Economia României a depășit-o pe cea a Cehiei și a urcat pe locul 16 în UE

de Marin Pana | 7.4.2016 .

eu-puzzleEconomia României a depășit economia Cehiei și figurează pe locul 16 la nivelul Uniunii Europene, depășind de puțin pragul de 1% din economia UE, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru anul 2015.

Pentru a avea o imagine corectă a țării noastre din această perspectivă, vă prezentăm sintetic ponderile statelor europene, conform celor mai recente date disponibile.

La nivelul Uniunii Europene se poate observa o concentrare puternică a forței economice, cu o pondere a celor mai mari cinci țări de 71,8% în PIB-ul total.

Germania trece de o cincime din rezultatul total și devansează cu circa trei procente Marea Britanie, singura mare putere din afara Zonei Euro. Trio-ul latin Franța, Italia și Spania se înșiră în spatele lor aproximativ la același interval de câte trei procente.

De reținut, Euroland-ul are o pondere în ansamblul Uniunii similară cu cea a celor cinci mari economii, respectiv 71,1%, ceea ce îl face să dea tonul general al ritmului de creștere.

Am menționat și valoarea pentru cele 15 state care constituiau UE până în anul 2004 pentru a sesiza că toate cele 13 state care au aderat ulterior nu au adus decât opt procente la PIB-ul total, deși au mărit semnificativ suprafața și populația UE.

tabel1Urmează cinci țări care au valori ale PIB cuprinse între 2% și 5% din PIB-ul total al UE și cumulează aproape o șesime atât din rezultatul economic. Toate aceste cinci țări înseamnă ceva mai puțin decât Marea Britanie și ceva mai mult decât Franța ca pondere în PIB. Olanda, în partea de sus, și Austria, în partea de jos, delimitează acest pluton al economiilor de mărime medie.

Revelația acestui grup este Polonia, situată deja pe locul 8. Cu un PIB de 2,7 ori mai mare decât al nostru (ajutată și de o populație dublă față de a României), ea a trecut de Belgia și se apropie de Suedia, pentru a accesa binecunoscutul loc 7 ca forță economică la nivelul UE. Loc pe care îl visau, desigur, fără nici o bază în posibilitățile reale, unii politicieni români.

În fapt, din perspectiva rezultatelor economice, România intră în a doua parte a plutonului celor nouă țări pe care le-am denumit semnificative deoarece reprezintă măcar o jumătate de procent din PIB-ul Uniunii. Date fiind diferențele relativ mici față de economiile care ne preced (economii care nu performează și se confruntă cu probleme financiare generate de datoria publică imensă), o ascensiune de alte două locuri, până la mijlocul clasamentului UE, ne-ar fi la îndemână pe termen mediu.

Cât despre a mai prinde din urmă, până la mijlocul acestui secol, alte state, nu prea se pune problema (cu excepția, la limită, a Finlandei). Dimpotrivă, Irlanda a fost mai vioaie decât noi și a urcat de pe locul 15 pe locul 12 în ultimii trei ani iar decalajul de 67% față de Danemarca e greu de accesat în lipsa unei creșteri robuste și constante.

În fine, cele nouă țări rămase sub pragul de 0,5% din PIB-ul UE, ele adună per total mai puțin de o zecime din economia germană, fiind puțin semnificative pentru rezultatele de ansamblu. De reținut, Bulgaria și Croația, împreună cu cele trei state baltice, de-abia ajung să reprezinte ceva mai mult decât economia României, atâta cât este ea.

Publicat la data de 7.4.2016 .

11 comentarii

  1. ilidia
    8.4.2016, 9:11 am

    Lauda-te gura… Comparati Romania si Cehia uitandu-va la suprafata si populatie, asa cum ati facut si cu alte state, vezi Polonia.

  2. Stefan A.
    8.4.2016, 10:14 am

    Poate ar fi mai interesant de a vedea PIB/locuitor .
    Cehia are doar 10,5 milioane locuitori . Deci faptul ca am depasit PIB ceh e irilevant .

    • Cristian Grosu
      8.4.2016, 10:33 am

      Fireste că PIB=ul pe locuitor e foarte important – aoclo de vede dezvoltarea societății. Dar despre asta am mai scris. Noutatea de acum o reprezintă depășirea unor economii – iar asta va avea relevanță din alt punct de vedere : Luxembourg are unul din cele mai mari PIB-uri pe cap de locuitor – însă nimeni nu contează pe forța generală a acelei economii.

    • revelare
      8.4.2016, 7:05 pm

      Păi creștem, ăsta e mesajul. Ca să ajungem la același PIB / locuitor ca alții bogați trebuie să crească POB. Și tot nu bine, tot venim cu cârcoteli ?
      dar cân era sub econmia Cehie, ce ziceai ?

      Însă mă tem că nu a întrecut încă. Nu șriu de ce autotrul nu a putut găsi pe internet PIB-ul Cehiei pe 2015. E 4477 mld CZK. Pe 2014 e dată cifra 4261,1 mld CZK. Dacă păstrăm același curs de schimb ajingem la IB Cehia pe 2015 de 162,54 mld EUR.

  3. Ioan
    8.4.2016, 11:22 am

    Va grabiti, Marina Pana!
    1. Nu precizati despre ce document Eurostat vorbiti (si nu dati nici macar un link), asa ca vorbiti in aer. Din pacate, va ca audienta tolereaza aceasta abordare.
    2. Vorbiti de datele tarilor (inclusiv ale Romaniei) pentru 2015, dar pentru Cehia spuneti ca folositi datele pentru 2014. Pai atunci cum puteti spune ca am depasit Cehia in 2015? E un nonsens, o eroare crasa.
    3. Data fiind dimensiunea, potentialul si dinamica mai mari ale Romaniei fata de Cehia, da, cu siguranta economia Romaniei (GDP total) va depasi economia Cehiei foarte curand. Dar conform datelor disponibile, inca nu am ajuns acolo. Cu siguranta asta nu s-a intamplat in 2015, cand Romania a avut o crestere PIB 3,8 la suta iar Cehia de 4,2 la suta (un an exceptional pentru Cehia, datorita unui varf de intrari ale fondurilor Europene). Poate va fi in 2016 sau in 2017, cand cresterea Romaniei este prevazuta a fi mai mare decat cea a Cehiei.

    Intrebare:
    Oare audienta Dvs este chiar asa de naiva incat sa nu vada gravele erori de logica pe care le aratati? (Comentariile pe care le vad nu ma fac sa fiu prea optimist …)

    • Cristian Grosu
      8.4.2016, 12:06 pm

      Nu e nicio eroare și nicio grabă. E foarte logic să se intâmple asa – economia României să o depățească pe cea a Cehiei – pentru că vorbim de valoarea generală și nu de PIB-ul pe locuitor (ăla este un alt subiect, pe care l-am tratat detaliu în alte ocazii – puteti citi cursdeguvernare.ro). La comparașia pe ani s-a luat în calcul inclusiv creșterea Cehiei estimată pe anul 2015.

      Mărimea unei economii contează și din alt punct de vedere decât al PIB/locuitor – vedeti un răspuns, mai sus, cu exemplul Luxembourgului. Așa că… nu vă grăbiți.

      • Ioan
        8.4.2016, 1:36 pm

        Domnule, nu ai respuns punctului 1., in schimb imi raspundeti stramb pentru punctul 2. cum ca s-a tinut cont de cresterea Cehiei in 2015 (in text, la * nu se spune ca valoarea pe 2015 s-a calculat tinand cont de PIB-ul pe 2014 si cresterea pe 2015, ci se indica datele disponibile pe 2014; nu este acelasi lucru, daca intelegeti un minim de matematica si statistica si limba romana). Iar subiectul per capita eu NU l-am comentat, pentru ca il inteleg, de aceea si scriu despre asta la punctul 3 (deci imi imputati ceva ce n-am spus). Pe scurt, nu ati inteles.

  4. EU - 74 - RON
    9.4.2016, 6:57 am

    Nu! Economia Ro nu a depasit-o pe cea a Cz…

    Presupun ca autorul a folosit:

    ttp://ec.europa.eu/eurostat/web/national-accounts/data/database

    unde, intr-adevar, la tabelele anuale nu a fost inserat/ actualizat PIB-ul Cehiei, dar citeva ,,butoane” mai jos, in tabelele trimestriale, prin insumare, il putem afla: aprox. 164 mld. E…

  5. TRABI
    11.4.2016, 2:30 pm

    La cata minciuna si rastalmacire exista in general in sangele de Roman , fara maniere si needucat in sensul bun , nu ma mira ca Romania , peste 2 ani sa intreaca si Austria .
    Nu fac ras , eu ma uit la nivelul de trai si saracia care stapaneste jumatate din populatia tarii .
    Salariile si pensile celor care au muncit cinstit si nu au umblat cu furatu’ sau cu politica sunt de mizerie .
    S-o fi refacut economia Romaniei peste noapte , dupa ce au distrus-o politicienii – taiata si vandut pe nimic ?
    Ori cehii si ungurii sunt hipnotizati de viteza la care au trecut romanii pe langa ei si nu-si mai pot reveni ?

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – pe tobogan la venituri publice ca pondere în PIB: Cum consumi mai mult și trăiești mai prost

România s-a poziţionat în UE drept ţara cu cele mai mici venituri publice raportate la PIB iar în 2017 vom înregistra un nou record...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cea mai bizară, abruptă și mare creștere a costului muncii în UE: specificul trist al României

România s-a situat pe primul loc în UE la creşterea costului muncii în trimestrul doi 2017, la mare distanţă de următoarele state din clasament,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Prognoză caldă: creștere economică de minim 5% până în 2021, când salariul mediu ar urma să fie 700 de euro. ”Cuiele”: cursul euro și inflația

Creşterea economică a României ar urma să se păstreze mult peste pragul de 5% până în anul 2020 iar avansul în euro al PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Ratarea unei șanse istorice: execuția bugetară de la care pleacă rectificarea. Cum am blocat consolidarea

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele primelor şapte luni din 2017 un deficit de 5,14 miliarde lei, sumă echivalentă cu 0,63% din PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea pe S1 și lista ei de probleme: nu puteţi produce voi pe cât de repede cheltuim noi

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,7% pe primul semestru din acest an față de aceeași perioadă...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română