Durata vieții active și speranța de muncă la români: o comparație în contextul european

de Marin Pana | 17.11.2016 .

constructiiRomânia a avansat în ultimii zece ani de pe locul 23 pe locul 21 în rândul statelor UE după durata medie de viață activă a unui rezident, durată care a ajuns la o medie 32,8 ani. Adică sub cerința legală de 35 de ani pentru a beneficia de pensie completă în condiții normale de muncă.

De remarcat diferența relativ mare dintre bărbați și femei. Diferență ce a crescut, contrar trendului european, până la 6,6 ani.

Pe baza evoluțiilor din 2005 încoace , ne evidențiem prin faptul că suntem una dintre cele doar patru țări din 28 în care creșterea ”speranței de muncă” a fost mai mare la bărbați decât la femei, alături de Polonia, Ungaria și Estonia. Cu mențiunea că am înregistrat, de departe, cea mai mică creștere din Europa la durata de viață activă a femeilor, cu excepția Danemarcei, țară care era oricum unul dintre liderii de activitate pe parcursul vieții în UE.

tabel1

Durata medie de viață activă ( ”duration of working life” în lb. engleză) măsoară durata în care o persoană cu vârsta de 15 ani va fi activă (fie angajată, fie șomeră) pe parcursul întregii vieți.
Calculul este făcut în funcție de datele demografice și de cele din piața muncii și se referă la populația rezidentă, fără legătură cu țara în care persoanele în cauză lucrează.

Observații :

1.Dintre statele foste socialiste, s-au plasat peste media de creștere a duratei de viață activă între 2005 și 2015 consemnată la nivelul UE28 doar Ungaria, țările baltice și, de puțin, Polonia.

România s-a apropiat de această medie și a depășit-o net la nivelul bărbaților, dar a pierdut pe partea femeilor, situate la mai puțin de o treime din media europeană.

2.Legătura dintre durata de muncă pe parcursul vieții, nivelul de dezvoltare și nivelul de trai este evidentă din simpla înșiruire a țărilor care se află în top : Suedia, Olanda, Danemarca, Marea Britanie, Germania, și Finlanda, urmate, ca primă țară din blocul estic, de Estonia.

De remarcat că Olanda și Germania nu doar că au valori foarte ridicate la acest indicator dar au înregistrat și ritmuri mari de creștere pe ultimii zece ani.

3. România mai are nevoie de vreo doi ani de adăugat la speranța de viață activă pentru a prinde din urmă perechea latină Franța-Spania, pentru că de Portugalia suntem mult prea departe pentru a ne gândi că putem să o mai prindem din urmă în deceniile următoare. Italia e în spatele nostru cu un an și jumătate.

Cineva ar putea să se întrebe care ar fi situația dacă italienii ar munci precum germanii, pentru că raportul duratelor de viață activă corespunde aproape exact cu cel al nivelurilor de trai din cele două țări.

4. Rămâne de neînțeles de ce România s-a poziționat în contra tendinței europene evidente de majora preponderent și consistent (vezi cifrele subliniate cu roșu, inclusiv situația aproape anecdotică din Spania) durata de muncă la femei.

Mai ales că româncele apar pe antepenultimul loc, după grecoaice și italience, în timp ce bărbații ar mai urca separat vreo cinci locuri în clasament față de mediile naționale, spre un onorabil 36 de ani (peste letoni și aproape de francezii care apar cu 36,6 ani).

Publicat la data de 17.11.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Gestiunea dezastruoasă a unei creșteri economice spectaculoase: în loc de consolidare, îndatorare

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primul semestru al acestui an un deficit de 2.745 milioane euro, cu 40% mai mare...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avans rapid al inflației – o alimentează prețurile administrate

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în iulie 2017 o creştere prețurilor faţă de luna precedentă de 0,32%, cea mai mare valoare...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Obsesia guvernului pentru Pilonul II de pensii: o comparație a comisioanelor de administrare

Acuzațiile ministrului de Finanțe Ionuț Mișa la adresa administratorilor Pilonului II de pensii, formulate la finele săptămânii trecute configurează ideea că guvernul începe să...Citeste mai departe »

Marin Pana

Reintroducerea supraaccizei la carburanţi: riscurile mari versus rezultatele bugetare incerte

La începutul anului în curs, a fost eliminate supraacciza de 7 eurocenţi pe litru inclusă în acciza totală. Simultan, nivelul TVA a scăzut cu...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cum s-au distribuit creșterile salariale în economia națională. Puterea de cumpărare – 1.017 euro pe lună

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna iunie 2017 a fost de 3.313 de lei cu 0,8% mai mic faţă de luna...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Momentul ”exploziei” din Asia se apropie: Este posibilă schimbarea regimului din Coreea de Nord?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Problema nord-coreeană nu este, desigur, nouă. Amenințarea confruntării militare în Peninsula Coreeană persistă, cu fluctuațiile cunoscute de la un deceniu la altul,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română