Durata vieții active și speranța de muncă la români: o comparație în contextul european

de Marin Pana | 17.11.2016 .

constructiiRomânia a avansat în ultimii zece ani de pe locul 23 pe locul 21 în rândul statelor UE după durata medie de viață activă a unui rezident, durată care a ajuns la o medie 32,8 ani. Adică sub cerința legală de 35 de ani pentru a beneficia de pensie completă în condiții normale de muncă.

De remarcat diferența relativ mare dintre bărbați și femei. Diferență ce a crescut, contrar trendului european, până la 6,6 ani.

Pe baza evoluțiilor din 2005 încoace , ne evidențiem prin faptul că suntem una dintre cele doar patru țări din 28 în care creșterea ”speranței de muncă” a fost mai mare la bărbați decât la femei, alături de Polonia, Ungaria și Estonia. Cu mențiunea că am înregistrat, de departe, cea mai mică creștere din Europa la durata de viață activă a femeilor, cu excepția Danemarcei, țară care era oricum unul dintre liderii de activitate pe parcursul vieții în UE.

tabel1

Durata medie de viață activă ( ”duration of working life” în lb. engleză) măsoară durata în care o persoană cu vârsta de 15 ani va fi activă (fie angajată, fie șomeră) pe parcursul întregii vieți.
Calculul este făcut în funcție de datele demografice și de cele din piața muncii și se referă la populația rezidentă, fără legătură cu țara în care persoanele în cauză lucrează.

Observații :

1.Dintre statele foste socialiste, s-au plasat peste media de creștere a duratei de viață activă între 2005 și 2015 consemnată la nivelul UE28 doar Ungaria, țările baltice și, de puțin, Polonia.

România s-a apropiat de această medie și a depășit-o net la nivelul bărbaților, dar a pierdut pe partea femeilor, situate la mai puțin de o treime din media europeană.

2.Legătura dintre durata de muncă pe parcursul vieții, nivelul de dezvoltare și nivelul de trai este evidentă din simpla înșiruire a țărilor care se află în top : Suedia, Olanda, Danemarca, Marea Britanie, Germania, și Finlanda, urmate, ca primă țară din blocul estic, de Estonia.

De remarcat că Olanda și Germania nu doar că au valori foarte ridicate la acest indicator dar au înregistrat și ritmuri mari de creștere pe ultimii zece ani.

3. România mai are nevoie de vreo doi ani de adăugat la speranța de viață activă pentru a prinde din urmă perechea latină Franța-Spania, pentru că de Portugalia suntem mult prea departe pentru a ne gândi că putem să o mai prindem din urmă în deceniile următoare. Italia e în spatele nostru cu un an și jumătate.

Cineva ar putea să se întrebe care ar fi situația dacă italienii ar munci precum germanii, pentru că raportul duratelor de viață activă corespunde aproape exact cu cel al nivelurilor de trai din cele două țări.

4. Rămâne de neînțeles de ce România s-a poziționat în contra tendinței europene evidente de majora preponderent și consistent (vezi cifrele subliniate cu roșu, inclusiv situația aproape anecdotică din Spania) durata de muncă la femei.

Mai ales că româncele apar pe antepenultimul loc, după grecoaice și italience, în timp ce bărbații ar mai urca separat vreo cinci locuri în clasament față de mediile naționale, spre un onorabil 36 de ani (peste letoni și aproape de francezii care apar cu 36,6 ani).

Publicat la data de 17.11.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Pulverizarea clasei mijlocii: Inegalitatea socială exagerată scoate România din cifrele UE. Știați că?…

România a apărut din nou la coada UE din perspectiva ratei de risc la sărăcie şi excludere socială, cu 38,8% din populaţie ( aproape...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română