Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie analizează posibilitatea de a face recurs în interesul legii privind prescripţia răspunderii penale. Decizia a fost luată după ce șase foști miniștri au scăpat, din cauza prescripței faptelor, de acuzațiile din Dosarul Microsoft.
„Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie efectuează o analiză jurisprudenţială şi doctrinară asupra îndeplinirii condiţiilor legale de promovare a unui recurs în interesul legii privind instituţia prescripţiei răspunderii penale”, a anunţat Parchetul General, în legătură cu dosarul Microsoft.
Magistrații care vor dezbate recursul în interesul legii (RIL) vor stabili o regulă clară în privința calculării prescripției și aceasta av trebuie respectată de toate instanțele.
Deciziile prin care se soluţionează sesizările RIL se pronunţă de Secţiile Unite ale înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi se publică în Monitorul Oficial al României. „Soluţiile se pronunţă numai în interesul legii, nu au efect asupra hotărârilor judecătoreşti examinate şi nici cu privire la situaţia părţilor din acele procese. Dezlegarea dată problemelor judecate este obligatorie pentru instanţe”.
Cum s-a produs prescripția faptelor din Dosarul Microsoft
Laura Codruța Koves, șefa DNA, a explicat săptămâna trecută cronologia investigației Microsoft și de cum a intervenit prescripția faptelor în acest caz:
Cum s-a produs eroarea
„Este un caz care a început în 2013 și nicidecum în 2004, așa cum s-a afirmat. Ca și în alte cazuri, DNA primește sesizări pentru fapte care s-au petrecut cu 5 ani, cu 6 ani, cu 7 ani. Este una dintre situații și aici.
Deci dosarele au fost înregistrate la DNA în 2013, au consituit o prioritate și a început investigația complexă în care procurorii au trebuit să dovedească fapte petrecute în urmă cu 10 ani.
În 4 ani de zile s-au făcut 4 rechizitorii, au fost trimiși în judecată doi foști miniștri dintre care unul a și fost condamnat definitiv, și alte persoane. Pentru o parte din foștii miniștri care au fost investigați, a intervenit prescripția răspunderii penale, termen care nu poate fi imputat unui procuror, din moment ce noi am fost sesizați abia în 2013.
Însă, modul cum s-a calculat termenul de prescripție a fost diferit datorită practicii judiciare determinate de intrarea în vigoare a noilor coduri.
Astfel, procurorul de caz care a investigat acest dosar a calculat producerea prescripției în funcție de data la care s-au făcut plățile. Am avut plăți în 2005, 2009, în baza unui contract încheiat în 2004.
Ulterior, atunci când dosarul a fost preluat de un alt procuror, care a întocmit 3 rechizitorii și a dispus măsuri preventive față de alte persoane, aceste măsuri preventive au fost contestate la ÎCCJ care în 2017 a spus că în situația în care avem o acțiune care se prelungește în timp, cum este și în cazul nostru, termenul de prescripție se socotește la data încheierii contractului, adică anul 2004. Acest lucru nu poate fi imputat procurorului de caz.
Ce se poate imputa DNA și procurorului de caz în această situație este că pentru o parte dintre miniștri, deși a obținut un aviz de urmărire penală, a început ancheta la câteva zile după ce faptele s-au prescris. În momentul în care am luat la cunoștință de acastă situație, a fost sesizată Inspecția Judiciară”, a explicat Kovesi.
