În 1990, pe când era consilier al premierului Petre Roman, omul de televiziune Adrian Sârbu i-ar fi cerut ministrului Apărării de la acea vreme, Victor Atanasie Stănculescu, să îi pună la dispoziţie explozibil pentru a-l folosi împotriva manifestanţilor din Piaţa Universităţii, potrivit rechizitoriului întocmit în dosarul Mineriadei din 13 – 15 iunie, citat de Agerpres.
În acest dosar, ajuns în instanță săptămâna trecută, la 27 de ani de la comiterea faptelor, o serie de demnitari sunt acuzați de crima împotriva umanității.
„Inculpatul Adrian Sârbu, consilier al inculpatului Petre Roman, a fost în stare să gândească atacuri teroriste asupra manifestanţilor din Piaţa Universităţii, solicitând ministrului Apărării să îi pună la dispoziţie 20 kg de trotil pentru a-i arunca în aer pe protestatari. Acest fapt rezultă din declaraţia lui Stănculescu Victor Atanasie”, se arată în rechizitoriu.
Victor Stănculescu ar fi catalogat întâlnirea cu Adrian Sârbu ca pe un „episod absurd”, de la debutul fenomenului Piaţa Universităţii.
„Aşa se face că, după instalarea baricadei, în Piaţa Universităţii, cred că prin luna mai (…), în cabinetul meu a venit dl Adrian Sârbu. Acesta mi-a solicitat să îi pun la dispoziţie din depozitele Armatei o cantitate de trotil (aproximativ 20 kg), pentru a realiza un automobil capcană care să fie detonat în Piaţa Universităţii. Eu am rămas surprins de această propunere şi i-am explicat despre efectele dezastruoase pe care le-ar avea o asemenea acţiune”, se menţionează în declaraţia dată de fostul ministru al Apărării.
Victor Atanasie Stănculescu a precizat că l-a sunat pe premierul Petre Roman şi l-a întrebat dacă el l-a trimis pe Adrian Sârbu. „Nu i-am spus despre ce este vorba. Primul-ministru mi-a comunicat că nu l-a trimis la mine pe sus-numitul. Constatând această situaţie, mi-am dat seama că Adrian Sârbu venise la mine din proprie iniţiativă, cu o idee personală pe care i-am respins-o fără prea multe comentarii”, a mai declarat Victor Stănculescu.
„Era evident faptul că demonstraţiile din Piaţă iritau puterea politică instituită în decembrie 1989 şi, în special, Partidul Frontul Salvării Naţionale, cu atât mai mult cu cât, în perioada respectivă, toate partidele se aflau în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale a căror dată fusese stabilită la 20 mai 1990”, spune rechizitoriul citat de Agerpres.
În context, procurorii mai spun că Adrian Sârbu ar fi susținut organizarea atacului asupra populaţiei civile din Bucureşti, facilitând transportul la Bucureşti al unor grupuri de muncitori din Galaţi şi ocupându-se, alături de Ionescu Cazemir Benedict şi Dumitru Nicolae, din ordinul inculpatului Roman Petre, de cazarea şi hrănirea minerilor.
„Caracterul politic al acţiunilor inculpatului rezultă din faptul că, aşa cum afirmă martorul (…), acesta a fost cel care a redactat un comunicat transmis la postul de televiziune ca fiind din partea Guvernului, iar în comunicat se preciza, în esenţă, că ceea ce se întâmplă în ziua de 13 iunie 1990 este rezultatul acţiunilor unei mişcări legionare. Aceasta în condiţiile în care, potrivit martorului (…), informările făcute de către Serviciul Român de Informaţii şi de Direcţia de Informaţii a Armatei, informări care reflectau starea de fapt reală şi care erau transmise preşedintelui şi prim-ministrului, erau gestionate de inculpatul Sârbu Adrian, acesta cunoscând conţinutul lor şi fiind la fel de bine informat ca şi preşedintele şi primul-ministru”, se mai arată în rechizitoriu, potrivit Digi24.ro.
Procesul
Reprimarea demonstrației din Piața Universității, care a avut loc în 13 – 15 iunie 1990, s-a soldat cu moartea prin împuşcare a patru persoane, cu vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane și cu privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane, potrivit Agerpres.
Fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman şi fostul director al SRI Virgil Măgureanu au fost trimişi în judecată de procurorii militari pentru infracţiuni contra umanităţii în dosarul Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990.
De asemenea, au fost deferiţi justiţiei Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare; amiral (rez.) Emil „Cico” Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazimir Ionescu, vicepreşedinte al CPUN; Adrian Sârbu, şef de cabinet şi consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni; Plăieş Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Petre Petre, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele aparţinând Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB.
Procurorii militari susţin că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment – potrivit rechizitoriului citat de Agerpres.
În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi peste zece mii de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.
