Dosarul redevențelor la petrol și gaze / Cine sunt responsabilii fără responsabilitate în amânarea cu un an a taxării

de Victor Bratu , Răzvan Diaconu | 4.12.2014 .

Negocierea sfârşitului de an, care privea redevenţele la petrol şi gaze, s-a încheiat în defavoarea bugetului de stat : Cifrele, detaliile și comparațiile realizate de cursdeguvernare.ro pot fi citite  AICI-LINK.

Cine a negociat, de fapt, noua taxare a resurselor de petrol și gaze, în ultimii 2 ani, când la data de 31 decembrie 2014 expiră vechea fiscalizare? Oficial, trebuia să negocieze un comitet interministerial înfiinţat în februarie 2013. În realitate, nu au existat întâlniri directe, numai premierul Victor Ponta s-a întâlnit cu reprezentanţii OMV şi cei ai Halliburton pentru a le prezenta intenţiile guvernamentale.

Joi (3 decembrie) seara, Traian Băsescu s-a amestecat și el în discuție: nu redevența trebuie crescură, ci cele 2 suprataxe care expiră la 31 decembrie, iar guvernul, prin Ministerul de Finanțe ar fi trebuit să le crească.

Cine a avut de câştigat? O întrebare la care răspunsul este ceva mai complicat decât pare la prima vedere.

În cele ce urmează, o sumară trecere în revistă a poziţiilor oficiale legate de aceste negocieri şi câteva întâmplări ciudate petrecute în acest proces.

Comisia de negociere a redevenţelor – instituțiile și oamenii lor

În şedinţa guvernului din data de 27 februarie 2013 a fost aprobat Memorandumul cu tema „Constituirea comitetului interministerial pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor angajate de Guvernul României cu organismele internaţionale FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană în domeniul taxării resurselor minerale.

Potrivit unei adrese transmise cursdeguvernare.rola începutul anului 2014, ANRM informa: “Negocierile privind aceste modificări urmăresc crearea premiselor optime pentru stabilirea unui echilibru corect între veniturile ce revin statului şi menținerea unui cadru atractiv pentru investiții private.”

Comitetul de negociere a fost alcătuit din reprezentanţi ai:

  • Ministerului de Finanţe,
  • Ministerului Economiei,
  • ministrul delegat pentru energie,
  • ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultură,
  • Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în domeniul Energiei (ANRE)
  • Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM)

Cine şi ce a negociat

Potrivit fostului ministru al Economiei, Varujan Vosganian, comitetul interministerial nu a avut o activitate semnificativă pe parcursul anului 2013, concentrându-se în special pe aspecte tehnice şi studii.

După mai multe modificări de reprezentare, în 2014 comitetul a avut în componenţă:

Ministerul de Finanţe a fost reprezentat la nivel de secretar de stat

Nu s-a negociat nimic, noi nu ne-am întâlnit cu reprezentanţii companiilor din domeniu. Am lucrat diverse propuneri, am analizat studii. Până la urmă a fost o decizie, cred eu, corectă, anunţată de ministrul Ioana Petrescu. Să fie o discuţie transparentă şi o decizie în Parlament”, a declarat joi, pentru cursdeguvernare.ro, secretarul de stat Dan Manolescu.

O nelămurire neobișnuită are, însă, ministrul delegat pentru EnergieRăzvan Nicolescu, ajuns în funcția de ministru pentru Energie după ce a fost director în cadrul Petrom-OMV – principalul beneficiar al redevențelor mici și al amânării taxării petrolului și gazului : “Nu am participat la nicio negociere şi nici nu ştiam de existenţa acestui comitet” – spune, pe 4 decembrie 2014, ministrul Nicolescu, la aproape 2 ani de la înființarea comisiei din care făcea parte.

ANRE a fost reprezentat de un director general- Alina Tache, care a participat la lucrările comitetului în funcţie de solicitările Ministerului Finanţelor.
Nu ştiu de ce au vrut cei de la Finanţe să intrăm şi noi în acest comitet, nu cred că aveam ce face acolo. Nu am participat personal la şedinţe, am delegat un director general din instituţie care, cred, a avut un rol de observator, nimic mai mult”, declară preşedintele ANRE, Nicolae Havrileţ.

ANRM a fost reprezentat de doi directori generali- Claudia Răileanuşi Gheorghe Aurel, care au participat la lucrările comitetului în funcţie de solicitările Ministerului Finanţelor. Preşedintele ANRM, Gheorghe Duţu, nu a putut fi contactat, însă surse din instituţie afirmă că reprezentanţii ANRM nu au avut contribuţii semnificative din moment ce principala miză o reprezenta redevenţa la petrol şi gaze, care nu era de resortul acestei agenţii.

Miniștrii Constantin Niță(Economie) și Doina Pană(Ape, păduri) nu au putut fi contactați.

Ce a lucrat comitetul interministerial

Surse guvernamentale participante la negocierile pe redevenţe au declarat cursdeguvernare.ro că activitatea comitetului interministerial de negociere s-a rezumat de fapt la consultarea diverselor sisteme de redevenţă aplicate la nivel mondial.

Întreagul comitet a participat la câteva întâlniri tehnice cu reprezentanţi ai FMI şi Băncii Mondiale, care au insistat ca statul român să asigure bugetului de stat venituri “sigure” şi “consistente” din redevenţe.

Experţii stăini nu au făcut nicio recomandare legată de nivelul acestor redevenţe. Surse participante la cele “două-trei” întâlniri cu experţii străini afirmă că la discuţii a asistat şi fostul secretar de stat din Finanţe, Gheorghe Gherghina. Contactat de cursdeguvernare.ro, Gheorghe Gherghina a negat că ar fi fost prezent.

Cum au decurs negocierile – din declarațiile de presă: Premierul Ponta a discutat la cel mai înalt nivel al OMV problema redevențelor

Programul de guvernare al Guvernului Ponta, anunţat în mai 2012, prevedea explicit majorarea redevenţelor spre un nivel european :

“Avem în vedere elaborarea unui pachet de măsuri, inclusiv fiscale – în colaborare cu Ministerul Finanţelor Publice, privind redevenţele şi reglementarea pentru sectorul petrol, gaze naturale si energie electrica”, preciza program de guvernare al USL în 2012. Urmau, de fapt, cei 2 ani, în care nivelul de taxare a petrolului și gazului expira.

  • -,În luna ianuarie 2013, aflat la Viena, premierul Ponta atenţiona că Guvernulvrea să majoreze nivelul redevenţelor percepute producătorilor de petrol şi gaze mai devreme de anul 2015. Victor Ponta anunţa că a discutat subiectul cu managerul general al OMV.
  • -,Tot în ianuarie 2013, ministrul delegat pentru Energie de la acea dată, Constantin Niţă, confirma că redevenţele vor ajunge la nivelul din UE, “undeva la 20-30%”.
  • -, În iunie 2013, premierul Victor Ponta găsea şi o întrebuinţare clară a încasărilor din redevenţe: Guvernul, spunea premierul, intenţionează să înfiinţeze un fond special în care să fie vărsate toate redevenţele încasate de stat şi care să fie folosit pentru obiective decise politic, precum construcţia de autostrăzi sau informatizare.
  • -, După ruperea USL, Victor Ponta a trecut, în 2014, în programul de guvernare „alinierea redevenţelor la media europeană“.
  • -, În luna aprilie 2014, ANRM anunţa: ”Toate actele adiţionale privind majorarea redevenţelor pentru resurse minerale (…) au fost redactate, unele dintre acestea aflându-se, încă, în circuit pentru a fi semnate.
  • -,Un prim semnal public legat de nivelul redevenţelor în 2015, semn că totuşi cineva negocia aceste redevenţe, a fost lansat pe 4 iunie de preşedintele ANRM, Gheorghe Duţu, care afirma, citat de agenția Mediafax, că nivelul redevenţelor percepute de stat pentru producţia de petrol şi gaze nu va creşte spectaculos în noua legislaţie în domeniu.
  • -,În septembrie 2014, aflat în vizită în SUA, premierul Ponta merge la Huston, unde discută chestiunea redevenţelor cu reprezentanţii companiilor ExxonMobil şi Halliburton. Revenit în ţară, premierul nuanţează pentru prima dată: “proiectul privind noile redevenţe pentru sectorul petrolier va fi pus în dezbatere la începutul anului viitor şi va introduce un sistem care să asigure resurse bugetare la media europeană, dar care să nu descurajeze investiţiile prin perceperea unor taxe prea mari.”
  • Pe 3 decembrie 2014, ministrul pentru Buget, Darius Vâlcov, anunţă rezultatul: ”Se va prelungi” (sistemul de redevenţe- n.red.)

Traian Băsescu intervine în discuție: Redevențele trebuie păstrate, la taxe trebuie umblat

“O scurtă referire la redevenţe” – potrivit propriei formulări, a făcut joi şi preşedintele Traian Băsescu, care a declarat, de la Palatul Cotroceni, că premierul “nu poate modifica redevenţele”.

Redevenţele sunt stabilite de legea petrolului şi gazelor plecând în principiu de la mărimea zăcământului, între 3 şi 13,5%. Ca să modifici redevenţele, trebuie să te adresezi tuturor celor 44 de concesionari de pe teritoriul României şi trebuie să obţii acordul tuturor.”, susține preşedintele Traian Băsescu.

Ce poate însă face guvernul: lângă redevenţă, funcţie de mărimea zăcământului, mai sunt două taxe: suprataxa pentru gaze şi taxa pentru resurse minerale, care trebuie să dispară în mod normal de la 1 ianuarie.

Guvernul a explicat azi cum menţine redevenţele – nu le menţine, astea sunt în lege şi nu pot fi modificate, dar poate umbla la aceste două taxe – să le cumuleze, eventual să adauge ceva. Taxele sunt atributul guvernului, e problema Ministerului de Finanțe”, a fost sfatul lui Traian Băsescu.

Președintele a compătimit și companiile care nu știu cum vor fi taxate după expirarea de la 31 decembrie a celor 2 taxe de care a făcut vorbire, după amânarea cu un an a noii taxări.

O informație

Marți, 2 decembrie, cu o zi înainte ca ministrul Darius Vâlcov să anunțe amânarea cu un an a noii taxări a petrolului și gazelor, la Casa Centrală a Armatei a avut loc o recepție, cu ocazia împlinirii a fix 10 ani de la privatizarea Petrom.

A participat CEO-ul OMV de la Viena, Dl. Gerhard Roiss, care a declarat că privatizarea a fost cel mai reușit lucru pentru România ultimului deceniu. Din partea română au participat multe personalități care, la data semnării contractului, fuseseră implicare în negocieri.

Consecințele curente

Economia românească plătește carburanții la prețuri comparabile cu cele din zona euro (în unele cazuri la prețuri mai mari), în condițiile în care bugetul de stat beneficiază mult mai puțin din taxarea unui litru de carburant decât aceste state.

România se află pe locul 2 în UE 28 la prețul fără taxe al benzinei.
Și se află pe penultimul loc la încasările bugetare din taxarea carburanților. Asta în condițiile în care are rezerve proprii de petrol și gaze, iar redevențele totale pe an sunt cu mult sub alte impozite curente
.

Publicat la data de 4.12.2014 .

Un raspuns

  1. Pribeagul
    6.12.2014, 5:32 pm

    Stradanie, vis si realitate.
    Atmosfera in care traim este de-a dreptul halucinanta. Ce-i vis si cei realitate in viata noastra? Sa fie realitatea alegerilor locale, parlamentare si prezidentiale un vis si visul stabilirii unor redevente corecte o realitate?
    Pentru ce stradania de a face alegeri locale, parlamentare si prezidentiale corecte, cind rezultatul acestor stradanii este un vis?
    Desigur, aceia care pot da un raspuns acestor intrebari sunt in primul rind intelectualii neamului.
    Este inexplicabil, pur si simplu nu pot intelege cum cu atitia intelectuali, vechi si noi, poate sa ni se intimple ceeea ce ni se intimpla.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Buget 2017, după ce creșterea din 2016 s-a cheltuit pe consum – caracteristici care sar în ochi: Se mizează pe o creștere de 5,2% * Bugetul Apărării coboară în loc să urce. Scădere drastică la Dezvoltare * Până și la Educație scade * Cursul de calcul – 4,46 lei/euro – să vedem ce părere are BNR în lipsa creșterii productivității

Proiectul de buget pe anul 2017 este construit pe o creştere economică de 5,2% şi de peste 5% pe întreg orizontul 2018-2020, „semnificativ mai...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Draftul horror al noii lupte anticorupție: Grațiere pentru condamnați, amnistie mascată pentru anchetați. O mică listă de beneficiari celebri

După rezolvarea creșterilor salariale și modificarea Codului Fiscal, majoritatea parlamentară a intrat în cea de-a doa săptămână de guvernare : Modificarea legislației judiciare, îndeosebi...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Program de guvernare al Cabinetului Grindeanu: măsuri sociale imediate și investiții când se poate

Coaliția PSD-ALDE a depus la Parlament un program de guvernare. Din document transpare intenția actualei puteri de a controla o bună parte din economie...Citeste mai departe »

Victor Bratu

PSD a câștigat alegerile. Vom întâlni (cel puțin) 2.204 români fericiți

Schimbarea majorității parlamentare și schimbarea guvernului, care se produc de regulă o dată la 4 ani, produc efecte majore în administrația centrală și locală,...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Cât de corectă e taxarea în Europa: Numărul înțelegerilor fiscale dintre guverne și corporații a crescut în 2 ani cu 160%. România, menționată la capitolul ”prețuri de transfer”

Numărul înțelegerilor fiscale speciale încheiate de guvernele statelor membre ale UE și companii multinaționale sunt în creștere, în special în Luxemburg și Belgia, în...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.4973 lei
4.1880 lei
5.2215 lei

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română