Dosarul redevențelor la petrol și gaze / Cine sunt responsabilii fără responsabilitate în amânarea cu un an a taxării

De Victor Bratu , Răzvan Diaconu | 4.12.2014 .

Negocierea sfârşitului de an, care privea redevenţele la petrol şi gaze, s-a încheiat în defavoarea bugetului de stat : Cifrele, detaliile și comparațiile realizate de cursdeguvernare.ro pot fi citite  AICI-LINK.

Cine a negociat, de fapt, noua taxare a resurselor de petrol și gaze, în ultimii 2 ani, când la data de 31 decembrie 2014 expiră vechea fiscalizare? Oficial, trebuia să negocieze un comitet interministerial înfiinţat în februarie 2013. În realitate, nu au existat întâlniri directe, numai premierul Victor Ponta s-a întâlnit cu reprezentanţii OMV şi cei ai Halliburton pentru a le prezenta intenţiile guvernamentale.

Joi (3 decembrie) seara, Traian Băsescu s-a amestecat și el în discuție: nu redevența trebuie crescură, ci cele 2 suprataxe care expiră la 31 decembrie, iar guvernul, prin Ministerul de Finanțe ar fi trebuit să le crească.

Cine a avut de câştigat? O întrebare la care răspunsul este ceva mai complicat decât pare la prima vedere.

În cele ce urmează, o sumară trecere în revistă a poziţiilor oficiale legate de aceste negocieri şi câteva întâmplări ciudate petrecute în acest proces.

Comisia de negociere a redevenţelor – instituțiile și oamenii lor

În şedinţa guvernului din data de 27 februarie 2013 a fost aprobat Memorandumul cu tema „Constituirea comitetului interministerial pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor angajate de Guvernul României cu organismele internaţionale FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană în domeniul taxării resurselor minerale.

Potrivit unei adrese transmise cursdeguvernare.rola începutul anului 2014, ANRM informa: “Negocierile privind aceste modificări urmăresc crearea premiselor optime pentru stabilirea unui echilibru corect între veniturile ce revin statului şi menținerea unui cadru atractiv pentru investiții private.”

Comitetul de negociere a fost alcătuit din reprezentanţi ai:

  • Ministerului de Finanţe,
  • Ministerului Economiei,
  • ministrul delegat pentru energie,
  • ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultură,
  • Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în domeniul Energiei (ANRE)
  • Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM)

Cine şi ce a negociat

Potrivit fostului ministru al Economiei, Varujan Vosganian, comitetul interministerial nu a avut o activitate semnificativă pe parcursul anului 2013, concentrându-se în special pe aspecte tehnice şi studii.

După mai multe modificări de reprezentare, în 2014 comitetul a avut în componenţă:

Ministerul de Finanţe a fost reprezentat la nivel de secretar de stat

Nu s-a negociat nimic, noi nu ne-am întâlnit cu reprezentanţii companiilor din domeniu. Am lucrat diverse propuneri, am analizat studii. Până la urmă a fost o decizie, cred eu, corectă, anunţată de ministrul Ioana Petrescu. Să fie o discuţie transparentă şi o decizie în Parlament”, a declarat joi, pentru cursdeguvernare.ro, secretarul de stat Dan Manolescu.

O nelămurire neobișnuită are, însă, ministrul delegat pentru EnergieRăzvan Nicolescu, ajuns în funcția de ministru pentru Energie după ce a fost director în cadrul Petrom-OMV – principalul beneficiar al redevențelor mici și al amânării taxării petrolului și gazului : “Nu am participat la nicio negociere şi nici nu ştiam de existenţa acestui comitet” – spune, pe 4 decembrie 2014, ministrul Nicolescu, la aproape 2 ani de la înființarea comisiei din care făcea parte.

ANRE a fost reprezentat de un director general- Alina Tache, care a participat la lucrările comitetului în funcţie de solicitările Ministerului Finanţelor.
Nu ştiu de ce au vrut cei de la Finanţe să intrăm şi noi în acest comitet, nu cred că aveam ce face acolo. Nu am participat personal la şedinţe, am delegat un director general din instituţie care, cred, a avut un rol de observator, nimic mai mult”, declară preşedintele ANRE, Nicolae Havrileţ.

ANRM a fost reprezentat de doi directori generali- Claudia Răileanuşi Gheorghe Aurel, care au participat la lucrările comitetului în funcţie de solicitările Ministerului Finanţelor. Preşedintele ANRM, Gheorghe Duţu, nu a putut fi contactat, însă surse din instituţie afirmă că reprezentanţii ANRM nu au avut contribuţii semnificative din moment ce principala miză o reprezenta redevenţa la petrol şi gaze, care nu era de resortul acestei agenţii.

Miniștrii Constantin Niță(Economie) și Doina Pană(Ape, păduri) nu au putut fi contactați.

Ce a lucrat comitetul interministerial

Surse guvernamentale participante la negocierile pe redevenţe au declarat cursdeguvernare.ro că activitatea comitetului interministerial de negociere s-a rezumat de fapt la consultarea diverselor sisteme de redevenţă aplicate la nivel mondial.

Întreagul comitet a participat la câteva întâlniri tehnice cu reprezentanţi ai FMI şi Băncii Mondiale, care au insistat ca statul român să asigure bugetului de stat venituri “sigure” şi “consistente” din redevenţe.

Experţii stăini nu au făcut nicio recomandare legată de nivelul acestor redevenţe. Surse participante la cele “două-trei” întâlniri cu experţii străini afirmă că la discuţii a asistat şi fostul secretar de stat din Finanţe, Gheorghe Gherghina. Contactat de cursdeguvernare.ro, Gheorghe Gherghina a negat că ar fi fost prezent.

Cum au decurs negocierile – din declarațiile de presă: Premierul Ponta a discutat la cel mai înalt nivel al OMV problema redevențelor

Programul de guvernare al Guvernului Ponta, anunţat în mai 2012, prevedea explicit majorarea redevenţelor spre un nivel european :

“Avem în vedere elaborarea unui pachet de măsuri, inclusiv fiscale – în colaborare cu Ministerul Finanţelor Publice, privind redevenţele şi reglementarea pentru sectorul petrol, gaze naturale si energie electrica”, preciza program de guvernare al USL în 2012. Urmau, de fapt, cei 2 ani, în care nivelul de taxare a petrolului și gazului expira.

  • -,În luna ianuarie 2013, aflat la Viena, premierul Ponta atenţiona că Guvernulvrea să majoreze nivelul redevenţelor percepute producătorilor de petrol şi gaze mai devreme de anul 2015. Victor Ponta anunţa că a discutat subiectul cu managerul general al OMV.
  • -,Tot în ianuarie 2013, ministrul delegat pentru Energie de la acea dată, Constantin Niţă, confirma că redevenţele vor ajunge la nivelul din UE, “undeva la 20-30%”.
  • -, În iunie 2013, premierul Victor Ponta găsea şi o întrebuinţare clară a încasărilor din redevenţe: Guvernul, spunea premierul, intenţionează să înfiinţeze un fond special în care să fie vărsate toate redevenţele încasate de stat şi care să fie folosit pentru obiective decise politic, precum construcţia de autostrăzi sau informatizare.
  • -, După ruperea USL, Victor Ponta a trecut, în 2014, în programul de guvernare „alinierea redevenţelor la media europeană“.
  • -, În luna aprilie 2014, ANRM anunţa: ”Toate actele adiţionale privind majorarea redevenţelor pentru resurse minerale (…) au fost redactate, unele dintre acestea aflându-se, încă, în circuit pentru a fi semnate.
  • -,Un prim semnal public legat de nivelul redevenţelor în 2015, semn că totuşi cineva negocia aceste redevenţe, a fost lansat pe 4 iunie de preşedintele ANRM, Gheorghe Duţu, care afirma, citat de agenția Mediafax, că nivelul redevenţelor percepute de stat pentru producţia de petrol şi gaze nu va creşte spectaculos în noua legislaţie în domeniu.
  • -,În septembrie 2014, aflat în vizită în SUA, premierul Ponta merge la Huston, unde discută chestiunea redevenţelor cu reprezentanţii companiilor ExxonMobil şi Halliburton. Revenit în ţară, premierul nuanţează pentru prima dată: “proiectul privind noile redevenţe pentru sectorul petrolier va fi pus în dezbatere la începutul anului viitor şi va introduce un sistem care să asigure resurse bugetare la media europeană, dar care să nu descurajeze investiţiile prin perceperea unor taxe prea mari.”
  • Pe 3 decembrie 2014, ministrul pentru Buget, Darius Vâlcov, anunţă rezultatul: ”Se va prelungi” (sistemul de redevenţe- n.red.)

Traian Băsescu intervine în discuție: Redevențele trebuie păstrate, la taxe trebuie umblat

“O scurtă referire la redevenţe” – potrivit propriei formulări, a făcut joi şi preşedintele Traian Băsescu, care a declarat, de la Palatul Cotroceni, că premierul “nu poate modifica redevenţele”.

Redevenţele sunt stabilite de legea petrolului şi gazelor plecând în principiu de la mărimea zăcământului, între 3 şi 13,5%. Ca să modifici redevenţele, trebuie să te adresezi tuturor celor 44 de concesionari de pe teritoriul României şi trebuie să obţii acordul tuturor.”, susține preşedintele Traian Băsescu.

Ce poate însă face guvernul: lângă redevenţă, funcţie de mărimea zăcământului, mai sunt două taxe: suprataxa pentru gaze şi taxa pentru resurse minerale, care trebuie să dispară în mod normal de la 1 ianuarie.

Guvernul a explicat azi cum menţine redevenţele – nu le menţine, astea sunt în lege şi nu pot fi modificate, dar poate umbla la aceste două taxe – să le cumuleze, eventual să adauge ceva. Taxele sunt atributul guvernului, e problema Ministerului de Finanțe”, a fost sfatul lui Traian Băsescu.

Președintele a compătimit și companiile care nu știu cum vor fi taxate după expirarea de la 31 decembrie a celor 2 taxe de care a făcut vorbire, după amânarea cu un an a noii taxări.

O informație

Marți, 2 decembrie, cu o zi înainte ca ministrul Darius Vâlcov să anunțe amânarea cu un an a noii taxări a petrolului și gazelor, la Casa Centrală a Armatei a avut loc o recepție, cu ocazia împlinirii a fix 10 ani de la privatizarea Petrom.

A participat CEO-ul OMV de la Viena, Dl. Gerhard Roiss, care a declarat că privatizarea a fost cel mai reușit lucru pentru România ultimului deceniu. Din partea română au participat multe personalități care, la data semnării contractului, fuseseră implicare în negocieri.

Consecințele curente

Economia românească plătește carburanții la prețuri comparabile cu cele din zona euro (în unele cazuri la prețuri mai mari), în condițiile în care bugetul de stat beneficiază mult mai puțin din taxarea unui litru de carburant decât aceste state.

România se află pe locul 2 în UE 28 la prețul fără taxe al benzinei.
Și se află pe penultimul loc la încasările bugetare din taxarea carburanților. Asta în condițiile în care are rezerve proprii de petrol și gaze, iar redevențele totale pe an sunt cu mult sub alte impozite curente
.

Publicat la data de 4.12.2014 .

Un raspuns

  1. Pribeagul
    6.12.2014, 5:32 pm

    Stradanie, vis si realitate.
    Atmosfera in care traim este de-a dreptul halucinanta. Ce-i vis si cei realitate in viata noastra? Sa fie realitatea alegerilor locale, parlamentare si prezidentiale un vis si visul stabilirii unor redevente corecte o realitate?
    Pentru ce stradania de a face alegeri locale, parlamentare si prezidentiale corecte, cind rezultatul acestor stradanii este un vis?
    Desigur, aceia care pot da un raspuns acestor intrebari sunt in primul rind intelectualii neamului.
    Este inexplicabil, pur si simplu nu pot intelege cum cu atitia intelectuali, vechi si noi, poate sa ni se intimple ceeea ce ni se intimpla.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Cât de corectă e taxarea în Europa: Numărul înțelegerilor fiscale dintre guverne și corporații a crescut în 2 ani cu 160%. România, menționată la capitolul ”prețuri de transfer”

tax-for-rich Numărul înțelegerilor fiscale speciale încheiate de guvernele statelor membre ale UE și companii multinaționale sunt în creștere, în special în Luxemburg și Belgia, în...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

BM: România metropolitană și problemele ei. Deficiențele din ”polii de creștere” împiedică dezvoltarea întregii ţări

bucuresti-trafic Cele opt mari zone metropolitane ale României (Bucureşti, Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești şi Timișoara) concentrează 50% din populaţia României şi 75% din...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

România mare și fracturată: Centenarul Marii Uniri va găsi o țară cu o structură și mai dezechilibrată decât e astăzi

autostrada-camp În timp ce programele de guvernare ale partidelor aflate în competiția pentru parlamentare au în centrul scăderi de impozite și taxe după 2 ani...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Cum i-a cedat România Rusiei 25% din piața internă de gaze. Mecanismul suspect care lovește și în buget și în economie

gaze_ Companiile rusești au ajuns în noiembrie 2016 la o cotă de 25% din piața de gaze a României, față de doar 5% în ianuarie....Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Polarizare drastică a economiei: Jumătate dintre companiile românești se bat pe 2% din total venituri

economie-finante-contabilitate-preturi-transfer Polarizarea mediului de afaceri pare să fie una dintre principalele probleme ale economiei românești. Iancu Guda, director general COFACE și președinte al Asociației Analiștilor...Citeste mai departe »

Comentarii

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Eșecurile celei mai slabe generații de lideri europeni. Renzi, al patrulea premier din UE care ratează un referendum propus chiar de el

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După David Cameron (Brexitul din 23 iunie), Mark Rutte (6 aprilie, ratificarea Tratatului de Asociere UE-Ucraina, semnat inclusiv de către Olanda, pe...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

aurelian dochia

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Viitorul preşedinte al Franţei, pro-Rusia. Cercul se strânge. Ce facem?

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: François Fillon, fost prim ministru sub președinția lui Sarkozy (2007-2012), a câștigat categoric alegerile primare ale dreptei franceze și va candida la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / America s-a schimbat. Să ne pregătim pentru schimbarea lumii

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Epoca Obama s-a încheiat cu repudierea totală a moştenirii sale politice, lăsându-l în urmă pe Trump, candidatul cu profilul politic şi intelectual...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Nu vă goniți copiii !

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Aproape ca a devenit de bonton sa anunti ca in niciun caz copiii tai nu vor ramane in tara. In momentul in care intrebi...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Problema momentului: cea mai bună situație macroeconomică, la cele mai mari riscuri de instabilitate

valentin-lazea

Valentin Lazea

O recentă declaraţie a guvernatorului BNR a iscat discuţii aprinse în societate. Domnul Mugur Isărescu afirma că niciodată în ultimii 26 de ani situația...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Momentul zero al fiscalizării: de ce și cum ar trebui să fie

gabriel-biris

Gabriel Biris

Revin ca și contribuitor al Curs de guvernare după o perioadă de aproape un an. Cele mai multe din articolele mele anterioare erau despre...Citeste mai departe »

Varujan Pambuccian / O privire în economia iminentă: De ce este nevoie să schimbăm urgent sistemul educațional

varujan-pambuccian1

Varujan Pambuccian

În ultimii ani lumea a intrat într-o epocă nouă, la sfârșitul căreia societatea umană va fi radical diferită de ce este ea azi. Numită...Citeste mai departe »

Claudiu Degeratu / Cui îi este frică de Armata europeană?

claudiu-degeratu

Claudiu Degeratu

În ziua de 17 noiembrie 2015 Franţa a invocat articolul 42.7 din Tratatul de la Lisabona ca urmare a atacurilor teroriste din Paris. A...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un moment care nu trebuia ratat: De ce nu poate România cumpăra documente din Panama

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Proiectul de OUG privind modificări în Codul Fiscal – care face atâta vâlvă de 2 zile – e unul ratat. Secretarul de stat Gabriel...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Europa post-Brexit: o bătălie care merită purtată

valentin-lazea-

Valentin Lazea

(Un text – un adevărat manifest – care ar trebui bătut în cuie pe ușa oricărui european. Dacă ar fi fost până acum, poate...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română