Procurorul general, Augustin Lazăr, a sesizat anul trecut Inspecția Judiciară din cadrul CSM în legătură cu posibilitatea ca procurorul din Dosarul Microsoft să fie vinovat de exercitarea cu rea-credință a funcției sau de gravă neglijență în investigarea acestui caz.
„În data de 20 septembrie 2017 – pe baza actelor înaintate de către conducerea DNA anterior, respectiv pe 5 septembrie 2017 – procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat, în calitate de titular al acțiunii disciplinare, Inspecția Judiciară cu privire la săvârșirea abaterii disciplinare prev. de art. 99 lit. t coroborat cu art. 991 alin. (1) și (2) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă) de către procurorul Moraru Iorga Mihaela. Sesizarea privește mai multe aspecte, printre care și modul de instrumentare a cauzei menționate anterior (Dosarul Microsoft – n. red)”, menționează un comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ).
Procurorul de caz nu-și reproșează nimic
Mihaiela Iorga (foto), procurorul care a instrumentat din 2014 și până anul trecut dosarul Microsoft, susţine că a procedat corect și sugerează că partea de caz care se referea la implicarea a șapte foști miniștri ar fi fost clasată de DNA doar pentru a-i face ei rău.
DNA a anunțat joi seara că șapte foști miniștri care apăreau în Dosarul Microsoft au scăpat de toate acuzațiile deoarece faptele s-au prescris. Mai mult, instituția a explicat într-un comunicat că a sesizat anul trecut Inspecția Judiciară din CSM pentru a verifica dacă procurorul de caz a respectat normele de procedură penală în acestă anchetă.
(Citiți și: Microsoft – noutăți: Faptele miniștrilor s-au prescris, banii contribuabililor s-au plătit)
Inspecția va trebui să stabilească dacă Mihaiela Iorga a săvârșit o abatere disciplinară “în legătură cu împrejurarea că față de unele fapte s-a dispus efectuarea urmăririi penale in personam după împlinirea termenului de prescripție, dar și cu privire la alte aspecte legate de modul de efectuare/neefectuare a unor acte”.
Sesizarea Inspecției a fost făcută abia în iulie 2017, după ce Iorga a fost revocată (în iunie) din funcția pe care a ocupat-o la DNA.
Laura Codruța Kovesi i-a reproșat atunci că nu a înregistrat un denunţ conform procedurilor legale, fapt ce “a avut drept consecinţă imposibilitatea aplicării unor dispoziţii procesual penale în raport cu persoane cercetate”.
Motivele neoficiale și prezentate pe surse de către mass-media ar fi refuzul celor doi de a se supune testului poligraf după ce România Tv a difuzat un colaj de înregistrări din ședințe de lucru ale DNA.
Prin acest test, conducerea DNA dorește să identifice sursa scurgerii acelor înregistrării ajunse la postul de televiziune al fugarului Sebastian Ghiță.
În aceste înregistrări, sunt fragmente în care Laura Codruţa Kovesi îi critică dur pe procurorii anticorupție că nu au mai făcut nicio învinuire timp de cinci săptămâni.
“Ştiţi ce-mi doresc: să ‘decapaţi’ instituţional în dosarul ăla cu casele şi să ajungem la domnul premier care a semnat contractele alea” , “ Dar altceva mă îngrijorează, că la ăştia cu dosarele vechi, fiecare ştiţi ce aveţi. Mă îngrijorează de ce nu-i înhăţăm!“, ar fi câteva din afirmațiile Codruței Kovesi.
DNA a transmis ulterior un comunicat în care precizează că înregistrările în care apare Kovesi nu sunt autentice şi “conţin o serie de fragmente realizate prin juxtapunere”, multe dintre sintagmele care apar nefiind niciodată folosite de șefa acestei instituții.
