Deficitul comercial – o structură: După primele 7 luni din 2014, petrochimia a generat deja un deficit de aproape 3% din PIB în comerțul exterior

de Marin Pana | 9.9.2014 .

Deficitul comercial pe primele 7 luni al anului în curs a fost cu aproape 250 milioane euro mai mare decât cel din aceeași perioadă din anul anterior. Potrivit datelor comunicate de INS, exporturile fob au acoperit importurile CIF în proporție de 90%. Domeniile care ne pun probleme în schimburile externe au rămas chimia și petrochimia, care concentrează 130% (!!) din deficitul total înregistrat.

Pe luna iulie, soldul negativ a scăzut la 520,3 milioane euro, cu circa șase procente și jumătate mai mic decât în luna precedentă și sub nivelul de 573 milioane euro atins în iulie 2013. În intervalul ianuarie – iulie, comparativ cu aceeași perioadă din anului trecut, atât exporturile cât și importurile au crescut în același ritm ( 8,9% la valori exprimate în lei și 7,5% la valori exprimate în euro).

Fapt remarcabil, gradul de acoperire a importurilor cu exporturi (exprimat în termeni FOB/FOB), și-a continuat ascensiunea spre cota de 95%, după ce în 2009 atinsese un minim local de 77,9% iar în 2012 părea că s-a plafonat.

CLICK pentru mărire

La nivelul schimburilor cu țările din UE, creșterea exporturilor a fost de 10,3% iar cel al importurilor de 7,5%. Rezultatul a fost o anumită îmbunătățire a soldului negativ din schimburile intracomunitare, de la -4,01 miliarde euro în primele șapte luni din 2013 la 3,70 miliarde euro în primele șapte luni din 2014.

În schimb, ritmul de creștere de 5,5% în exporturile extra-UE a fost net depășit de avansul importurilor pe aceeași relație (+13,6%). Urmare a acestui fapt, soldul conjunctural pozitiv s-a micșorat cu aproape două treimi, de la +904,5 milioane euro anul trecut la doar 343,0 milioane euro anul acesta. Ponderea exporturilor intracomunitare în totalul exporturilor a urcat cu un procent, de la 70,6% la 71,6%, în timp ce, la import, țările extra-UE28 și-au majorat cota în mod similar, de la 23,6% la 24,6%.

CLICK pentru mărire

Structura schimburilor externe

Structura pe principalele grupe de produse arată care dintre acestea au evoluat spre un rezultat mai puțin bun și ne-au dus spre deficitul de 2.833,5 milioane euro consemnat la finele semestrului unu din 2014. Este un rezultat ceva mai slab decât anul trecut, soldul negativ per total fiind în creștere moderată (+12%), pe fondul unui avans de 7,6% la export și a unei creșteri de 8,0% la import (valori în euro).

CLICK pentru mărire

Sectorul producător de mașini și echipamente de transport a continuat să susțină schimburile externe prin soldul puternic pozitiv, astfel încât rezultatul concretizat în influența asupra soldului general s-a situat la +36%. În schimb, soldul înregistrat în schimburile externe la grupa ”alte produse manufacturate” a influențat negativ rezultatul de ansamblu (-12%).

Fapt îngrijorător, exporturile de produse chimice și conexe acestora au continuat să scadă în timp ce importurile s-au majorat, ceea ce a adus deficitul extern pe această zonă de comerț extern la peste trei miliarde euro. Acest nivel reprezintă 91% din tot deficitul extern, ceea ce îl califică drept cauza principală a soldului negativ de ansamblu.

Deși exporturile de combustibili minerali și lubrifianți au crescut față de anul precedent, de la circa 1,3 miliarde euro la 1,85 miliarde euro, importurile de acest tip au avansat și ele cu 11%, până la 3,16 miliarde euro. Astfel, gradul de acoperire aferent s-a majorat semnificativ, de la 45% la 58%, dar deficitul sectorial a păstrat o influență de -39% pe deficitul total ( anterior era de aproape -50%).

Exporturile de produse agroalimentare, băuturi și tutun au avansat și ele până la circa 2,27 miliarde euro sau cu 13,5%, adică peste ritmul de creștere al importurilor, care a fost de doar 4,7%. De aici a rezultat o diminuare a deficitului înregistrat pe acest segment cu circa 40%, până la -251,8 milioane euro și o ameliorare a gradului de acoperire de la 83% la 90%. Influența pe deficitul total s-a îmbunătățit de la -13% la -8%.

Livrările la extern de materii prime și materiale s-au redus cu circa 10%, de la aproximativ 1,72 miliarde euro la 1,55 miliarde euro. Și importurile s-au diminuat undeva spre cinci procente, ceea ce pare a indica o creștere a valorificării materiilor prime din producția proprie în țară. De reținut, plusul rezultat din comerțul exterior pe acest segment s-a situat peste minusul de la grupa ”alte produse manufacturate”.

În rezumat, situația din comerțul exterior al României după primele șapte luni din 2014 arată că avem o structură destul de bună a exporturilor. Peste trei sferturi dintre acestea sunt date de mașini, echipamente de transport și alte produse manufacturate iar soldul de ansamblu al schimburilor din această zonă a economiei este unul pronunțat pozitiv.

Deși situația s-a îmbunătățit la mărfuri agroalimentare, băuturi și tutun și pe zona combustibili minerali și lubrifianți, rezultatele lor rămân nesatisfăcătoare și anulează câștigul de pe zona de înaltă și medie tehnologie.

Deficitul general poate fi atribuit aproape exclusiv situației dezatuoase în care a ajuns industria chimică, ce nu a fost retehnologizată la timp și s-a confruntat cu creșterea prețurilor la energie și materiile prime. Ratarea privatizărilor și politica defectuoasă de stimulare sectorială a dus la închiderea unor importante capacități de producție și preluarea pieței acestora de alte combinate din regiune.

Concluzia care se impune este necesitatea conservării avantajelor deja consolidate pe partea de industrie producătoare de mașini și, mai ales, revigorarea industriei petrochimice. Este inadmisibil să avem un deficit comercial în acest sector pe primele șapte luni din acest an de circa 4,4 miliarde euro (aproape 3% din PIB estimat) rezultat din activități care altădată aduceau sume importante de valută în țară.

Publicat la data de 9.9.2014 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Speranța de muncă: România – locul 25 în UE 28. De ce

România se află pe locul 25 între cele 28 de state din UE în ceea ce priveşte speranţa de ani de muncă pe parcursul...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Cererea și inflația forțează creșterea dobânzilor. Efectele asupra economiei

Creșterea dobânzii la credite din ultima perioadă o urmărește pe cea a presiunilor inflaționiste, dar și pe cea a cererii de credite, potrivit analiștilor...Citeste mai departe »

Marin Pana

Mutarea contribuţiilor: problemele ei ascunse și mitologia oficială

Discuţia privind mutarea contribuţiilor plătite din salariu de la sistemul actual, parţial la angajat şi parţial la angajator, integral pe seama salariatului are conotaţii...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Consultanții: Ministerul Finanțelor ia bani „cu forţa” din sectorul privat, prin stabilirea unui prag al salariului brut. Cheltuielile angajatorilor vor creşte

Planul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) de a  se impune firmelor private „un anumit nivel al salariului brut” este o intruziune discutabilă  în mediul privat,...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

The Global Human Capital Report 2017: România, locul 42 din 130, în ceea ce privește dezvoltarea capitalului uman

România ocupă locul 42 din 130 de state la nivel mondial în funcţie de dezvoltarea capitalului uman, potrivit The Global Human Capital Report 2017,...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Germany First”. Paradoxal, ce ar însemna un guvern Merkel IV fragil?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Când Donald Trump și-a anunțat, în discursul inaugural, Doctrina care-i poartă numele, sub semnul unui teribil de populist slogan America First, am...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română