult

Europa

Programul Operațional Regional a fost modificat: Peste 220 de milioane de euro, realocate pentru IMM și infrastructura din sănătate

Adrian N Ionescu

Programul Operaţional Regional (POR) pentru România a fost modificat pentru realocarea unor fonduri de este 220 de milioane de euro pentru competitivitatea IMM-urilor şi dezvoltarea… Mai mult

Stiri

Consiliul Concurenţei: CFR S.A. a pierdut bani la rectificare din cauză că nu a respectat planul de investiții

Adrian N Ionescu

Calea ferată din România se degradează de la an la an, iar compania de infrastructură CFR SA trimite la buget sute de milioane de lei,… Mai mult

Stiri

Decizie a secției pentru procurori a CSM: Vechimea minimă decisă prin OUG nu se aplică decât pentru viitor

Mariana Bechir

Procurorii de la DNA, DIICOT şi de la Parchetul General rămân în funcţii chiar dacă au o vechime de opt ani, a decis miercuri Secția pentru… Mai mult

Europa

România, cea mai mare rată a inflației din UE și în septembrie – s-a triplat într-un an

Adrian N Ionescu

Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) din România s-a situat la 4,7% în septembrie, neschimbat faţă de cel din august, dar mai mult decât… Mai mult