La obiect

Digitalizarea companiilor: Managerii văd beneficiile, dar nu și pericolul amânărilor. Majoritatea firmelor – nepregătite pentru provocările viitorului

Jumătate din managerii companiilor românești viabile nu consideră că transformarea digitală este cea mai mare prima prioritate a strategiei lor. Și, în marea lor majoritate,… Mai mult

09.07.2018

Evenimentul

Președintele a revocat-o pe șefa DNA

UPDATE 15.20: Prima reacție a lui Liviu Dragnea – Discuția despre suspendarea președintelui va continua Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, luni, că discuția despre… Mai mult

09.07.2018

Analiză

Repartizarea banilor de protecție socială: o evoluție. Mai puţin la familiile cu copii şi la şomeri, mai mult la pensionari

România a avut în anul 2016 venituri de protecţie socială care au însumat 116,14 miliarde lei dar cheltuielile privind protecţia socială s-au ridicat la doar… Mai mult

08.07.2018

Chestiunea

I-a venit rândul Codului Administrației: răspundere mică pentru aleșii locali, putere mai mare la înstrăinarea patrimoniului, privilegii

Camera Deputaților votează luni modificările la Codul administrativ al României, modificări care întăresc controlul politic asupra administrațiilor locale. Este de așteptat ca, în ciuda problemelor… Mai mult

08.07.2018

Drumuri care ocolesc România: Hărțile de calcul ale vitezei României în Europa cu mai multe viteze

de Victor Bratu 23.3.2017

În ciuda reacțiilor vehemente ale autorităților de la București privind Europea cu mai multe viteze, realitatea din teren (la propriu, chiar din teren) arată că am rămas o țară complet debranșată de la Uniunea Europeană.

Hărțile pe care le prezentăm astăzi (realizate de Vasile Iuga, senior adviser PwC) scot problema infrastructurilor de tot felul din zona clișeelor :
Atât infrastructura rutieră, cât și cea de gaze, de la Nord la Sud și de la est la Vest ne ocolesc.

Hub-ul spre Europa al Estului este Ungaria – care, de neocolit, pare că din asta și trăiește.

Racordarea propriu-zisă la Europa ar putea dura, la stadiul în care se află în 2017, încă niște decenii. Desigur, în cazul că Europa rămâne pe loc să ne aștepte.

Dar mai bine să vorbească hărțile :

Infrastructura de transport: Nordul, Sudul și Estul ne ocolesc pentru a se întâlni în Europa. De fapt, în Ungaria

”Într-o Uniune Europeană care are bani puţini şi generozitate încă şi mai puţină, va fi din ce în ce mai greu să se recupereze decalajele”, scria într-o analiză din 2016 Vasile Iuga, senior adviser PwC.

”Urgenţa reconectării interne şi externe a României”, scrisă de Vasile Iuga în urmă cu un andevine stringent de actuală în contextul Europei cu mai multe viteze. Iar hărțile ce completează cercetarea sunt poate cel mai valoros conținut căci vezi cu ochiul liber cum România iese practic din orice calcule globale.

Proiectul Uniunii Europene, care a început ca o piaţă comună înainte de ambiţiile de integrare politică, a acordat şi acordă o importanţă deosebită construcţiei de infrastructuri, iniţial de transport (mai ales autostrăzi), dar şi reţele integrate feroviare şi fluviale, sub forma coridoarelor europene, iar mai recent şi energetice (de gaze şi electricitate, pentru îmbunătăţirea securităţii energetice). Aceasta presupune ca statele să aibă o viziune strategică şi capacitatea de a constitui alianţe cu vecinii şi de a propune proiecte coerente Bruxelles-ului pentru includerea în reţelele continentale.

Iată cum s-a mișcat România, și cum s-a ”ferit” de marile rețele de transport

Conform planurilor UE, România este traversată de două coridoare: Coridorul IV (Rhine-Danube), care intră în ţară pe la Nădlac, trece munţii şi ajunge la Constanţa prin Bucureşti, şi Coridorul VII (Orient/East Med), Arad – Timişoara – Craiova – Calafat – Vidin, care cuprinde si Dunărea.

Un alt proiect de coridor care urma să traverseze România, dar care a fost însă abandonat, este fostul Coridor European IX.

Cum ar fi putut arăta lucrurile, cu o privire dinspre Sud, dacă România ar fi știut să-și negocieze Coridoarele Europene :

Din punctul de vedere al marilor rute de transport europene, Vasile Iuga scrie că România ar putea fi relevantă într-o anumită măsură, atât pe direcţia vest-est, cât şi pe direcţia nord-sud.

Pe direcţia nord-sud, prin România ar fi putut să treacă trasee care să lege Salonic, Alexandropolis sau Istanbul, cu zona de nord a Europei, Helsinki, Ţările Baltice, trecând prin Bucureşti, apoi Moldova noastră, intrând şi prin Republica Moldova şi eventual prin Ucraina şi Belarus, irigând în acest fel şi o parte din ţesutul economic românesc într-o zonă deficitară şi contribuind şi la dezvoltarea economică a ţărilor din această zonă.

Acest traseu (numit Coridorul IX pan-european) a fost abandonat şi despre el nu se mai vorbeşte, înlocuit fiind de un posibil coridor nord-sud, Via Carpathia, dar care nu implică România decât într-o mică măsură.

Rezultatul: Nu doar debranșare de extern, ci și fractură totală la intern. Cum ar fi trebuit să arate rutele dintre propriile noastre granițe

Rolul infrastructurilor de transport nu este doar de conectare externă, ci şi internă, între diferitele regiuni ale ţării.

În prezent, inima economică a României este capitala Bucureşti şi regiunea înconjurătoare. Studii ale Băncii Mondiale arată că pe o rază de 100 km în jurul Bucureştiului se produce 50% din PIB. În ţară mai există alte 7 poli regionali de creştere şi de dezvoltare, aceştia fiind Timişoara, Cluj, Braşov, Craiova, Iaşi, Constanţa şi Brăila-Galaţi.

Marea problemă rămasă nerezolvată din perspectiva proiectelor de infrastructură rutieră o reprezintă însă Moldova. Această regiune este mai dinamică din punct de vedere demografic, dar mai săracă în oportunităţi economice şi ca urmare a lipsei infrastructurii, dar şi a distanţei mari faţă de pieţele europene.

Pe harta de mai jos sunt schiţate proiectele de infrastructură rutieră de care ar avea nevoie România pentru a compensa lipsa coridoarelor europene, soluţia fiind construirea din surse proprii sau fonduri europene a autostrăzii Moldova şi a unei reţele de drumuri expres care să dea sens economic geografiei ţării din perspectiva transportului rutier.

În absenţa acestor rute de transport, România va continua să fie ocolită de marile fluxuri comerciale.

Cum ocolesc conductele de gaze România

La fel cu infrastructura de transport, stau lucrurile la infrastructura de gaze naturale, acolo unde conductele dintre Est și Europa și dintre Nord și Sud par să se ferească de România.

Problema securităţii aprovizionării cu gaze naturale în Europa este intens dezbătută în ultimii ani, în  special după debutul agresiunii Rusiei în Ucraina.

Similar cu reţeaua de coridoare europene de transport, se poate constata că România este practic ocolită de marile proiecte de transport gaze din Europa de Sud-Est.

România nu este o ţară de tranzit şi nu are o reţea de transport de gaze în adevăratul sens al cuvântului.

Toate statele vecine au reţele de transport care operează la presiuni de 60-70 de bari, construite relativ recent.

În oglindă, 70% din reţeaua Transgaz are durata de viaţă depăşită, iar presiunea din reţea este mică, în anumite zone chiar de 15-20 bari.

Chiar dacă România şi-ar propune să exporte gaze naturale în Ungaria sau Bulgaria, nu poate să o facă în absenţa unor staţii de comprimare la interconectorii care, deocamdată, există doar în stadiul de proiect.

România are o interconectare la Isaccea, cu un gazoduct ce vine din Rusia tranzitând Ucraina, cu o capacitate de import de cca 8 mld. mc pe an, şi o altă interconectare la Medieşu Aurit, cu o capacitate de import de 4 mld. mc pe an. Dar acestea aduc doar gaz din Rusia.

De asemenea, sunt în construcţie legături cu Ungaria (4,5 mld. mc pe an), Bulgaria (1,5 mld. mc pe an) şi cu Moldova.

Nu putem sări peste acest capitol fără o mențiune: ambele legături vor fi funcționale când vor fi gata.

Cum am putea avea capacitate mare de import, problema constă în diversificarea surselor de aprovizionare, dar pentru asta ar fi important să vizeze un coridor nord-sud care să treacă eventual prin mijlocul ţării.

Defunctul proiect Nabucco ar fi urmat să traverseze România doar pe o porţiune scurtă, prin zona de sud-vest.

După abandonarea (previzibilă) a acestui proiect, Rusia a propus un gazoduct concurent – South Stream, care urma să conecteze direct Rusia de Bulgaria, pe sub Marea Neagră. Prin South Stream, Rusia intenţiona să alimenteze cu gaze naturale toate statele din Balcani, precum şi Austria şi Ungaria.

Nabucco şi South Stream au fost parţial înlocuite cu proiectul TANAP/TAP, care ar urma să fie funcţional în anul 2018. Să vedem pe unde trece :

Acesta ar urma să aducă gaz din Azerbaidjan, transportându-l prin Turcia, Grecia, Albania, iar apoi peste Strâmtoarea Otranto, către Italia. Așa cum am ghicit cu toții, și acest gazoduct ocoleşte România.

După finalizarea acestui proiect, Bulgaria, privită mai degrabă cu superioritate la Bucureşti atunci când vine vorba de statutul de hub energetic în Balcani, va avea surse de aprovizionare diversificată din Rusia, Turcia, Grecia şi România.

În ultima perioadă, a început să se vorbească mult despre gazoductul BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria). Pe teritoriul României, BRUA ar urma să fie construit începând din localitatea Podişor, până la graniţa cu Ungaria (Arad). Urmare a eforturilor Transgaz, s-a obţinut chiar finanţare europeană semnificativă pentru acest proiect.

Remarcabil, dar insuficient: BRUA este parte a soluţiei, dar nu întreaga soluţie pentru problemele de infrastructură de gaze ale României.

Coridorul Tuzla – Podişor ar urma să transporte gazele extrase din Marea Neagră către piaţă şi să se conecteze cu BRUA.

Încă se mai aminteşte din când în când şi de AGRI (Interconectorul Azerbaidjan – Georgia – România). Acesta presupunea transportul de gaz azer prin conducte către o facilitate de lichefiere din Georgia, de unde să fie transportat peste Marea Neagră până la Constanţa, gazeificat şi injectat apoi în reţeaua naţională românească.

Cu AGRI nu s-a întâmplat nimic de ani de zile. De fapt, s-a întâmplat: a fost menţinut la coada listei de proiecte româneşti astfel încât să dea bine la număr.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.3.2017

4 comentarii

  1. Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica
    23.3.2017, 9:20 pm

    1.Fara indoiala, ca textura de transport rutier si al gazelor are un rol important in locarea marilor investitii industriale, dar acest lucru nu poate fi absolutizat.
    Chiar daca Romania ar avea autostrazile Germaniei si conductele de gaze ale Rusiei, investitorii straini nu s-ar apropia de tara noastra, din cauza indicelui dezastruos 74, de competitivitate/functionalitate economica nationala!
    La nivelul intelighentiei economice nationale nu exista inca viziunea si proiectul necesar de aducere a acestui indice catre cel European 23 – 25, astfel ca investitorii stiu ca in loc de a obtine profit, investitia ar insemna ingroparea de bani intr-un sistem economic national blocant, arhaic, postcomunist.
    2.In loc ca de aici sa inceapa orice evaluare si posibilitate de dezvoltare economica, prin tehnici speciale de imbunatatire rapida a indicelui de competitivitate economica (printr-un “proiect de tara”) – toate analizele si evaluarile incep cu componentele SECUNDARE, de structura rutiera si industriala, care pretutindeni in lume, au fost realizate numai pentru si ca raspuns la investitiile industriale majore.

    • Dan Horea
      24.3.2017, 11:12 pm

      ramane neexplicata marja gigantesca de propfit pe care multinationalele o fac in Romania fata de Occident.

  2. Protonic
    24.3.2017, 1:29 pm

    “Daca platesti cu banane lucrezi cu maimute” citez din onorabilul Ion Tiriac

  3. Cristache Mihai
    26.3.2017, 5:46 am

    1. Nicio referire la Master Planul de transport. Realizarea lucrarilor in domeniul rutier , feroviar si naval rezolva problemele ridicate in analiza. Parca asta ( Master Planul ) nici nu exista!
    2. Nicio referire la interconectarea retelelor de transport energie electrica . Nu este importanta ?
    3.Isi propune Romania sa importe masiv gaze ? Este nevoie urgenta de mai multe surse pentru a nu periclita alimentarea cu gaze mai ales iarna?
    Cred ca pentru moment , pe langa BRUAsi AGRI , ar trebui sa-si imbunatateasca capacitatea de stocare .

    O analiza de dragul analizei fara a propune solutii.

Lăsați un comentariu


Stiri

CCR recunoaște dreptul de ședere al unui soț care nu are cetățenia română și este căsătorit cu un român de același gen

Vladimir Ionescu

Statul trebuie să recunoască dreptul de ședere în România al persoanelor de acelaşi sex căsătorite, dacă unul dintre soți/soațe este cetățean UE. Este decizia pronunțată… Mai mult

Stiri

Legea manualului școlar este neconstituțională

Vladimir Ionescu

Legea manualului școlar, care instituia practic un monopol pe piața de profil, este neconstituțională, a decis miercuri CCR, cu unanimitate de voturi. Printre altele, Curtea… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a amendat Google cu 4,34 miliarde euro pentru practici ilegale legate de dispozitivele Android

Iulian Soare

Comisia Europeană a amendat Google cu 4.34 miliarde euro pentru încălcarea normelor antitrust ale UE – din 2011, compania a impus restricții ilegale producătorilor de… Mai mult

Stiri

Legea de înfiinţare a Fondului Suveran e neconstituţională – decizie CCR

Adrian N Ionescu

Legea privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) a fost declarată neconstituţională. Preşedintele Curții Consituționale a României (CCR), Valer Dorneanu, a anunțat miercuri… Mai mult

Stiri

Premierul Dăncilă şi preşedintele Iohannis au discutat, anunță Guvernul, pe tema preşedinţiei române a Consiliului UE

Razvan Diaconu

Premierul Viorica Dăncilă şi preşedintele Klaus Iohannis au discutat miercuri pe tema Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, atât în ceea ce priveşte stadiul pregătirii… Mai mult

Europa

BCE: Un eșec al reformării EURIBOR poate crea probleme sistemice. Termenul 1 ianuarie 2020 este prea aproape

Iulian Soare

Banca Centrală Europeană (BCE) avertizează că lipsa de implicare a băncilor în eforturile de reformare a sistemului indicilor dobânzilor interbancare EURIBOR, ar putea duce la… Mai mult

Europa

CEDO condamnă Rusia pentru că nu a făcut niciun efort pentru identificarea celor care au ordonat asasinarea Annei Politkovskaia

Iulian Soare

Curtea Europeană a Drepturilor OMului (CEDO) a condamnat marți Rusia, pentru că nu a făcut niciun efort pentru a-i identifica pe cei care au comandat… Mai mult