Economia României a depășit-o pe cea a Cehiei și a urcat pe locul 16 în UE

de Marin Pana | 7.4.2016 .

eu-puzzleEconomia României a depășit economia Cehiei și figurează pe locul 16 la nivelul Uniunii Europene, depășind de puțin pragul de 1% din economia UE, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru anul 2015.

Pentru a avea o imagine corectă a țării noastre din această perspectivă, vă prezentăm sintetic ponderile statelor europene, conform celor mai recente date disponibile.

La nivelul Uniunii Europene se poate observa o concentrare puternică a forței economice, cu o pondere a celor mai mari cinci țări de 71,8% în PIB-ul total.

Germania trece de o cincime din rezultatul total și devansează cu circa trei procente Marea Britanie, singura mare putere din afara Zonei Euro. Trio-ul latin Franța, Italia și Spania se înșiră în spatele lor aproximativ la același interval de câte trei procente.

De reținut, Euroland-ul are o pondere în ansamblul Uniunii similară cu cea a celor cinci mari economii, respectiv 71,1%, ceea ce îl face să dea tonul general al ritmului de creștere.

Am menționat și valoarea pentru cele 15 state care constituiau UE până în anul 2004 pentru a sesiza că toate cele 13 state care au aderat ulterior nu au adus decât opt procente la PIB-ul total, deși au mărit semnificativ suprafața și populația UE.

tabel1Urmează cinci țări care au valori ale PIB cuprinse între 2% și 5% din PIB-ul total al UE și cumulează aproape o șesime atât din rezultatul economic. Toate aceste cinci țări înseamnă ceva mai puțin decât Marea Britanie și ceva mai mult decât Franța ca pondere în PIB. Olanda, în partea de sus, și Austria, în partea de jos, delimitează acest pluton al economiilor de mărime medie.

Revelația acestui grup este Polonia, situată deja pe locul 8. Cu un PIB de 2,7 ori mai mare decât al nostru (ajutată și de o populație dublă față de a României), ea a trecut de Belgia și se apropie de Suedia, pentru a accesa binecunoscutul loc 7 ca forță economică la nivelul UE. Loc pe care îl visau, desigur, fără nici o bază în posibilitățile reale, unii politicieni români.

În fapt, din perspectiva rezultatelor economice, România intră în a doua parte a plutonului celor nouă țări pe care le-am denumit semnificative deoarece reprezintă măcar o jumătate de procent din PIB-ul Uniunii. Date fiind diferențele relativ mici față de economiile care ne preced (economii care nu performează și se confruntă cu probleme financiare generate de datoria publică imensă), o ascensiune de alte două locuri, până la mijlocul clasamentului UE, ne-ar fi la îndemână pe termen mediu.

Cât despre a mai prinde din urmă, până la mijlocul acestui secol, alte state, nu prea se pune problema (cu excepția, la limită, a Finlandei). Dimpotrivă, Irlanda a fost mai vioaie decât noi și a urcat de pe locul 15 pe locul 12 în ultimii trei ani iar decalajul de 67% față de Danemarca e greu de accesat în lipsa unei creșteri robuste și constante.

În fine, cele nouă țări rămase sub pragul de 0,5% din PIB-ul UE, ele adună per total mai puțin de o zecime din economia germană, fiind puțin semnificative pentru rezultatele de ansamblu. De reținut, Bulgaria și Croația, împreună cu cele trei state baltice, de-abia ajung să reprezinte ceva mai mult decât economia României, atâta cât este ea.

Publicat la data de 7.4.2016 .

11 comentarii

  1. ilidia
    8.4.2016, 9:11 am

    Lauda-te gura… Comparati Romania si Cehia uitandu-va la suprafata si populatie, asa cum ati facut si cu alte state, vezi Polonia.

  2. Stefan A.
    8.4.2016, 10:14 am

    Poate ar fi mai interesant de a vedea PIB/locuitor .
    Cehia are doar 10,5 milioane locuitori . Deci faptul ca am depasit PIB ceh e irilevant .

    • Cristian Grosu
      8.4.2016, 10:33 am

      Fireste că PIB=ul pe locuitor e foarte important – aoclo de vede dezvoltarea societății. Dar despre asta am mai scris. Noutatea de acum o reprezintă depășirea unor economii – iar asta va avea relevanță din alt punct de vedere : Luxembourg are unul din cele mai mari PIB-uri pe cap de locuitor – însă nimeni nu contează pe forța generală a acelei economii.

    • revelare
      8.4.2016, 7:05 pm

      Păi creștem, ăsta e mesajul. Ca să ajungem la același PIB / locuitor ca alții bogați trebuie să crească POB. Și tot nu bine, tot venim cu cârcoteli ?
      dar cân era sub econmia Cehie, ce ziceai ?

      Însă mă tem că nu a întrecut încă. Nu șriu de ce autotrul nu a putut găsi pe internet PIB-ul Cehiei pe 2015. E 4477 mld CZK. Pe 2014 e dată cifra 4261,1 mld CZK. Dacă păstrăm același curs de schimb ajingem la IB Cehia pe 2015 de 162,54 mld EUR.

  3. Ioan
    8.4.2016, 11:22 am

    Va grabiti, Marina Pana!
    1. Nu precizati despre ce document Eurostat vorbiti (si nu dati nici macar un link), asa ca vorbiti in aer. Din pacate, va ca audienta tolereaza aceasta abordare.
    2. Vorbiti de datele tarilor (inclusiv ale Romaniei) pentru 2015, dar pentru Cehia spuneti ca folositi datele pentru 2014. Pai atunci cum puteti spune ca am depasit Cehia in 2015? E un nonsens, o eroare crasa.
    3. Data fiind dimensiunea, potentialul si dinamica mai mari ale Romaniei fata de Cehia, da, cu siguranta economia Romaniei (GDP total) va depasi economia Cehiei foarte curand. Dar conform datelor disponibile, inca nu am ajuns acolo. Cu siguranta asta nu s-a intamplat in 2015, cand Romania a avut o crestere PIB 3,8 la suta iar Cehia de 4,2 la suta (un an exceptional pentru Cehia, datorita unui varf de intrari ale fondurilor Europene). Poate va fi in 2016 sau in 2017, cand cresterea Romaniei este prevazuta a fi mai mare decat cea a Cehiei.

    Intrebare:
    Oare audienta Dvs este chiar asa de naiva incat sa nu vada gravele erori de logica pe care le aratati? (Comentariile pe care le vad nu ma fac sa fiu prea optimist …)

    • Cristian Grosu
      8.4.2016, 12:06 pm

      Nu e nicio eroare și nicio grabă. E foarte logic să se intâmple asa – economia României să o depățească pe cea a Cehiei – pentru că vorbim de valoarea generală și nu de PIB-ul pe locuitor (ăla este un alt subiect, pe care l-am tratat detaliu în alte ocazii – puteti citi cursdeguvernare.ro). La comparașia pe ani s-a luat în calcul inclusiv creșterea Cehiei estimată pe anul 2015.

      Mărimea unei economii contează și din alt punct de vedere decât al PIB/locuitor – vedeti un răspuns, mai sus, cu exemplul Luxembourgului. Așa că… nu vă grăbiți.

      • Ioan
        8.4.2016, 1:36 pm

        Domnule, nu ai respuns punctului 1., in schimb imi raspundeti stramb pentru punctul 2. cum ca s-a tinut cont de cresterea Cehiei in 2015 (in text, la * nu se spune ca valoarea pe 2015 s-a calculat tinand cont de PIB-ul pe 2014 si cresterea pe 2015, ci se indica datele disponibile pe 2014; nu este acelasi lucru, daca intelegeti un minim de matematica si statistica si limba romana). Iar subiectul per capita eu NU l-am comentat, pentru ca il inteleg, de aceea si scriu despre asta la punctul 3 (deci imi imputati ceva ce n-am spus). Pe scurt, nu ati inteles.

  4. EU - 74 - RON
    9.4.2016, 6:57 am

    Nu! Economia Ro nu a depasit-o pe cea a Cz…

    Presupun ca autorul a folosit:

    ttp://ec.europa.eu/eurostat/web/national-accounts/data/database

    unde, intr-adevar, la tabelele anuale nu a fost inserat/ actualizat PIB-ul Cehiei, dar citeva ,,butoane” mai jos, in tabelele trimestriale, prin insumare, il putem afla: aprox. 164 mld. E…

  5. TRABI
    11.4.2016, 2:30 pm

    La cata minciuna si rastalmacire exista in general in sangele de Roman , fara maniere si needucat in sensul bun , nu ma mira ca Romania , peste 2 ani sa intreaca si Austria .
    Nu fac ras , eu ma uit la nivelul de trai si saracia care stapaneste jumatate din populatia tarii .
    Salariile si pensile celor care au muncit cinstit si nu au umblat cu furatu’ sau cu politica sunt de mizerie .
    S-o fi refacut economia Romaniei peste noapte , dupa ce au distrus-o politicienii – taiata si vandut pe nimic ?
    Ori cehii si ungurii sunt hipnotizati de viteza la care au trecut romanii pe langa ei si nu-si mai pot reveni ?

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Strategia România – UE 2020: cum evoluăm noi altfel decât media UE

Prin strategia Europa 2020 (adoptată de Consiliul European în iunie 2010) , au fost stabilite ţinte la cinci indicatori apreciaţi ca fiind semnificativi pentru...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stânga incoerentă / Inegalitatea distribuirii veniturilor compromite perspectivele României

România a aderat la Uniunea Europeană cu cea mai mare inegalitate a veniturilor populaţiei dintre statele membre şi se menţine pe locul doi, potrivit...Citeste mai departe »

Marin Pana

Calitatea locului de muncă: Țara din UE în care munca nu te scoate din sărăcie

„Dacă munceşti nu mai ai timp să faci bani” potrivit unei zicale româneşti tot mai populare, confirmată de datele publicate de Eurostat. Care ne...Citeste mai departe »

Marin Pana

Românii – locul 2 în UE la inactivitate, după verii italieni. Femeile – cheia problemei

România s-a situat în 2016 pe locul doi la indicatorul naţional de inactivitate calculat în Uniunea Europeană, după Italia şi alături de Croaţia, dar...Citeste mai departe »

Marin Pana

Demografia afacerilor ne plasează la mare distanţă de fostele state socialiste şi la coada UE. Implicaţiile

Omul este cel mai preţios capital. Puține sunt însă întreprinderile româneşti care focalizează pe acest principiu, deoarece figurăm ultimii sau printre ultiumii la ponderea...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română