Datele publicate în Anuarul Statistic 2014 publicat recent de Institutul Național de Statistică arată că salariul real a revenit la nivelul din 1990 de-abia odată cu intrarea în Uniunea Europeană din 2007.
Nivelul minim a fost atins în anul 1997, când puterea de cumpărare a coborât la doar 56,2% din cea consemnată la debutul liberalizării prețurilor.
Indicele câștigului salarial real se obține din raportarea creșterii salariilor la creșterea prețurilor și exprimă puterea de cumpărare față de cea luată ca reper inițial.
Se poate observa cum puterea de cumpărare a scăzut rapid, în numai trei ani, sub pragul de 60% din cea existentă în 1990 și a rămas acolo pe parcursul a șase din cei zece ani ai ultimului deceniu din secolul trecut ( perioadele 1993-1994 și 1997 – 2000).
Tentativa de revenire din 1996 a fost stopată brusc în urma dezechilibrelor economice acumulate în perioada de creștere fără restructurare iar refacerea nivelului salarial din 1996 s-a reușit, în condiții de creștere stabilă, de-abia în 2004.
Decizia luată în anul 2000, de a prinde, cu orice preț, trenul integrării europene din 2007 a fost decisivă pentru revenirea salariului real la reperul din 1990.
(Citiți și: Prognoza 2015-2018 – explicații: PIB ar urma să crească în euro cu 25% * O parte din creșterea de productivitate se va duce în aprecierea leului * Sectoarele care vor duce greul * Evoluția salariului real * Consumul intern va urca importurile)
În mod evident, ștacheta fixată în anul 2008 mult prea sus în raport cu rezultatele din economie nu a putut fi păstrată. În condițiile crizei economice, a urmat o repliere deasupra pragului de 120% și reluarea treptată a asaltului către revenirea, de data aceasta pe baze solide, la puterea de cumpărare și nivelul de trai aferent consemnate în 2008.
Deocamdată, însă, mai avem de lucru pentru a ajunge acolo. Evoluția din 2014 a indicelui câștigului salarial real arată că, în pofida refacerii salariilor la bugetari, a avansului înregistrat în sectorul privat și a unei inflații situate la niveluri reduse record ( doar 1,1% media pe anul trecut și 0,83% în termeni decembrie la decembrie), nu s-a reușit revenirea nici măcar la situația din 2009.
Cel mai probabil, anul acesta ar urma să ne întoarcem la câștigul salarial din 2008, dar pentru asta ar fi necesar ca salariile să avanseze cu un plus de 2,5% peste creșterea prețurilor, estimată acum la 2,1%. Adică, undeva în jur 4,7% la nivelul veniturilor nete. Luna ianuarie a adus un rezultat bun din această perspectivă, avansul venitului salarial mediu net fiind de 7,1%.
Dacă nu, situația din intervalul 1996 – 2004 se va repeta (sub o altă formă și în alt context) iar traversarea în condiții de sustenabilitate a pragului stabilit în 2008 se va face de-abia în anul 2016, tot la opt ani după eșuarea majorării forțat-electorale a veniturilor populației.
(Citiți și: ”Puterea de cumpărare a salariilor după intrarea în UE: o evoluție și câteva observații”)
Important ar fi să nu mai repetăm ciclurile de creștere bruscă urmată de scădere cu revenire îndelugată și să intrăm pe o traiectorie de avans mai puțin spectaculos dar continuu.
