Durata vieții active și speranța de muncă la români: o comparație în contextul european

de Marin Pana | 17.11.2016 .

constructiiRomânia a avansat în ultimii zece ani de pe locul 23 pe locul 21 în rândul statelor UE după durata medie de viață activă a unui rezident, durată care a ajuns la o medie 32,8 ani. Adică sub cerința legală de 35 de ani pentru a beneficia de pensie completă în condiții normale de muncă.

De remarcat diferența relativ mare dintre bărbați și femei. Diferență ce a crescut, contrar trendului european, până la 6,6 ani.

Pe baza evoluțiilor din 2005 încoace , ne evidențiem prin faptul că suntem una dintre cele doar patru țări din 28 în care creșterea ”speranței de muncă” a fost mai mare la bărbați decât la femei, alături de Polonia, Ungaria și Estonia. Cu mențiunea că am înregistrat, de departe, cea mai mică creștere din Europa la durata de viață activă a femeilor, cu excepția Danemarcei, țară care era oricum unul dintre liderii de activitate pe parcursul vieții în UE.

tabel1

Durata medie de viață activă ( ”duration of working life” în lb. engleză) măsoară durata în care o persoană cu vârsta de 15 ani va fi activă (fie angajată, fie șomeră) pe parcursul întregii vieți.
Calculul este făcut în funcție de datele demografice și de cele din piața muncii și se referă la populația rezidentă, fără legătură cu țara în care persoanele în cauză lucrează.

Observații :

1.Dintre statele foste socialiste, s-au plasat peste media de creștere a duratei de viață activă între 2005 și 2015 consemnată la nivelul UE28 doar Ungaria, țările baltice și, de puțin, Polonia.

România s-a apropiat de această medie și a depășit-o net la nivelul bărbaților, dar a pierdut pe partea femeilor, situate la mai puțin de o treime din media europeană.

2.Legătura dintre durata de muncă pe parcursul vieții, nivelul de dezvoltare și nivelul de trai este evidentă din simpla înșiruire a țărilor care se află în top : Suedia, Olanda, Danemarca, Marea Britanie, Germania, și Finlanda, urmate, ca primă țară din blocul estic, de Estonia.

De remarcat că Olanda și Germania nu doar că au valori foarte ridicate la acest indicator dar au înregistrat și ritmuri mari de creștere pe ultimii zece ani.

3. România mai are nevoie de vreo doi ani de adăugat la speranța de viață activă pentru a prinde din urmă perechea latină Franța-Spania, pentru că de Portugalia suntem mult prea departe pentru a ne gândi că putem să o mai prindem din urmă în deceniile următoare. Italia e în spatele nostru cu un an și jumătate.

Cineva ar putea să se întrebe care ar fi situația dacă italienii ar munci precum germanii, pentru că raportul duratelor de viață activă corespunde aproape exact cu cel al nivelurilor de trai din cele două țări.

4. Rămâne de neînțeles de ce România s-a poziționat în contra tendinței europene evidente de majora preponderent și consistent (vezi cifrele subliniate cu roșu, inclusiv situația aproape anecdotică din Spania) durata de muncă la femei.

Mai ales că româncele apar pe antepenultimul loc, după grecoaice și italience, în timp ce bărbații ar mai urca separat vreo cinci locuri în clasament față de mediile naționale, spre un onorabil 36 de ani (peste letoni și aproape de francezii care apar cu 36,6 ani).

Publicat la data de 17.11.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Tomografia sistemului de Sănătate: Aparatura medicală în România – ”decât mult și fără rost, mai bine puțin și prost”

România este statul membru UE în care se regăsesc cele mai puține și cel mai prost utilizate aparate de imagistică medicală, potrivit datelor publicate...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză: Ce înseamnă, de fapt, Brexitul. Atât pentru economia UE cât și pentru britanici

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, prescurtat Brexit, va duce la scăderea PIB-ului UE cu circa o șesime dar va mări semnificativ excedentul balanței...Citeste mai departe »

Marin Pana

Salariul mediu brut a trecut de 3000 de lei: dispunerea câștigurilor pe domenii de activitate

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna noiembrie 2016 a depășit pragul psihologic de 3.000 de lei cu cinci lei, după ce...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenție la industrie! Și mai ușor cu redistribuirea unei creșteri prezumate – să ne uităm la Germania

Într-o perioadă în care toată atenția s-a concentrat publică s-a canalizat asupra redistribuirii beneficiilor unei creșteri economice robuste, prezumate a veni de la sine,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Premieră istorică: ponderea salariului a depășit 60% din venituri. Unde s-au dus banii economisiți la alimente

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2016 arată că veniturile românilor au ajuns la nivelul de 1.125 lei lunar pe persoană și 2.927...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română