Analiză

România vulnerabilă: Structura exporturilor româneşti le expune la riscuri. Nu există strategii realiste

Exporturile româneşti sunt prea puţin diversificate, astfel încât au o rezistență mică la variațiile de cerere rezultate din evoluția ciclului economic. Dezvoltarea exporturilor auto, sau mai… Mai mult

31.07.2018

La obiect

Băncile nu riscă pentru credite decât depozitele atrase. Românii preferă încă să-şi plaseze economiile în pierdere

Băncile preferă să nu rişte decât economiile populaţiei şi ale firmelor pentru finanţarea economiei prin credite. În schimb, profitabilitatea băncilor este în creştere considerabilă, inclusiv… Mai mult

31.07.2018

La obiect

București, rectificare bugetară pe 2 miliarde de euro. Ordinea priorităților: PR personal, circ, biserică, mici cadouri, pâine, dezvoltare

Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a aprobat joi o rectificare bugetară, ocazie cu care a decis să finanțeze noi proiecte pentru București. Capitala are… Mai mult

28.07.2018

Analiză

Agricultura 2017 – creştere dezechilibrată: plus de aproape 20% la cea vegetală şi minus de 0,4% la cea animală

Valoarea producției agricole a crescut în 2017 cu 12,5% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS. Producția vegetală, care a reprezentat aproape 68%… Mai mult

28.07.2018

Economia crește, încasările din profit scad: Execuţia bugetului pe 2018 începe pe excedent: dar mult mai mic decât anul trecut. De ce

de Marin Pana , 4.3.2018

Bugetul general consolidat a încheiat prima lună din anul 2018 cu un excedent de 0,21% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

Rezultatul consemnat este mult mai slab faţă de aceeaşi lună din 2017, când plusul ( rezultat, ca şi acum, pe baza unor încasări trimestriale dar cheltuit pe baze lunare) a fost de 0,35% din PIB-ul anului anterior.

De reţinut, deşi mult mai ridicat decât rezultatul de creştere economică, ritmul de creştere a veniturilor a fost semnificativ mai mic faţă de cel al creşterii cheltuielilor (+16,8% la venituri faţă de 26,4% pe cheltuieli). Este şi explicaţia reducerii importante a excedentului, cu mai bine de un miliard de lei faţă de aceeaşi lună a anului precedent.

Dacă facem corelaţia între soldul pozitiv al bugetului public pe ianuarie 2018 (1.979,0 milioane lei) şi creşterea spectaculoasă a sumelor primite de la UE în contul cadrului financiar 2014 – 2020 ( 1.225,0 milioane lei, un plus de 1.168,3 milioane lei, adică o creştere de peste 20 de ori a sumelor în cauză !), se vede că circa 60% din excedent provine din surse externe.

De reţinut, contrar aşteptărilor generate de ritmul foarte bun de creştere economică ( estimat undeva în jur de 7% pe anul trecut), încasările din impozitul pe profit s-au redus cu 23,1%. Ceea ce ridică problema paradoxului românesc al unei economii care creşte rapid fără a fi mai profitabilă şi trebuie finanţată din exterior pentru rezolvarea obligaţiilor bugetare asumate.

”Doparea” încasărilor prin creşterile salariale aplicate pe parcursul ultimelor 12 luni s-a soldat cu un avans de 12,6% la încasările din impozitul pe salarii şi venit, astfel încât raportul între banii proveniţi din aceste tipuri de venituri şi impozitul pe profit a urcat de la 10 la 1 în ianuarie 2017 până la peste 14 la 1 în ianuarie 2018. Totodată, impozitele şi taxele pe proprietate au crescut cu 41,4%.

Pe partea venituri indirecte, se remarcă evoluţia încasărilor de TVA sub nivelul creşterilor de venituri ( doar 7,8%) şi bizara diminuare a sumelor încasate din accize (-14,9%). Ceea ce poate indica o anumită creştere a evaziunii fiscale care merită investigată mai atent, deoarece aceste taxe contribuie cu circa o treime în veniturile totale ale statului.

Tabloul celor mai importante componente ale veniturilor bugetare arată sintetic efectul politicilor economice derulate sârguincios într-o direcţie discutabilă. Practic, s-a marşat pe o strategie de taxare puternică a muncii, moderată pe consum şi reducerea taxării pe profit (care nu prea „rimează” cu stânga din punct de vedere politic).

Dacă ne uităm şi la diferenţa de ritm de creştere între venituri şi cheltuieli se conturează o problemă majoră de trend al asigurării cheltuielilor antamate cu generozitate ( vezi majorările din sectorul bugetar, unde sectorul de sănătate a urcat vertiginos la grila salarială programată pentru anul 2022), pe baza unor venituri care nu se arată a ţine pasul necesar.

Ar mai trebui semnalată şi modificarea substanţială a raportului dintre mărimea taxelor principale aplicate pe consum (TVA+accize) şi contribuţiile de asigurări ( raport care se va duce spre 1 la 1), amplificate cu 23,1% după mutarea contribuţiilor la angajator. Pare mult, dar dacă ţine cont că trecerea deplină s-ar fi făcut cu o creştere de 22,75% iar salariile s-au majorat undeva în jur de 14%, se vede că ( deocamdată) nu s-au obţinut rezultatele scontate.

În pofida mutărilor masive de fonduri menite să crească gradul de încasare al contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale, acesta a încheiat prima lună a anului cu un deficit de 857,1 milioane lei sau 17% din suma necesară pentru acoperirea obligaţiilor statului.

La sănătate, situaţia a fost relativ echilibrată ( inclusiv pe baza neajunsurilor din spitale) iar la şomaj s-a păstrat tradiţia excedentului exagerat.

Rămâne să vedem ce se va întâmpla în sistemul sanitar după ce majorarea puternică a salariilor personalului va subţia considerabil banii pentru baza materială şi pentru asigurarea unor condiţii cât de cât civilizate pacienţilor internaţi. Vor putea autorităţile locale să utilizeze în acest scop excedentul de 1.696,8 milioane lei consemnat pe ianuarie pe ansamblul unităţilor administrativ-teritoriale ?

Salarii şi protecţie socială, acordate peste posibilităţi

O selecţie a cheltuielilor efectuate în prima lună a anului arată o majorare a fondului de salarii, de două ori şi jumătate mai mare decât rezultatele economice, precum şi un ritm de creştere aproape dublu al asistenţei sociale în raport cu avansul PIB (scorul de 13% -7% sugerează nesustenabilitatea pe termen mediu şi lung, după ce anul trecut am evitat la limită deficitul de 3% din PIB.

Asta deşi majorarea consistentă dar neprogramată prin lege a pensiilor s-a făcut la mijlocul anului trecut, ceea ce explică şi decalarea aplicării indexării punctului de pensie tot pentru a doua parte a execuţieie bugetaee pe anul în curs.

De salutat revenirea la cote mai bune a cheltuielilor cu bunuri şi servicii, precum şi, mai ales, accelerarea alocării de fonduri pe segmentul proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă (aproape un miliard de lei în plus), aflate în revenire după performanţele modeste din anii trecuţi.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.3.2018

Un raspuns

  1. stefan60
    5.3.2018, 11:50 pm

    Impozitul pe profit .
    Adevarata fata a sanatatii economiei romanesti , a capitalismului autohton.
    In 2008 “duduiala economica” bazata pe consum facea ca statul sa incaseze 13,045 miliarde lei din acest impozit .
    In 2017 , dupa cresteri marete de PIB si cheltuiala bugetara , acelasi impozit aduce la visterie 14,732 miliarde .
    O crestere (in lei) ridicola .
    Calculat in euro (la cursurile din 2008 si 2017) , surpriza.

    In ultimul an NU A FOST INCASAT din acest impozit (in echivalent euro) nici cit a fost incasat cu 9 ani in urma .
    Ceva “putred” in bugetele astea mioritice , date INS si cresteri chinezesti de PIB ? Posibil dar si previzibil.

Lăsați un comentariu


Europa

Prăbușirea lirei turcești va afecta exporturile româneşti în Turcia – cel mai mare partener comercial al României din afara UE

Adrian N Ionescu

Problemele economiei turcești și ale monedei sale pun presiune pe exporturile românești. Exporturile româneşti în Turcia ar putea scădea suficient de mult pentru a amplifica… Mai mult

Stiri

Turcia a dublat tarifele pentru unele importuri din Statele Unite

Iulian Soare

Turcia a dublat tarifele pentru unele importuri americane, cum ar fi automobile, alcool şi tutun, ca reacţie la atacurile deliberate ale Statelor Unite împotriva economiei… Mai mult

Stiri

Inițiativa ”Fără penali în funcţii publice” a adunat numărul minim de semnături pentru a intra în procedură parlamentară

Vladimir Ionescu

Iniţiativa USR “Fără penali în funcţii publice”, care propune revizuirea Constituţiei în acest sens, a atins pragul de minim 20 de mii de semnături din… Mai mult

Stiri

Jandarmeria are un nou șef. Tot din Teleorman

Razvan Diaconu

MAI a anunţat miercuri numirea lui Ionuţ Cătălin Sindile (foto) la conducerea Jandarmeriei, pentru ”asigurarea cu celeritate a actului managerial”. Cătălin Sindile are 40 de… Mai mult

Stiri

Sondaj IRES: Gigi Becali, personalitatea cu care vor să semene cei mai mulți români

Vladimir Ionescu

Potrivit unui sondaj IRES publicat de Revista Sinteza, Gigi Becali este personalitatea cu care vor să semene cei mai mulți dintre români. La întrebarea “Care este personalitatea publică… Mai mult

Stiri

Parchetul General preia ancheta violenţelor din Piaţa Victoriei. Apel CSM către instituții și autorități publice: Nu exercitați presiuni asupra anchetei

Vladimir Ionescu

Secția Militară a Parchetului General preia ancheta privind violenţele din 10 august din Piaţa Victoriei, pentru a uni toate denunţurile într-un singur dosar, fiind avute… Mai mult

Stiri

Profitul net al Romgaz a scăzut cu 10% în primul semestru – explicațiile oferite acționarilor

Adrian N Ionescu

Romgaz (SNG) a obţinut un profit net de 797,7 milioane de lei în semestrul 1 din 2018, cu 10,1% mai mic decât aceeaşi perioadă din 2017, ca… Mai mult