10.777 de km de cale ferată, din care doar 4.029 sunt linii electrificate (mai puțin de 40%), o viteză comercială medie a trenurilor de călători de numai 43 de kilometri pe oră și 1.800 de restricții de viteză impuse pentru a evita riscul unor tragedii produse din cauza stării deplorabile a ceea ce înseamnă infrastructura feroviară în România. Acesta este portretul în cifre al transportului feroviar din România 2014.
Situația justifică locul 78 pe care se clasează România la capitolul calității infrastructurii feroviare, în Raportul privind competitivitatea dat publicității recent de World Economic Forum (WEF).
Spre comparație, Bulgaria se plasează pe poziția 53.
În fața României stau, cu multe poziții mai sus, Bangladesh, Botswana, Siria, Moldova.
Infrastructura feroviară. Unde se află CFR
- Rețeau de cale ferată a scăzut la 10.777 de kilometri, de la 11.348, în 1990 (conform datelor INS)
- În 25 de ani s-au electrificat doar 349 de kilometri, rețeau extiânzându-se la 4.029 km (INS)
- Numărul pasagerilor pe calea ferată (național, plus intrările cu trenul în țară) a scăzut de la aproape 408 milioane în 1990, la 64,760 de milioane, în 2014 (INS)
- Ponderea feroviarului în transportul total de pasageri a coborât la 4,2% în2013, comparativ cu 16,3% (INS)
- Ponderea în transportul de mărfuri a scăzut la 21,9% în 2013, față de 49,1% în 1990 (INS)
- Viteza comercială medie a trenurilor de pasageri era în 2014 de numai 43 de kilometri pe oră (INS)
- Viteza medie a transportului de marfă pe calea ferată a fost în 2014 de 21 de km e oră (INS)
- În 2012 existau 1.800 de restricții de viteză (Ministerul Transporturilor)
Unde se află Europa
Cu o viteză medie de numai 43 de kilometri pe oră (în 2014) și o viteză maximă posibilă de numai 160 de kilometri pe oră (potrivit Ministerului Transporturilor), rețeaua feroviară din România nu poate pretinde curând o comparație decentă cu celelalte state europene.
În Uniune exista în 2013 o rețea de 7.343 de kilometri de cale ferată de mare viteză (HSR), viteza trenurilor care circulă pe aceste linii fiind între 200 și 300 de kilometri pe oră.
Astfel de trenuri nu sunt însă profitabile decât pe distanțe medii și mari, fiind cel mai competitive, comparativ cu tarnsportul aerian, pentru distanțe de peste 800 de kilometri, potrivit ultimului raport al instituțiilor europene referitor la acest subiect.
Trenuri de mare viteză există în Franța, Spania, Marea Britanie, Italia, Olanda, Cehia, Suedia, Finlanda, Polonia și Austria, Portugalia, Belgia.
Infrastructura feroviară. Cercul vicios
“Sumele insuficiente investite în infrastructura feroviară au dus la reducerea vitezelor de deplasare, creșterea timpilor de călătorie, reducerea siguranței feroviare, reducerea numărului de călători și volumului de marfă transportat pe calea ferată.
Deficiențele în fondurile disponibile pentru întreținere au condus la necesitatea introducerii a 1.800 de restricții temporare de viteză”, se spune într-unul dintre capitolele Raportului privind definirea problemelor din MPGT.
Toate efectele lipsei de investiții produc însă, la rândul lor, într-un perfect cerc vicios, noi motive pentru scăderea importanței transportului feroviar, fie că este vorba despre cel de călători, fie de cel de marfă.
Restricțiile de circulație, apărute exact din cauza lipsei de investiții în infrastructura feroviară, explică președintele Asociației Inginerilor Feroviari din România, Adrian Stănescu, duc, la rândul lor, la pierderea de călători, la consum mare de carburanți, emisii mai mari de noxe și, prin urmare, un cost mai mare.
Ce a făcut România cu banii europeni accesați în programul 2007 – 2014
Cei mai mulți bani europeni s-au investit în Modernizarea secțiunilor de cale ferată incluse în Coridorul Rhin-Dunăre, program finanțat din Fondul de Coeziune.
Rețeaua feroviară TEN-T aflată pe teritoriul României are o lungime de 2.515 km, din care îns-a finalizat doar cei 364 km pe traseul Predeal – București – Constanța.
Se lucrează la următorii 208 de kilometri (tronsoanele Frontiera-Arad – km 614 și Simeria – Sighișoara).
Valoarea totală a acestor investiții este de 7.833,018 milioane de lei, din care a fost platită până în această vară suma de 3.374,562 milioane de lei lei.
După cum se observă din tabel, pentru proiectul “Lucrari de executie instalatii semnalizare, ERTMS, GSM-R, centralizare electronica s secțiunea Coșlariu-Sighisoara” au fost încasate deja 50 de milioane de lei, reprezentând 15% din valoarea contractului, dar stadiul fizic al lucrărilor era de 0%, în aprilie.
Contractul a fost câștigat de Asocierea Alstom Transport SA – SC Alcatel Lucent Romania SRL – SC Pas 97 SRL.
Proiecte de modernizarea finanțate din FEDR
- Modernizarea stațiilor de cale ferată. Programul prevede modernizarea a 15 stații reședință de județ, din care 12 au fost finalizate. Valoarea totală a acestor investiții este de 444,543 milioane lei, din care a fost plătită până la 1 iunie 2015 suma de 339,772 milioane de lei.
- Lucrări de reabilitare poduri, podețe și tuneluri de cale ferată. Valoarea totală este 186,811 milioane lei, din care până la 1 iunie 2015 s-au efectuat plăți în sumă de 41,160 milioane lei.
- Proiecte de siguranța circulației (modernizarea trecerilor la nivel cu calea ferată, modernizarea instalațiilor de centralizare electromecanică și sisteme de detectare a cutiilor de osii supraîncălzite și a frânelor strânse). Valoarea totala a acestor investiții este de 371,143 milioane de lei, din care s-au efectuat plăți în sumă de 9,48 milioane lei.
Infrastructura feroviară. Câți bani ar trebui să ajungă în sistemul feroviar în perioada 2014 – 2020. Dacă vor fi și atrași
Potrivit ministrului Transporturilor, Iulian Matache, prin Master Planul General de Transport, transportul feroviar va beneficia în intervalul 2014 – 2020 de aproape 14 miliarde de euro.
Cea mai mare parte a acestei sume (peste 10 miliarde de euro) va fi folosită pentru reabilitarea a 2.716 kilometri de cale ferată (din cei numai 10.777 de kilometri de linii de cale ferată existenți, potrivit Institutului Național de Statistică).
Alte 1,122 miliarde de euro vor fi investiți în electrificarea a 489 de kilometri de cale ferată, ceea ce înseamnă că lungimea căii ferate se va dubla, comparativ cu cei doar 4.029 de kilometri existenți acum.
Obiectivele europene și Master Planul autohton, lumi paralele
Politica europeană în domeniul transportului feroviar a fost concentrată în 10 obiective pe termen lung care nu sunt reflectate în niciun fel în parametrii naționali luați în calcul al elaborarea Master Planului General pentru Transporturi (MPGT) 2014 – 2020.
Printre altele, Europa prevede următoarele ținte:
- în cazul transportului rutier de mărfuri, devierea încărcăturii către transportul feroviar sau navigaţie în proporţie de 30% până în 2030, respectiv 50% până în 2050
- triplarea lungimii reţelei feroviare de mare viteză actuale până în 2030
- transferarea majorităţii transportului de pasageri pe distanţe medii către transportul feroviar până în 2050
Concluzia autorităților naționale care au elaborat MPGT au inventariat starea deplorabilă a transportului feroviar și au decis diminuarea ponderii acestuia, în favoarea transportului rutier:
- În transportul de pasageri, ponderea feroviarului scade la 3,7%
- În transportul de marfă, feroviarul se diminuează la 67.767 t, în timp ce rutierul urcă la 239.638 t
În MPGT nu există nicio referire la trenurile de mare viteză despre care s-a discutat de mai multe ori cu oficiali și oameni de afaceri chinezi.
