Dosarul redevențelor la petrol și gaze / Cine sunt responsabilii fără responsabilitate în amânarea cu un an a taxării

de Victor Bratu , Răzvan Diaconu | 4.12.2014 .

Negocierea sfârşitului de an, care privea redevenţele la petrol şi gaze, s-a încheiat în defavoarea bugetului de stat : Cifrele, detaliile și comparațiile realizate de cursdeguvernare.ro pot fi citite  AICI-LINK.

Cine a negociat, de fapt, noua taxare a resurselor de petrol și gaze, în ultimii 2 ani, când la data de 31 decembrie 2014 expiră vechea fiscalizare? Oficial, trebuia să negocieze un comitet interministerial înfiinţat în februarie 2013. În realitate, nu au existat întâlniri directe, numai premierul Victor Ponta s-a întâlnit cu reprezentanţii OMV şi cei ai Halliburton pentru a le prezenta intenţiile guvernamentale.

Joi (3 decembrie) seara, Traian Băsescu s-a amestecat și el în discuție: nu redevența trebuie crescură, ci cele 2 suprataxe care expiră la 31 decembrie, iar guvernul, prin Ministerul de Finanțe ar fi trebuit să le crească.

Cine a avut de câştigat? O întrebare la care răspunsul este ceva mai complicat decât pare la prima vedere.

În cele ce urmează, o sumară trecere în revistă a poziţiilor oficiale legate de aceste negocieri şi câteva întâmplări ciudate petrecute în acest proces.

Comisia de negociere a redevenţelor – instituțiile și oamenii lor

În şedinţa guvernului din data de 27 februarie 2013 a fost aprobat Memorandumul cu tema „Constituirea comitetului interministerial pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor angajate de Guvernul României cu organismele internaţionale FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană în domeniul taxării resurselor minerale.

Potrivit unei adrese transmise cursdeguvernare.rola începutul anului 2014, ANRM informa: “Negocierile privind aceste modificări urmăresc crearea premiselor optime pentru stabilirea unui echilibru corect între veniturile ce revin statului şi menținerea unui cadru atractiv pentru investiții private.”

Comitetul de negociere a fost alcătuit din reprezentanţi ai:

  • Ministerului de Finanţe,
  • Ministerului Economiei,
  • ministrul delegat pentru energie,
  • ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultură,
  • Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în domeniul Energiei (ANRE)
  • Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM)

Cine şi ce a negociat

Potrivit fostului ministru al Economiei, Varujan Vosganian, comitetul interministerial nu a avut o activitate semnificativă pe parcursul anului 2013, concentrându-se în special pe aspecte tehnice şi studii.

După mai multe modificări de reprezentare, în 2014 comitetul a avut în componenţă:

Ministerul de Finanţe a fost reprezentat la nivel de secretar de stat

Nu s-a negociat nimic, noi nu ne-am întâlnit cu reprezentanţii companiilor din domeniu. Am lucrat diverse propuneri, am analizat studii. Până la urmă a fost o decizie, cred eu, corectă, anunţată de ministrul Ioana Petrescu. Să fie o discuţie transparentă şi o decizie în Parlament”, a declarat joi, pentru cursdeguvernare.ro, secretarul de stat Dan Manolescu.

O nelămurire neobișnuită are, însă, ministrul delegat pentru EnergieRăzvan Nicolescu, ajuns în funcția de ministru pentru Energie după ce a fost director în cadrul Petrom-OMV – principalul beneficiar al redevențelor mici și al amânării taxării petrolului și gazului : “Nu am participat la nicio negociere şi nici nu ştiam de existenţa acestui comitet” – spune, pe 4 decembrie 2014, ministrul Nicolescu, la aproape 2 ani de la înființarea comisiei din care făcea parte.

ANRE a fost reprezentat de un director general- Alina Tache, care a participat la lucrările comitetului în funcţie de solicitările Ministerului Finanţelor.
Nu ştiu de ce au vrut cei de la Finanţe să intrăm şi noi în acest comitet, nu cred că aveam ce face acolo. Nu am participat personal la şedinţe, am delegat un director general din instituţie care, cred, a avut un rol de observator, nimic mai mult”, declară preşedintele ANRE, Nicolae Havrileţ.

ANRM a fost reprezentat de doi directori generali- Claudia Răileanuşi Gheorghe Aurel, care au participat la lucrările comitetului în funcţie de solicitările Ministerului Finanţelor. Preşedintele ANRM, Gheorghe Duţu, nu a putut fi contactat, însă surse din instituţie afirmă că reprezentanţii ANRM nu au avut contribuţii semnificative din moment ce principala miză o reprezenta redevenţa la petrol şi gaze, care nu era de resortul acestei agenţii.

Miniștrii Constantin Niță(Economie) și Doina Pană(Ape, păduri) nu au putut fi contactați.

Ce a lucrat comitetul interministerial

Surse guvernamentale participante la negocierile pe redevenţe au declarat cursdeguvernare.ro că activitatea comitetului interministerial de negociere s-a rezumat de fapt la consultarea diverselor sisteme de redevenţă aplicate la nivel mondial.

Întreagul comitet a participat la câteva întâlniri tehnice cu reprezentanţi ai FMI şi Băncii Mondiale, care au insistat ca statul român să asigure bugetului de stat venituri “sigure” şi “consistente” din redevenţe.

Experţii stăini nu au făcut nicio recomandare legată de nivelul acestor redevenţe. Surse participante la cele “două-trei” întâlniri cu experţii străini afirmă că la discuţii a asistat şi fostul secretar de stat din Finanţe, Gheorghe Gherghina. Contactat de cursdeguvernare.ro, Gheorghe Gherghina a negat că ar fi fost prezent.

Cum au decurs negocierile – din declarațiile de presă: Premierul Ponta a discutat la cel mai înalt nivel al OMV problema redevențelor

Programul de guvernare al Guvernului Ponta, anunţat în mai 2012, prevedea explicit majorarea redevenţelor spre un nivel european :

“Avem în vedere elaborarea unui pachet de măsuri, inclusiv fiscale – în colaborare cu Ministerul Finanţelor Publice, privind redevenţele şi reglementarea pentru sectorul petrol, gaze naturale si energie electrica”, preciza program de guvernare al USL în 2012. Urmau, de fapt, cei 2 ani, în care nivelul de taxare a petrolului și gazului expira.

  • -,În luna ianuarie 2013, aflat la Viena, premierul Ponta atenţiona că Guvernulvrea să majoreze nivelul redevenţelor percepute producătorilor de petrol şi gaze mai devreme de anul 2015. Victor Ponta anunţa că a discutat subiectul cu managerul general al OMV.
  • -,Tot în ianuarie 2013, ministrul delegat pentru Energie de la acea dată, Constantin Niţă, confirma că redevenţele vor ajunge la nivelul din UE, “undeva la 20-30%”.
  • -, În iunie 2013, premierul Victor Ponta găsea şi o întrebuinţare clară a încasărilor din redevenţe: Guvernul, spunea premierul, intenţionează să înfiinţeze un fond special în care să fie vărsate toate redevenţele încasate de stat şi care să fie folosit pentru obiective decise politic, precum construcţia de autostrăzi sau informatizare.
  • -, După ruperea USL, Victor Ponta a trecut, în 2014, în programul de guvernare „alinierea redevenţelor la media europeană“.
  • -, În luna aprilie 2014, ANRM anunţa: ”Toate actele adiţionale privind majorarea redevenţelor pentru resurse minerale (…) au fost redactate, unele dintre acestea aflându-se, încă, în circuit pentru a fi semnate.
  • -,Un prim semnal public legat de nivelul redevenţelor în 2015, semn că totuşi cineva negocia aceste redevenţe, a fost lansat pe 4 iunie de preşedintele ANRM, Gheorghe Duţu, care afirma, citat de agenția Mediafax, că nivelul redevenţelor percepute de stat pentru producţia de petrol şi gaze nu va creşte spectaculos în noua legislaţie în domeniu.
  • -,În septembrie 2014, aflat în vizită în SUA, premierul Ponta merge la Huston, unde discută chestiunea redevenţelor cu reprezentanţii companiilor ExxonMobil şi Halliburton. Revenit în ţară, premierul nuanţează pentru prima dată: “proiectul privind noile redevenţe pentru sectorul petrolier va fi pus în dezbatere la începutul anului viitor şi va introduce un sistem care să asigure resurse bugetare la media europeană, dar care să nu descurajeze investiţiile prin perceperea unor taxe prea mari.”
  • Pe 3 decembrie 2014, ministrul pentru Buget, Darius Vâlcov, anunţă rezultatul: ”Se va prelungi” (sistemul de redevenţe- n.red.)

Traian Băsescu intervine în discuție: Redevențele trebuie păstrate, la taxe trebuie umblat

“O scurtă referire la redevenţe” – potrivit propriei formulări, a făcut joi şi preşedintele Traian Băsescu, care a declarat, de la Palatul Cotroceni, că premierul “nu poate modifica redevenţele”.

Redevenţele sunt stabilite de legea petrolului şi gazelor plecând în principiu de la mărimea zăcământului, între 3 şi 13,5%. Ca să modifici redevenţele, trebuie să te adresezi tuturor celor 44 de concesionari de pe teritoriul României şi trebuie să obţii acordul tuturor.”, susține preşedintele Traian Băsescu.

Ce poate însă face guvernul: lângă redevenţă, funcţie de mărimea zăcământului, mai sunt două taxe: suprataxa pentru gaze şi taxa pentru resurse minerale, care trebuie să dispară în mod normal de la 1 ianuarie.

Guvernul a explicat azi cum menţine redevenţele – nu le menţine, astea sunt în lege şi nu pot fi modificate, dar poate umbla la aceste două taxe – să le cumuleze, eventual să adauge ceva. Taxele sunt atributul guvernului, e problema Ministerului de Finanțe”, a fost sfatul lui Traian Băsescu.

Președintele a compătimit și companiile care nu știu cum vor fi taxate după expirarea de la 31 decembrie a celor 2 taxe de care a făcut vorbire, după amânarea cu un an a noii taxări.

O informație

Marți, 2 decembrie, cu o zi înainte ca ministrul Darius Vâlcov să anunțe amânarea cu un an a noii taxări a petrolului și gazelor, la Casa Centrală a Armatei a avut loc o recepție, cu ocazia împlinirii a fix 10 ani de la privatizarea Petrom.

A participat CEO-ul OMV de la Viena, Dl. Gerhard Roiss, care a declarat că privatizarea a fost cel mai reușit lucru pentru România ultimului deceniu. Din partea română au participat multe personalități care, la data semnării contractului, fuseseră implicare în negocieri.

Consecințele curente

Economia românească plătește carburanții la prețuri comparabile cu cele din zona euro (în unele cazuri la prețuri mai mari), în condițiile în care bugetul de stat beneficiază mult mai puțin din taxarea unui litru de carburant decât aceste state.

România se află pe locul 2 în UE 28 la prețul fără taxe al benzinei.
Și se află pe penultimul loc la încasările bugetare din taxarea carburanților. Asta în condițiile în care are rezerve proprii de petrol și gaze, iar redevențele totale pe an sunt cu mult sub alte impozite curente
.

Publicat la data de 4.12.2014 .

Un raspuns

  1. Pribeagul
    6.12.2014, 5:32 pm

    Stradanie, vis si realitate.
    Atmosfera in care traim este de-a dreptul halucinanta. Ce-i vis si cei realitate in viata noastra? Sa fie realitatea alegerilor locale, parlamentare si prezidentiale un vis si visul stabilirii unor redevente corecte o realitate?
    Pentru ce stradania de a face alegeri locale, parlamentare si prezidentiale corecte, cind rezultatul acestor stradanii este un vis?
    Desigur, aceia care pot da un raspuns acestor intrebari sunt in primul rind intelectualii neamului.
    Este inexplicabil, pur si simplu nu pot intelege cum cu atitia intelectuali, vechi si noi, poate sa ni se intimple ceeea ce ni se intimpla.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Vladimir Ionescu

Masterplanul Investițiilor în Turism: Proiectele de interes național și cele cu miză locală. Obiectivele: vagi și necuantificate

Masterplanul Investițiilor în Turism, aprobat vineri de Cabinetul Mihai Tudose, conține 29 de proiecte de importanță locală și trei de interes național, toate urmând...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Fondul Suveran de Investiții poate amâna trecerea României de la statutul de piață periferică la cel de piață emergentă

Proiectul legii de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) prevede exceptarea acestuia de la aplicarea legilor accelerării privatizării, care includeau și metoda...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Războiul juntei militare cu pensiile României: Un fenomen infracțional care contaminează echitatea socială. Pensiile din junta militară, urmate de angajările de a doua zi

Instituțiile militarizate, (MAI, MApN, SRI, SIE STS etc.) se confruntă de câteva luni cu un val impresionant de pensionări, după ce s-a aflat din...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Aventura unui stat ultrapolitizat cu Fondul suveran de investiții: FSDI – sub lupa economiștilor

Proiectele disponibile ale actelor de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) nu precizează strategia, obiectivele, mecanismele de managament şi nici modul de control...Citeste mai departe »

Claudiu Vrînceanu

Internaționalizarea afacerilor românești: Lecția poloneză și analiza comparativă a regiunii

Firmele trebuie să treacă granița în mod direct dacă economia României își propune să devină o forță regională, iar impactul investițiilor românești în străinătate...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Momentul ”exploziei” din Asia se apropie: Este posibilă schimbarea regimului din Coreea de Nord?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Problema nord-coreeană nu este, desigur, nouă. Amenințarea confruntării militare în Peninsula Coreeană persistă, cu fluctuațiile cunoscute de la un deceniu la altul,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română