Chestiunea

Ce forță de muncă pregătește România: Printre cele mai mici ponderi ale tinerilor înalt calificați, și cele mai mari de tineri slab calificați

Între 2005 și 2015, sistemul de educație românesc a produs una dintre cele mai restrânse forțe de lucru înalt calificate și unul dintre cele mai… Mai mult

29.10.2017

Chestiunea

Guvernul României, pe curs de coliziune cu Comisia Europeană din cauza politicilor fiscale

O misiune de evaluare a politicilor fiscale românești sosită la București luna trecută a constatat că Guvernul nu dorește să țină cont de recomandările pe… Mai mult

26.10.2017

Chestiunea

Competitivitatea României 2017: Contribuția mediului de afaceri la scăderea cu 6 poziții în Top

World Economic Forum a publicat un nou Raport al Competitivității Globale, în care România este clasată pe locul 68 între cele 138 de state care… Mai mult

25.10.2017

Analiză

România – pe contrasens în UE cu evoluţia deficitului bugetar

România este singurul stat membru UE care a atins limita de deficit bugetar permisă prin regulile de stabilitate economică stabilite la Maastricht pentru aderarea la… Mai mult

24.10.2017

Drumuri care ocolesc România: Hărțile de calcul ale vitezei României în Europa cu mai multe viteze

de Victor Bratu 23.3.2017

În ciuda reacțiilor vehemente ale autorităților de la București privind Europea cu mai multe viteze, realitatea din teren (la propriu, chiar din teren) arată că am rămas o țară complet debranșată de la Uniunea Europeană.

Hărțile pe care le prezentăm astăzi (realizate de Vasile Iuga, senior adviser PwC) scot problema infrastructurilor de tot felul din zona clișeelor :
Atât infrastructura rutieră, cât și cea de gaze, de la Nord la Sud și de la est la Vest ne ocolesc.

Hub-ul spre Europa al Estului este Ungaria – care, de neocolit, pare că din asta și trăiește.

Racordarea propriu-zisă la Europa ar putea dura, la stadiul în care se află în 2017, încă niște decenii. Desigur, în cazul că Europa rămâne pe loc să ne aștepte.

Dar mai bine să vorbească hărțile :

Infrastructura de transport: Nordul, Sudul și Estul ne ocolesc pentru a se întâlni în Europa. De fapt, în Ungaria

”Într-o Uniune Europeană care are bani puţini şi generozitate încă şi mai puţină, va fi din ce în ce mai greu să se recupereze decalajele”, scria într-o analiză din 2016 Vasile Iuga, senior adviser PwC.

”Urgenţa reconectării interne şi externe a României”, scrisă de Vasile Iuga în urmă cu un andevine stringent de actuală în contextul Europei cu mai multe viteze. Iar hărțile ce completează cercetarea sunt poate cel mai valoros conținut căci vezi cu ochiul liber cum România iese practic din orice calcule globale.

Proiectul Uniunii Europene, care a început ca o piaţă comună înainte de ambiţiile de integrare politică, a acordat şi acordă o importanţă deosebită construcţiei de infrastructuri, iniţial de transport (mai ales autostrăzi), dar şi reţele integrate feroviare şi fluviale, sub forma coridoarelor europene, iar mai recent şi energetice (de gaze şi electricitate, pentru îmbunătăţirea securităţii energetice). Aceasta presupune ca statele să aibă o viziune strategică şi capacitatea de a constitui alianţe cu vecinii şi de a propune proiecte coerente Bruxelles-ului pentru includerea în reţelele continentale.

Iată cum s-a mișcat România, și cum s-a ”ferit” de marile rețele de transport

Conform planurilor UE, România este traversată de două coridoare: Coridorul IV (Rhine-Danube), care intră în ţară pe la Nădlac, trece munţii şi ajunge la Constanţa prin Bucureşti, şi Coridorul VII (Orient/East Med), Arad – Timişoara – Craiova – Calafat – Vidin, care cuprinde si Dunărea.

Un alt proiect de coridor care urma să traverseze România, dar care a fost însă abandonat, este fostul Coridor European IX.

Cum ar fi putut arăta lucrurile, cu o privire dinspre Sud, dacă România ar fi știut să-și negocieze Coridoarele Europene :

Din punctul de vedere al marilor rute de transport europene, Vasile Iuga scrie că România ar putea fi relevantă într-o anumită măsură, atât pe direcţia vest-est, cât şi pe direcţia nord-sud.

Pe direcţia nord-sud, prin România ar fi putut să treacă trasee care să lege Salonic, Alexandropolis sau Istanbul, cu zona de nord a Europei, Helsinki, Ţările Baltice, trecând prin Bucureşti, apoi Moldova noastră, intrând şi prin Republica Moldova şi eventual prin Ucraina şi Belarus, irigând în acest fel şi o parte din ţesutul economic românesc într-o zonă deficitară şi contribuind şi la dezvoltarea economică a ţărilor din această zonă.

Acest traseu (numit Coridorul IX pan-european) a fost abandonat şi despre el nu se mai vorbeşte, înlocuit fiind de un posibil coridor nord-sud, Via Carpathia, dar care nu implică România decât într-o mică măsură.

Rezultatul: Nu doar debranșare de extern, ci și fractură totală la intern. Cum ar fi trebuit să arate rutele dintre propriile noastre granițe

Rolul infrastructurilor de transport nu este doar de conectare externă, ci şi internă, între diferitele regiuni ale ţării.

În prezent, inima economică a României este capitala Bucureşti şi regiunea înconjurătoare. Studii ale Băncii Mondiale arată că pe o rază de 100 km în jurul Bucureştiului se produce 50% din PIB. În ţară mai există alte 7 poli regionali de creştere şi de dezvoltare, aceştia fiind Timişoara, Cluj, Braşov, Craiova, Iaşi, Constanţa şi Brăila-Galaţi.

Marea problemă rămasă nerezolvată din perspectiva proiectelor de infrastructură rutieră o reprezintă însă Moldova. Această regiune este mai dinamică din punct de vedere demografic, dar mai săracă în oportunităţi economice şi ca urmare a lipsei infrastructurii, dar şi a distanţei mari faţă de pieţele europene.

Pe harta de mai jos sunt schiţate proiectele de infrastructură rutieră de care ar avea nevoie România pentru a compensa lipsa coridoarelor europene, soluţia fiind construirea din surse proprii sau fonduri europene a autostrăzii Moldova şi a unei reţele de drumuri expres care să dea sens economic geografiei ţării din perspectiva transportului rutier.

În absenţa acestor rute de transport, România va continua să fie ocolită de marile fluxuri comerciale.

Cum ocolesc conductele de gaze România

La fel cu infrastructura de transport, stau lucrurile la infrastructura de gaze naturale, acolo unde conductele dintre Est și Europa și dintre Nord și Sud par să se ferească de România.

Problema securităţii aprovizionării cu gaze naturale în Europa este intens dezbătută în ultimii ani, în  special după debutul agresiunii Rusiei în Ucraina.

Similar cu reţeaua de coridoare europene de transport, se poate constata că România este practic ocolită de marile proiecte de transport gaze din Europa de Sud-Est.

România nu este o ţară de tranzit şi nu are o reţea de transport de gaze în adevăratul sens al cuvântului.

Toate statele vecine au reţele de transport care operează la presiuni de 60-70 de bari, construite relativ recent.

În oglindă, 70% din reţeaua Transgaz are durata de viaţă depăşită, iar presiunea din reţea este mică, în anumite zone chiar de 15-20 bari.

Chiar dacă România şi-ar propune să exporte gaze naturale în Ungaria sau Bulgaria, nu poate să o facă în absenţa unor staţii de comprimare la interconectorii care, deocamdată, există doar în stadiul de proiect.

România are o interconectare la Isaccea, cu un gazoduct ce vine din Rusia tranzitând Ucraina, cu o capacitate de import de cca 8 mld. mc pe an, şi o altă interconectare la Medieşu Aurit, cu o capacitate de import de 4 mld. mc pe an. Dar acestea aduc doar gaz din Rusia.

De asemenea, sunt în construcţie legături cu Ungaria (4,5 mld. mc pe an), Bulgaria (1,5 mld. mc pe an) şi cu Moldova.

Nu putem sări peste acest capitol fără o mențiune: ambele legături vor fi funcționale când vor fi gata.

Cum am putea avea capacitate mare de import, problema constă în diversificarea surselor de aprovizionare, dar pentru asta ar fi important să vizeze un coridor nord-sud care să treacă eventual prin mijlocul ţării.

Defunctul proiect Nabucco ar fi urmat să traverseze România doar pe o porţiune scurtă, prin zona de sud-vest.

După abandonarea (previzibilă) a acestui proiect, Rusia a propus un gazoduct concurent – South Stream, care urma să conecteze direct Rusia de Bulgaria, pe sub Marea Neagră. Prin South Stream, Rusia intenţiona să alimenteze cu gaze naturale toate statele din Balcani, precum şi Austria şi Ungaria.

Nabucco şi South Stream au fost parţial înlocuite cu proiectul TANAP/TAP, care ar urma să fie funcţional în anul 2018. Să vedem pe unde trece :

Acesta ar urma să aducă gaz din Azerbaidjan, transportându-l prin Turcia, Grecia, Albania, iar apoi peste Strâmtoarea Otranto, către Italia. Așa cum am ghicit cu toții, și acest gazoduct ocoleşte România.

După finalizarea acestui proiect, Bulgaria, privită mai degrabă cu superioritate la Bucureşti atunci când vine vorba de statutul de hub energetic în Balcani, va avea surse de aprovizionare diversificată din Rusia, Turcia, Grecia şi România.

În ultima perioadă, a început să se vorbească mult despre gazoductul BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria). Pe teritoriul României, BRUA ar urma să fie construit începând din localitatea Podişor, până la graniţa cu Ungaria (Arad). Urmare a eforturilor Transgaz, s-a obţinut chiar finanţare europeană semnificativă pentru acest proiect.

Remarcabil, dar insuficient: BRUA este parte a soluţiei, dar nu întreaga soluţie pentru problemele de infrastructură de gaze ale României.

Coridorul Tuzla – Podişor ar urma să transporte gazele extrase din Marea Neagră către piaţă şi să se conecteze cu BRUA.

Încă se mai aminteşte din când în când şi de AGRI (Interconectorul Azerbaidjan – Georgia – România). Acesta presupunea transportul de gaz azer prin conducte către o facilitate de lichefiere din Georgia, de unde să fie transportat peste Marea Neagră până la Constanţa, gazeificat şi injectat apoi în reţeaua naţională românească.

Cu AGRI nu s-a întâmplat nimic de ani de zile. De fapt, s-a întâmplat: a fost menţinut la coada listei de proiecte româneşti astfel încât să dea bine la număr.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.3.2017

4 comentarii

  1. Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica
    23.3.2017, 9:20 pm

    1.Fara indoiala, ca textura de transport rutier si al gazelor are un rol important in locarea marilor investitii industriale, dar acest lucru nu poate fi absolutizat.
    Chiar daca Romania ar avea autostrazile Germaniei si conductele de gaze ale Rusiei, investitorii straini nu s-ar apropia de tara noastra, din cauza indicelui dezastruos 74, de competitivitate/functionalitate economica nationala!
    La nivelul intelighentiei economice nationale nu exista inca viziunea si proiectul necesar de aducere a acestui indice catre cel European 23 – 25, astfel ca investitorii stiu ca in loc de a obtine profit, investitia ar insemna ingroparea de bani intr-un sistem economic national blocant, arhaic, postcomunist.
    2.In loc ca de aici sa inceapa orice evaluare si posibilitate de dezvoltare economica, prin tehnici speciale de imbunatatire rapida a indicelui de competitivitate economica (printr-un “proiect de tara”) – toate analizele si evaluarile incep cu componentele SECUNDARE, de structura rutiera si industriala, care pretutindeni in lume, au fost realizate numai pentru si ca raspuns la investitiile industriale majore.

    • Dan Horea
      24.3.2017, 11:12 pm

      ramane neexplicata marja gigantesca de propfit pe care multinationalele o fac in Romania fata de Occident.

  2. Protonic
    24.3.2017, 1:29 pm

    “Daca platesti cu banane lucrezi cu maimute” citez din onorabilul Ion Tiriac

  3. Cristache Mihai
    26.3.2017, 5:46 am

    1. Nicio referire la Master Planul de transport. Realizarea lucrarilor in domeniul rutier , feroviar si naval rezolva problemele ridicate in analiza. Parca asta ( Master Planul ) nici nu exista!
    2. Nicio referire la interconectarea retelelor de transport energie electrica . Nu este importanta ?
    3.Isi propune Romania sa importe masiv gaze ? Este nevoie urgenta de mai multe surse pentru a nu periclita alimentarea cu gaze mai ales iarna?
    Cred ca pentru moment , pe langa BRUAsi AGRI , ar trebui sa-si imbunatateasca capacitatea de stocare .

    O analiza de dragul analizei fara a propune solutii.

Lăsați un comentariu


Stiri

Premierul Tudose acuză BNR că nu a intervenit pentru a opri deprecierea leului: Va trebui să avem o discuţie foarte serioasă

Razvan Diaconu

Premierul Mihai Tudose a susţinut, joi seară, că Banca Naţională poartă o parte din vină pentru deprecierea leului în raport cu euro, afirmând că BNR… Mai mult

Stiri

Ultim omagiu adus Stelei Popescu de către Catena

Vladimir Ionescu

Catena își exprimă regretul că una dintre cele mai importante actrițe pe care România a avut-o, draga noastră prietenă, Stela Popescu, a încetat din viață,… Mai mult

Stiri

UE analizează includerea Turciei pe lista neagră a paradisurilor fiscale

Vladimir Ionescu

Uniunea Europeană )UE) ar putea decide luna viitoare includerea Turciei pe lista neagră a paradisurilor fiscale, fapt care ar încorda şi mai mult tensiunile dintre… Mai mult

Stiri

CCR respinge sesizarea lui C.P. Tăriceanu: DNA poate ancheta hotărâri de Guvern. Dosarul Belina merge sigur mai departe

Vladimir Ionescu

UPDATE: Procurorii pot ancheta hotărâri de Guvern pentru că sunt acte administrative individuale, nu general aplicabile (precum legile și OUG-urile), explică un comunicat al CCR… Mai mult

Stiri

Moțiunea de cenzură a picat, la fel și convingerea unei părți din PSD că există ”statul paralel”

Vladimir Ionescu

Moţiunea de cenzură ”PSDragnea, în campanie mumă, la putere ciumă”, iniţiată de PNL, a fost respinsă joi, înregistrându-se 159 de voturi “pentru”, mult sub minimul… Mai mult

Stiri

Promisiuni ”totale” ale premierului Tudose pentru calmarea primăriilor: Impozitul pe venit rămâne integral la administrațiile locale și 750 de lei asigurat primăriilor pentru fiecare locuitor

Mariana Bechir

Premierul Mihai Tudose a anunțat joi, în discursul rostit în plenul Parlamentului, că suma colectată din impozitul pe venit va rămâne integral la administrațiile locale,… Mai mult

Stiri

Numire controversată la șefia CNAS – directorul Asociației Producătorilor de Medicamente Generice

Vladimir Ionescu

Laurenţiu-Teodor Mihai (foto), care de șapte ani era director al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generic (APMG), a fost numit miercuri membru al Consiliului de Administrație… Mai mult