La obiect

România investițiilor, în context european: Pe podiumul scăderilor, dar încă în prima treime a clasamentului

Anul trecut, investiţiile totale la nivel naţional ( atât din surse publice cât şi din surse private) în statele membre UE s-au ridicat până la… Mai mult

14.05.2018

Chestiunea

A crăpat: Datele din sistemul informatic al Casei Asigurărilor de Sănătate nu mai pot fi certificate fără dubii. Nimeni nu mai poate garanta nici funcționarea sistemului și nici corectitudinea datelor

Sistemul informatic al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), pentru care de la bugetul de stat s-au plătit în total peste 180 de milioane… Mai mult

13.05.2018

Analiză

România ca piață de desfacere. Cât de importanți suntem pentru Ungaria, Polonia, Slovacia

Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, din comerţul României cu Ungaria, Polonia şi Slovacia a rezultat anul trecut aproape 43% din deficitul consemnat… Mai mult

13.05.2018

Evenimentul

Legea ”Ceaușescu – 4 cincinale”: Liviu Dragnea și 2 ”dinozauri” ceaușiști urmează să traseze linia de dezvoltare a României pe următorii 22 de ani

Guvernul Dăncilă a adoptat joi un Proiect de Lege privind Strategia de dezvoltare economică şi socială pe termen lung „România 2040”. Proiectul de lege adoptat… Mai mult

10.05.2018

Economia crește, încasările din profit scad: Execuţia bugetului pe 2018 începe pe excedent: dar mult mai mic decât anul trecut. De ce

de Marin Pana , 4.3.2018

Bugetul general consolidat a încheiat prima lună din anul 2018 cu un excedent de 0,21% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

Rezultatul consemnat este mult mai slab faţă de aceeaşi lună din 2017, când plusul ( rezultat, ca şi acum, pe baza unor încasări trimestriale dar cheltuit pe baze lunare) a fost de 0,35% din PIB-ul anului anterior.

De reţinut, deşi mult mai ridicat decât rezultatul de creştere economică, ritmul de creştere a veniturilor a fost semnificativ mai mic faţă de cel al creşterii cheltuielilor (+16,8% la venituri faţă de 26,4% pe cheltuieli). Este şi explicaţia reducerii importante a excedentului, cu mai bine de un miliard de lei faţă de aceeaşi lună a anului precedent.

Dacă facem corelaţia între soldul pozitiv al bugetului public pe ianuarie 2018 (1.979,0 milioane lei) şi creşterea spectaculoasă a sumelor primite de la UE în contul cadrului financiar 2014 – 2020 ( 1.225,0 milioane lei, un plus de 1.168,3 milioane lei, adică o creştere de peste 20 de ori a sumelor în cauză !), se vede că circa 60% din excedent provine din surse externe.

De reţinut, contrar aşteptărilor generate de ritmul foarte bun de creştere economică ( estimat undeva în jur de 7% pe anul trecut), încasările din impozitul pe profit s-au redus cu 23,1%. Ceea ce ridică problema paradoxului românesc al unei economii care creşte rapid fără a fi mai profitabilă şi trebuie finanţată din exterior pentru rezolvarea obligaţiilor bugetare asumate.

”Doparea” încasărilor prin creşterile salariale aplicate pe parcursul ultimelor 12 luni s-a soldat cu un avans de 12,6% la încasările din impozitul pe salarii şi venit, astfel încât raportul între banii proveniţi din aceste tipuri de venituri şi impozitul pe profit a urcat de la 10 la 1 în ianuarie 2017 până la peste 14 la 1 în ianuarie 2018. Totodată, impozitele şi taxele pe proprietate au crescut cu 41,4%.

Pe partea venituri indirecte, se remarcă evoluţia încasărilor de TVA sub nivelul creşterilor de venituri ( doar 7,8%) şi bizara diminuare a sumelor încasate din accize (-14,9%). Ceea ce poate indica o anumită creştere a evaziunii fiscale care merită investigată mai atent, deoarece aceste taxe contribuie cu circa o treime în veniturile totale ale statului.

Tabloul celor mai importante componente ale veniturilor bugetare arată sintetic efectul politicilor economice derulate sârguincios într-o direcţie discutabilă. Practic, s-a marşat pe o strategie de taxare puternică a muncii, moderată pe consum şi reducerea taxării pe profit (care nu prea „rimează” cu stânga din punct de vedere politic).

Dacă ne uităm şi la diferenţa de ritm de creştere între venituri şi cheltuieli se conturează o problemă majoră de trend al asigurării cheltuielilor antamate cu generozitate ( vezi majorările din sectorul bugetar, unde sectorul de sănătate a urcat vertiginos la grila salarială programată pentru anul 2022), pe baza unor venituri care nu se arată a ţine pasul necesar.

Ar mai trebui semnalată şi modificarea substanţială a raportului dintre mărimea taxelor principale aplicate pe consum (TVA+accize) şi contribuţiile de asigurări ( raport care se va duce spre 1 la 1), amplificate cu 23,1% după mutarea contribuţiilor la angajator. Pare mult, dar dacă ţine cont că trecerea deplină s-ar fi făcut cu o creştere de 22,75% iar salariile s-au majorat undeva în jur de 14%, se vede că ( deocamdată) nu s-au obţinut rezultatele scontate.

În pofida mutărilor masive de fonduri menite să crească gradul de încasare al contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale, acesta a încheiat prima lună a anului cu un deficit de 857,1 milioane lei sau 17% din suma necesară pentru acoperirea obligaţiilor statului.

La sănătate, situaţia a fost relativ echilibrată ( inclusiv pe baza neajunsurilor din spitale) iar la şomaj s-a păstrat tradiţia excedentului exagerat.

Rămâne să vedem ce se va întâmpla în sistemul sanitar după ce majorarea puternică a salariilor personalului va subţia considerabil banii pentru baza materială şi pentru asigurarea unor condiţii cât de cât civilizate pacienţilor internaţi. Vor putea autorităţile locale să utilizeze în acest scop excedentul de 1.696,8 milioane lei consemnat pe ianuarie pe ansamblul unităţilor administrativ-teritoriale ?

Salarii şi protecţie socială, acordate peste posibilităţi

O selecţie a cheltuielilor efectuate în prima lună a anului arată o majorare a fondului de salarii, de două ori şi jumătate mai mare decât rezultatele economice, precum şi un ritm de creştere aproape dublu al asistenţei sociale în raport cu avansul PIB (scorul de 13% -7% sugerează nesustenabilitatea pe termen mediu şi lung, după ce anul trecut am evitat la limită deficitul de 3% din PIB.

Asta deşi majorarea consistentă dar neprogramată prin lege a pensiilor s-a făcut la mijlocul anului trecut, ceea ce explică şi decalarea aplicării indexării punctului de pensie tot pentru a doua parte a execuţieie bugetaee pe anul în curs.

De salutat revenirea la cote mai bune a cheltuielilor cu bunuri şi servicii, precum şi, mai ales, accelerarea alocării de fonduri pe segmentul proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă (aproape un miliard de lei în plus), aflate în revenire după performanţele modeste din anii trecuţi.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.3.2018

Un raspuns

  1. stefan60
    5.3.2018, 11:50 pm

    Impozitul pe profit .
    Adevarata fata a sanatatii economiei romanesti , a capitalismului autohton.
    In 2008 “duduiala economica” bazata pe consum facea ca statul sa incaseze 13,045 miliarde lei din acest impozit .
    In 2017 , dupa cresteri marete de PIB si cheltuiala bugetara , acelasi impozit aduce la visterie 14,732 miliarde .
    O crestere (in lei) ridicola .
    Calculat in euro (la cursurile din 2008 si 2017) , surpriza.

    In ultimul an NU A FOST INCASAT din acest impozit (in echivalent euro) nici cit a fost incasat cu 9 ani in urma .
    Ceva “putred” in bugetele astea mioritice , date INS si cresteri chinezesti de PIB ? Posibil dar si previzibil.

Lăsați un comentariu


Stiri

Instanță americană: Samsung a copiat iPhone, trebuie să plătească Apple despăgubiri de 539 milioane dolari

Iulian Soare

Un tribunal american a decis vineri că Samsung Electronics din Coreea de Sud trebuie să plătească despăgubiri de 539 de milioane de dolari pentru copierea… Mai mult

Stiri

Comitetul pentru Supravegherea Macroprudenţială recomandă modificarea programului Prima Casă

Razvan Diaconu

Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM) recomandă Guvernului introducerea unor criterii sociale pentru cei care vor să-şi cumpere o locuinţă prin programul “Prima Casă”, potrivit… Mai mult

Stiri

Curtea Supremă: Nicio autoritate să nu dea impresia că deciziile judecătorești ar putea fi influențate

Vladimir Ionescu

“Pentru garantarea independenței justiției este esențială păstrarea încrederii populației în sistemul de justiție”, iar pentru conservarea acestei încrederi este necesar “ca nicio altă autoritate să… Mai mult

Stiri

Raport BCR către investitori: „Tigrul” Europei a fost grav rănit

Adrian N Ionescu

Economia României nu mai este „tigrul” Europei Centrale şi de Est (ECE) şi al UE, aşa cum îl descriau rapoartele BCR, până nu demult, potrivit… Mai mult

Stiri

Și Nicolae Bănicioiu și-a dat demisia din PSD

Razvan Diaconu

Fostul ministru al Sănătăţii deputatul Nicolae Bănicioiu a anunţat vineri că demisionează din PSD pentru a se alătura partidului lui Victor Ponta, Pro România. Bănicioiu… Mai mult

Europa

Bloomberg: Noul acord UE – Gazprom ar putea încuraja exporturile colosului rus

Iulian Soare

Acordul dintre Comisia Europeană (CE) și Gazprom va face mai atractive importurile de gaze rusești decât alternativele. Acordul conferă cumpărătorilor europeni o flexibilitate mai mare,  care… Mai mult

Stiri

Prima zi de aplicare a GDPR / Mai multe publicații americane, indisponibile in UE

Iulian Soare

Mai multe site-uri de știri din SUA sunt temporar indisponibile în Europa, după intrarea în vigoare, vineri, a noilor norme ale Uniunii Europene privind protecția… Mai mult