Drumul spre euro / Productivitatea muncii pe ora lucrată – de șase ori mai mică decât media UE. Eficiența activităților și politicile economice

De Marin Pana | 31.8.2014 .

România a revenit anul trecut exact la aceeași productivitate pe ora lucrată ca și în anul 2008, după ce a traversat un moment de minim în 2010. Datele Eurostat arată un nivel al productivității în țara noastră de doar 17,4% din media UE 28 și de numai 15% față de media Zonei Euro. Altfel spus, pentru a ajunge la productivitatea medie europeană ar trebui să ne majorăm productivitatea muncii cam de șase ori iar pentru a accesa în aceiași termeni Zona Euro de șapte ori.

Explicația diferenței considerabile dintre performanța de productivitate și nivelul de 54% PIB/locuitor față de media UE, care arată cu mult mai bine la o privire sumară, provine din nivelul mult mai mic al prețurilor practicate la noi și din numărul mai mare de ore lucrate de către o persoană. Evident, evoluția cursului de schimb a jucat și ea un rol important.

(Citiți și: ”Atenție la productivitatea totală: Situația și perspectivele”)

În cazul primului factor menționat, coeficientul de transformare a prețurilor pentru a reflecta aceeași putere de cumpărare este de doar 59,1% față de referința Belgia (date Eurostat pentru 2013, update în 23.05.2014). Nivel cu care am ajuns să avem cele mai mici prețuri din UE, după ce Bulgaria a urcat la 59,3%, potrivit aceleiași surse de date.

Cât privește al doilea factor amintit mai sus, studiul Eurofound pentru 2012 ne plasa pe primul loc în rândul statelor UE la numărul de ore lucrate săptămânal, cu 41,2 ore, înaintea Luxemburgului (41,1 ore), Marii Britanii (40,8 ore) și Germaniei (40,5 ore). Pentru referință, merită amintite și valorile din Bulgaria (40,2 ore), Italia (38 ore), Franța (37,9 ore) și Finlanda (37,6 ore, timpul minim la nivelul UE).

***

Productivitatea muncii pe ora lucrată se calculează ca produsul real al activității economice (Produsul Intern Brut deflatat, măsurat în creștere succesivă de volum cu anul de referință 2005) pe unitatea de muncă efectuată (măsurată prin numărul de ore lucrate).

Această modalitate de calcul a productivității muncii oferă o imagine mai bună a evoluțiilor privind productivitatea muncii dintr-o economie. Ea elimină distorsiunile introduse de structura diferită între economiile naționale și între diferiți ani pentru aceeași economie națională, între cei care lucrează cu normă întreagă și cei care lucrează cu normă parțială.

***

De remarcat că din punct de vedere al evoluției în timp, din 2008 încoace, cu o diferență zero de productivitate pe ora lucrată, România se situează între cele 17 țări care și-au îmbunătățit productivitatea (Irlanda conduce detașat, cu un plus de 3,8 euro, în pofida scăderii semnificative din 2013) și cele șase state în care productivitatea a scăzut ( Grecia fiind în situația cea mai neplăcută, cu -2 euro).

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Dacă se face raportarea la baza constituită din anul 2005 și se obțin evoluțiile procentuale de la an la an, se obține tabloul de mai jos, în care se pot observa scăderi în 2009, 2010 și 2012.

Revenirile după perioada manifestării efectelor crizei economice modiale se observă doar în 2011 și 2013, când s-a și refăcut plafonul de 120% față de anul 2005.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Interesant este că datele oficiale privind evoluția productivității muncii în industrie pentru același interval de timp arată cu totul altfel. Mai precis, în perioada 2008 – 2013, productivitatea muncii (calculată în lei pe lucrător) ar fi crescut cu circa 60% iar producția industrială cu 21,6%.

Ceea ce implică, în treacăt fie spus, o reducere la 76% a numărului de lucrători și/sau ore lucrate.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Industria reprezintă numai 30% din PIB dar dă tonul în întreaga economie. În aceste condiții, ar fi foarte interesantă pentru factorii de decizie ai statului o analiză care să arate cum se face că productivitatea pe ora lucrată, fie ea și în euro și fără să țină cont de diviziunea full-time/part-time a bătut pasul pe loc. Și ce ar trebui să înțelegem din nivelul de doar 17,4% al acesteia față de media europeană.

(Citiți și: ”România atipică: Decalajele dintre economie, PIB și societate. Indicatorii macro prin criză”)

Cel mai probabil, avem de-a face cu o medie derutantă între un număr mic de activități eficiente și un număr mare de activități mai puțin sau deloc viabile în condiții de competiție europeană și de salariu minim care să asigure subzistența unei familii. Ceea ce înseamnă că măsurile economice nu pot fi luate uniform. Pentru a fi corecte, ar trebui diferențiate după un factor esențial: productivitatea pe ora lucrată.

Publicat la data de 31.8.2014 .

Lasa un comentariu


Eurobarometru / Românii – cei mai favorabili adoptării euro

Cel mai recent Eurobarometru al Comisiei Europene arată că românii sunt cei mai favorabili adoptării euro dintre toate națiunile rămase deocamdată în afara Eurozonei....Citeste mai departe »

România în contextul UE – deficit, datorie publică și repartizarea cheltuielilor

Date complete pe 2013 – pentru a putea evalua cum se gestionează România în comparație cu alte state din UE : deficitul public a...Citeste mai departe »

Inflația anuală – stabilizată spre limita de jos a intervalului țintit de BNR

Potrivit datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică, prețurile au crescut în luna octombrie 2014 cu 0,19% față de luna anterioară dacă luăm...Citeste mai departe »

Estimarea de inflație – scădere rapidă spre încadrarea în Maastricht și stabilizare. Motive și efecte

Pe parcursul acestui an, estimările prvind inflația pe 2014 și 2015 au coborât rapid, ajungând în prezent la 1,5% pentru anul în curs și...Citeste mai departe »

BNR: Subsidiarele din România ale băncilor testate de BCE au capitalizare suficientă

Subsidiarele din România ale băncilor europene care au fost supuse testelor de stres derulate de Banca Centrală Europeană (BCE) în colaborare cu Autoritatea Bancară...Citeste mai departe »

Documente / 25 de bănci au picat testele de stres ale BCE și EBA. Rezultatele complete ale evaluărilor. Capitalizare, termene, soluții.

25 de bănci din euroland, dintre care 5 care activează şi în România, nu au reuşit să treacă testul de stres al Băncii Central...Citeste mai departe »

Aproape 80% dintre polonezi nu susţin adoptarea monedei euro

Mai mult de 76% dintre polonezi se opun adoptării monedei euro, o arată un sondaj făcut public marţi. Preşedintele Bronislaw Komorowski crede că Polonia...Citeste mai departe »

Statele zonei euro şi-au trimis bugetele la analiza Comisiei Europene. Planuri și fricțiuni cu Italia și Franța

Comisia Europeană începe de miercuri analiza oficială a bugetelor statelor din zona euro. 15 octombrie a fost data limită până la care statele care...Citeste mai departe »

BCE lansează programul de credite ieftine adresat băncilor europene

Banca Centrală Europeană (BCE) va începe, joi, să acorde credite ieftine băncilor din zona euro. Potrivit Financial Times, programul de împrumuturi prin care băncile...Citeste mai departe »

Pe fondul scăderii prețurilor, avem diferențe mari între inflația de uz intern și cea de uz extern. Cum facem ?

Dacă raportarea se face pentru ultimele 12 luni, respectiv față de august 2013, valorile IPC și IAPC diferă din nou destul de mult. IPC...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu cere o lege pentru ca aderarea la euro să fie ferită de politicile electorale

Guvernatorul Mugur Isărescu consideră că România îndeplineşte toate criteriile de aderare la euro, dar ţinta convenită politic, de 1 ianuarie 2019, ar trebui cuprinsă...Citeste mai departe »

Titlurile de stat – variantă de plasament în perspectiva trecerii la euro

Randamentele plasamentelor pe termen mediu și lung (de la cinci ani în sus) în titluri de stat au ajuns la circa 4% – 5%,...Citeste mai departe »

Eurostat: Datoria guvernamentală raportată la PIB- România şi celelalte state din UE

România a înregistrat în primul trimestru din 2014 o datorie guvernamentală de 39,1% din PIB, a cincea cea mai scăzută procentual din UE. Potrivit...Citeste mai departe »

Aderarea la euro/ Mugur Isărescu: “Criteriile nominale nu pot fi atinse fără stabilitatea financiară şi competitivitate ridicată”

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat joi că la nivel politic există consens că aderarea României la euro ar putea avea loc în 2019...Citeste mai departe »

Studiu Erste: Anul 2019, avansat de guvern pentru adoptarea euro – ”foarte ambiţios”, mai realist un termen după 2021

Obiectivul României de a adera la zona euro în 2019 este “foarte ambiţios”, însă o dată realistă ar fi după 2021, potrivit experţilor Erste...Citeste mai departe »

Data țintă de adoptare a euro stabilită de guvern: 1 ianuarie 2019. Reacţia Guvernatorului BNR

Obiectivul de adoptarea monedei unice europene în 2018 – 2019 nu este în afara realităţii, dar are nevoie de un consens politic puternic şi...Citeste mai departe »

Aderarea la Eurozonă, în viziunile lui Daniel Dăianu și Valentin Lazea: ”Cât mai repede” vs. ”Cifrele arată că peste vreo 10 ani”

România ar trebui să grăbească procesul de aderare la euro și, împreună cu Bulgaria să adere cât mai rapid la spațiul Schengen având în...Citeste mai departe »

Inflația din România – între mit și realitate: Prețurile românești în contextul statelor UE

Inflația anuală consemnată în România pentru 2013 după metodologia unică europeană a fost de 1,3%, sub valoarea de 1,55% anunțată conform metodologiei naționale de...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu: PIB-ul pe locuitor ne ține departe de aderarea la euro

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că România are nevoie de încă zece ani pentru a ajunge la 60% din media UE a PIB/locuitor,...Citeste mai departe »

Economistul-şef Raiffeisen: România are nevoie de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro potrivit convergenţei reale

România are nevoie de o perioadă de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro din perspectiva convergenţei reale, însă din punct de vedere...Citeste mai departe »