Deficitul comercial – o structură: După primele 7 luni din 2014, petrochimia a generat deja un deficit de aproape 3% din PIB în comerțul exterior

de Marin Pana | 9.9.2014 .

Deficitul comercial pe primele 7 luni al anului în curs a fost cu aproape 250 milioane euro mai mare decât cel din aceeași perioadă din anul anterior. Potrivit datelor comunicate de INS, exporturile fob au acoperit importurile CIF în proporție de 90%. Domeniile care ne pun probleme în schimburile externe au rămas chimia și petrochimia, care concentrează 130% (!!) din deficitul total înregistrat.

Pe luna iulie, soldul negativ a scăzut la 520,3 milioane euro, cu circa șase procente și jumătate mai mic decât în luna precedentă și sub nivelul de 573 milioane euro atins în iulie 2013. În intervalul ianuarie – iulie, comparativ cu aceeași perioadă din anului trecut, atât exporturile cât și importurile au crescut în același ritm ( 8,9% la valori exprimate în lei și 7,5% la valori exprimate în euro).

Fapt remarcabil, gradul de acoperire a importurilor cu exporturi (exprimat în termeni FOB/FOB), și-a continuat ascensiunea spre cota de 95%, după ce în 2009 atinsese un minim local de 77,9% iar în 2012 părea că s-a plafonat.

CLICK pentru mărire

La nivelul schimburilor cu țările din UE, creșterea exporturilor a fost de 10,3% iar cel al importurilor de 7,5%. Rezultatul a fost o anumită îmbunătățire a soldului negativ din schimburile intracomunitare, de la -4,01 miliarde euro în primele șapte luni din 2013 la 3,70 miliarde euro în primele șapte luni din 2014.

În schimb, ritmul de creștere de 5,5% în exporturile extra-UE a fost net depășit de avansul importurilor pe aceeași relație (+13,6%). Urmare a acestui fapt, soldul conjunctural pozitiv s-a micșorat cu aproape două treimi, de la +904,5 milioane euro anul trecut la doar 343,0 milioane euro anul acesta. Ponderea exporturilor intracomunitare în totalul exporturilor a urcat cu un procent, de la 70,6% la 71,6%, în timp ce, la import, țările extra-UE28 și-au majorat cota în mod similar, de la 23,6% la 24,6%.

CLICK pentru mărire

Structura schimburilor externe

Structura pe principalele grupe de produse arată care dintre acestea au evoluat spre un rezultat mai puțin bun și ne-au dus spre deficitul de 2.833,5 milioane euro consemnat la finele semestrului unu din 2014. Este un rezultat ceva mai slab decât anul trecut, soldul negativ per total fiind în creștere moderată (+12%), pe fondul unui avans de 7,6% la export și a unei creșteri de 8,0% la import (valori în euro).

CLICK pentru mărire

Sectorul producător de mașini și echipamente de transport a continuat să susțină schimburile externe prin soldul puternic pozitiv, astfel încât rezultatul concretizat în influența asupra soldului general s-a situat la +36%. În schimb, soldul înregistrat în schimburile externe la grupa ”alte produse manufacturate” a influențat negativ rezultatul de ansamblu (-12%).

Fapt îngrijorător, exporturile de produse chimice și conexe acestora au continuat să scadă în timp ce importurile s-au majorat, ceea ce a adus deficitul extern pe această zonă de comerț extern la peste trei miliarde euro. Acest nivel reprezintă 91% din tot deficitul extern, ceea ce îl califică drept cauza principală a soldului negativ de ansamblu.

Deși exporturile de combustibili minerali și lubrifianți au crescut față de anul precedent, de la circa 1,3 miliarde euro la 1,85 miliarde euro, importurile de acest tip au avansat și ele cu 11%, până la 3,16 miliarde euro. Astfel, gradul de acoperire aferent s-a majorat semnificativ, de la 45% la 58%, dar deficitul sectorial a păstrat o influență de -39% pe deficitul total ( anterior era de aproape -50%).

Exporturile de produse agroalimentare, băuturi și tutun au avansat și ele până la circa 2,27 miliarde euro sau cu 13,5%, adică peste ritmul de creștere al importurilor, care a fost de doar 4,7%. De aici a rezultat o diminuare a deficitului înregistrat pe acest segment cu circa 40%, până la -251,8 milioane euro și o ameliorare a gradului de acoperire de la 83% la 90%. Influența pe deficitul total s-a îmbunătățit de la -13% la -8%.

Livrările la extern de materii prime și materiale s-au redus cu circa 10%, de la aproximativ 1,72 miliarde euro la 1,55 miliarde euro. Și importurile s-au diminuat undeva spre cinci procente, ceea ce pare a indica o creștere a valorificării materiilor prime din producția proprie în țară. De reținut, plusul rezultat din comerțul exterior pe acest segment s-a situat peste minusul de la grupa ”alte produse manufacturate”.

În rezumat, situația din comerțul exterior al României după primele șapte luni din 2014 arată că avem o structură destul de bună a exporturilor. Peste trei sferturi dintre acestea sunt date de mașini, echipamente de transport și alte produse manufacturate iar soldul de ansamblu al schimburilor din această zonă a economiei este unul pronunțat pozitiv.

Deși situația s-a îmbunătățit la mărfuri agroalimentare, băuturi și tutun și pe zona combustibili minerali și lubrifianți, rezultatele lor rămân nesatisfăcătoare și anulează câștigul de pe zona de înaltă și medie tehnologie.

Deficitul general poate fi atribuit aproape exclusiv situației dezatuoase în care a ajuns industria chimică, ce nu a fost retehnologizată la timp și s-a confruntat cu creșterea prețurilor la energie și materiile prime. Ratarea privatizărilor și politica defectuoasă de stimulare sectorială a dus la închiderea unor importante capacități de producție și preluarea pieței acestora de alte combinate din regiune.

Concluzia care se impune este necesitatea conservării avantajelor deja consolidate pe partea de industrie producătoare de mașini și, mai ales, revigorarea industriei petrochimice. Este inadmisibil să avem un deficit comercial în acest sector pe primele șapte luni din acest an de circa 4,4 miliarde euro (aproape 3% din PIB estimat) rezultat din activități care altădată aduceau sume importante de valută în țară.

Publicat la data de 9.9.2014 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Maximele istorice ale burselor: Între jocul QE al marilor bănci centrale și fragilitatea creșterii economice globale

Deciziiile marilor bănci centrale ale lumii privind infuziile de lichidități și normalizarea regimurilor dobânzii sunt încă mai importante decât rezultatele economiilor, pentru marii jucători...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Analiză Eurasia Group: Pentru reforma UE, priviți Germania, nu Franța

Mujtaba Rahman, specialist al Eurasia Group, analizează ”motoarele” care împing UE spre reformare, considerând că marile decizii vor fi adoptate după alegerile din Germania,...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

„Efectul de avuție” sporește economisirea și investiția în paralel cu consumul

Creșterea veniturilor disponibile, respectiv efectul de avuție indus de aceasta au stimulat nu numai consumul, ci și economisirea la nivelul populației, ca și investiţiile personale în...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Raport Banca Mondială / În România, pornești o afacere mai ușor în București sau Timișoara decât în Craiova sau Constanța

Banca Mondială a publicat luni un nou studiu Doing Business, în care analizează de această dată reglementările comerciale aplicabile companiilor locale în 22 de...Citeste mai departe »

Claudiu Vrînceanu

UNCTAD 2016: investițiile străine – în creștere, internaționalizarea afacerilor românești – în sens opus

Investițiile străine directe în România au crescut anul trecut cu 19%, la 4,573 miliarde de dolari, de la 3,83 miliarde de dolari în 2015,...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română