Potrivit statisticilor Eurostat, FMI, ale companiilor specializate în cercetări de piață și ale Institutului Național de Statistică, România înregistrează unul dintre cele mai proaste rezultate din Europa în domeniul combaterii așa numitei ”economie neobservată” – ceea ce de obicei numim ”economia neagră”.
Principalul ”braț armat” al statului în acestă luptă ar trebui să fie Agenția Națională pentru Administrare Fiscală.
În cele ce urmează, câteva statistici legate de economia subterană înregistrată în România care demonstrează că Fiscul are suficient ”câmp tactic” de desfășurare. Dacă vrea, sau dacă poate să facă asta – în condițiile în care e mai ușor să controleze firmele care-și desfășoară activitatea la vedere.
Ce este economia neobservată și cum afectează aceasta România
O definiție: Potrivit manualului OECD (ediția 2002) privind măsurarea economiei neobservate aceasta se definește prin:
- producția subterană: activități productive și legale dar care sunt ascunse deliberat autorităților pentru a evita plata taxelor sau respectarea reglementarilor
- producția ilegală (interzisa prin lege)
- producția sectorului informal – activități în cadrul sectorului gospodăriilor sau în alte unități care sunt neînregistrate
- producția gospodăriilor pentru consum final propriu
De interes pentru Fisc ar trebui să fie, în principal, primele două puncte.
Potrivit celor mai recente date furnizate de INS sau de Schneider, date 2015, ponderea economiei neobservate din România ca procent din PIB depășește cu mult media UE.
Din cercetarea Schneider, reiese că România ocupă penultimul loc în lista statelor CCE în ceea ce privește economia neobservată (28,1% din PIB), fiind depășită doar de Bulgaria (31% din PIB).
Spania este statul care se apropie cel mai mult de nivelul mediu (18,3% din PIB), 15 state europene având procente mai mici decât media, restul de 16 fiind peste această medie.
Cauzele unei economii subterane atât de intinse
Mergând la cauzele economiei ascunse, potrivit OECD și Băncii Mondiale, aceasta este favorizată de:
Povara taxelor și impozitelor.
Povara fiscală pe muncă (în special cea a contribuțiilor la asigurările sociale) este un factor determinant pentru mărimea economiei ascunse
Reglementarea/ suprareglementarea
Calitatea instituțiilor.
La acest punct, potrivit FMI și Comisiei Europene, sunt de menționat:
- Aplicarea corectă și eficientă a Codului fiscal și a altor reglementări joacă un rol crucial în dimensiunea economiei ascunse
- Birocrația și corupția sunt asociate cu o economie ascunsă mai mare
- Domnia legii, siguranța dreptului de proprietate și aplicarea strictă a contractelor stimulează activitățile formale
Nivelul și calitatea serviciilor publice.
Un cerc vicios la acest punct: economie ascunsa mare – venituri bugetare mici – calitate si cantitate scazuta a serviciilor publice – taxe mai mari pentru cei care platesc – economie ascunsa mai mare
Un alt factor important de influență îl constituie eficiența modului de cheltuire a banului public.
Contractul social/psihologic în plata taxelor.
Conformarea voluntară la plata taxelor este determinată de un contract psihologic/social cu drepturi și obligații între cetățean/plătitor de taxe și impozite și stat/autoritate fiscală.
Conformarea este mai mare dacă calitatea serviciilor primite de cetățeni este mai bună și tratamentul primit din partea administrației fiscale este unul corect, de parteneriat și nu unul de subordonare.
Un exemplu de conformare voluntară, în materia plăților TVA, este oferit de Raportul Comisiei Europene, care situaează România pe ultimul loc din UE la acest capitol (vezi graficul de mai jos).
Alte două grafice care arată cum au evoluat, în timp, încasările din TVA ca procent din PIB.
Cine și ce ar trebui să facă
În afara acțiunii legislative parlamentare și guvernamentale, principala instituție chemată să lupte împotriva economiei neobservate este Agenția Națională de Administrare Fiscală.
Pe lângă preocuparea predilectă de control al afacerilor la vedere, ANAF a derulat și acțiuni împotriva unor afaceri cu potențial de evaziune fiscală – ultimele anunțate presei fiind operațiunile ”Cristal” sau ”Revelion 2016”. Cum ambele au fost anunțate însă în prealabil, în presă, sunt semne de întrebare legate de eficiența acestor acțiuni.
Despre eficiența Fiscului e vorba și în programul de restructurare al ANAF, derulat în prezent cu sprijinul financiar al Băncii Mondiale.
Datele Băncii Modiale, preluate din ultima revizie a programului, disponibile pe site-ul instituției la adresa http://www.worldbank.org/projects/P130202/romania-tax-modernization-project?lang=en, arată fără dubiu stadiul implementării acestui proiect.
Mai jos, două grafice, fără niciun comentariu.
De menționat: Guvernul României nu este la prima tentativă de reformare a Fiscului. Un proiect similar a fost încercat și în 2006. Potrivit site-ului Băncii Mondiale, proiectul din 2006 este arhivat la secțiunea ”Dropped” (abandonat- n.red.).
