joi

28 martie, 2024

1 octombrie, 2014

„În acest moment, persoana menționată de dvs. în solicitare nu are calitate de suspect sau inculpat în dosarul la care faceți referire”, arată DNA într-un răspuns oferit miercuri agenţiei Agerpres, care le-a cerut procurorilor anticorupţie să precizeze dacă premierul Ponta are vreo calitate în Dosarul Microsoft.

Întrebarea referitoare la statutul premierului în acest dosar a apărut după ce dezvăluirile apărute în presă arată că numele lui Victor Ponta apare în cazul Microsoft – licenţele pentru şcoli, primul din seria lucrărilor DNA având ca obiect marile achiziţii de bunuri şi servicii IT.

Lista suspecților – deschisă de 9 foști miniștri

Dosarul Microsoft a dus deja la declanşarea procedurilor pentru punerea sub acuzare a nouă foşti miniştri, însă ultimele dezvăluiri indică faptul că numărul total al inculpaţilor ar putea fi cu mult mai mare şi că este posibilă şi urmărirea penală a altor nume sonore din rândul politicienilor.


În cazul celor nouă foşti miniştri a fost este nevoie de proceduri special pentru începerea urmăririi penale, dar pentru ceilalţi coinculpaţi aceasta poate fi declanşată oricând, fără niciun aviz din partea altor instituţii.

Pe de altă parte, informaţiile dezvăluite în ultimele 24 de ore  cresc aşteptările în ceea ce priveşte dosarul EADS, care va fi probabil al doilea din seria ce pare să zguduie clasa politică românească şi în care miza financiară a fost mult mai ridicată.

Care sunt dosarele

Procurorii DNA au anunţat pe data de 10 iulie că investighează patru contracte privind achiziţia de bunuri şi servicii IT, contracte încheiate, derulate şi suplimentate pe parcursul mai multor guvernări, începând cu guvernul Năstase.

Aceste contracte sunt:

  • “Sistemul Integrat pentru Securizarea Frontierei de Stat” (SISF), încheiat de Ministerul de Interne cu EADS Deutschland GmbH în 2004, în ultima jumătate de an a guvernului Năstase
  • Închiriere de licenţe Microsoft de tip Enterprise Agreement Subscription, încheiat între Guvernul României şi Microsoft Ireland prin intermediul Fujitsu Siemens Computers Austria GesmbH, derulat în perioada 2004-2009
  • Închiriere de licenţe Microsoft de tip Enterprise Agreement Subscription, încheiat între Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi consorţiul D-CON.NET, derulat în perioada 2009-2013
  • Sistemul Educaţional Informatizat (MEC SEI), încheiat între Siveco şi Ministerul Educaţiei, în valoare de 124 de milioane de euro.

Politicienii pentru care DNA a cerut urmărirea penală :


Dosarul Microsoft în care DNA a cerut urmărirea penală a nouă foşti miniştri se referă la programul SEI, derulat între 2001 şi 2009 (prin care au fost dotate laboratoarele informatizate de la aproximativ 1.500 de şcoli), şi celelalte două pentru închiriere de licenţe Microsoft de tip Enterprise Agreement Subscription.

Dosarul DNA a fost deschis pornind de la sesizarea primită, la 5 iunie 2013,  de la Corpul de Control al Primului – Ministru, ca urmare a acţiunii de control efectuată la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei Naţionale, în legătură cu închirierea de licenţe educaţionale.

ECATERINA ANDRONESCU (în prezent senator – Parlamentul României), ministrul Educaţiei şi Cercetării în perioada 28 decembrie 2000-19 iunie 2003; 22 decembrie 2008 – 1 octombrie 2009; ministrul Educaţiei, Cercetării şi Inovării în perioada 2008-2012, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani, în perioada în care avea calitatea de ministru.

VREME VALERIAN (în prezent deputat), ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, în perioada septembrie 2010 – februarie 2012 ministru, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu în perioada în care avea calitatea de ministru.

MIHĂILESCU PETRU ŞERBAN (în prezent senator – Parlamentul României), ministru coordonator al SGG în perioada decembrie 2000 – octombrie 2003, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de instigare la abuz în serviciu, trafic de influenţă şi spălare de bani în perioada în care avea calitatea de ministru.

ŢICĂU ADRIANA, ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în perioada iulie-decembrie 2004

SANDU GABRIEL, ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010

FUNERIU PETRU – DANIEL, ministru al Educaţiei şi Cercetării în perioada 2009 – 2012

ATHANASIU ALEXANDRU, ministru al Educaţiei şi Cercetării în perioada 2003 – 2005

TĂNĂSESCU MIHAI NICOLAE, ministru al Finanţelor Publice în perioada 2000 -2004

NICA DAN (prezent membru al Parlamentului European), ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, în perioada 2000 – iulie 2004, sub aspectul săvârşiriiinfracţiunilor de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani

Cei nouă sunt acuzaţi că au deturnat un discount de circa 47% acordat de Microsoft în acest contract – din cele 54 milioane de dolari achitate de Guvernul României, suma de 20 milioane USD reprezintă comisioane pretinse de persoanele implicate în derularea proiectului, conform procurorilro anticorupţie.

Sumele de bani cu titlu de mită erau plătite fie prin transferuri bancare în firmele nominalizate de persoanele care reprezentau autoritatea contractantă, fie erau scoase în numerar din băncile din afara teritoriului României şi aduse tot în numerar în ţară folosind diferiţi intermediari, potrivit DNA.

Martorul care a descris mecanismul mitei

Mecanismul a fost descris în dosar de un martor al cărui nume nu este dezvăluit de procurori. Văprezentăm declaraţia acestuia:

  • Acest contract a fost iniţiat şi controlat de Claudiu Florică, în perioada 2000 – 2002 cât acesta era angajat Compaq. Negocierile au fost purtate de Claudiu Florică (Compaq), împreună cu reprezentanţii IBM (Vladimir Aninoiu), HP (Radu Enache) şi Siveco (Irina Socol) cu Ecaterina Andronescu, Mihnea Costoiu şi ceilalţi angajaţi ai Ministerului Educaţiei implicaţi în procesul decizional în acest proiect. Ce se livrează, cantităţile şi preţurile au fost negociate de către cei mai sus menţionaţi.

Nefiind o licitaţie deschisă, preţurile la care Ministerul Educaţiei a achiziţionat produsele respective au fost de câteva ori mai mari decât                  cele din piaţă. Toţi cei 3 furnizori de hardware au subcontractat livrarea produselor lor către firme locale prietene: S&T pentru HP,                           Omnilogic pentru IBM şi Net Consulting pentru Compaq, în aşa fel încât mita să fie mai greu de urmărit.

  • Contractul s-a derulat până în anul 2009, a ajuns în total la o valoare de 124 milioane dolari, iar valoarea reală a echipamentelor hardware cumpărate de Ministerul Educaţiei, a fost de aproximativ 50% din preţul contractual şi în cazul aplicaţiilor software şi serviciilor valoarea reală fiind aproximativ 10% din preţul achiziţiei.
  • Nu exista absolut nici un motiv real pentru care nu ar fi fost necesară organizarea unei licitaţii publice, toate produsele hardware şi software putând fi procurate de la nenumăraţi producători de pe piaţa locală. Această modalitate de achiziţie a fost utilizată pentru ca preţurile să nu fie cunoscute publicului şi să permită supraevaluarea contractului.
  • Pot exemplifica în acest sens că o imprimantă care se găsea pe piaţă la preţul de 300 euro era vândută de Siveco, Ministerului Educaţiei la un preţ de 1.500 euro, iar lecţiile informatice care era cumpărate de Siveco la preţul de 1.000 – 2.000 euro bucata, erau vândute Ministerului Educaţiei la preţuri de 9, 10 şi chiar 11.000 euro.
  • Toate echipamentele erau cumpărate de Siveco de la cei 3 subcontractanţi ai săi,  Compaq, IBM şi HP, iar din 2003 doar IBM şi HP. Aceştia le cumpărau la rândul lor de la subcontractanţi ai lor, cum ar fi Compaq de la Technet, Fujitsu Siemens Computers de la Net Consulting, IBM România de la Omnilogic, HP de la S&T, iar ultimii subcontractanţi le cumpărau de pe piaţa liberă sau de la distribuitorii autorizaţi.
  • Lecţiile au fost cumpărate în parte de la firma Softwin, o parte au fost dezvoltate de către angajaţi Siveco, iar altă parte a fost achiziţionate de  Siveco  de la liceeni, practic de la beneficiari finali ai proiectului. În acest scop Siveco a organizat o competiţie adresată tuturor şcolilor şi liceelor pentru elaborarea de lecţii informatice şi cele mai bune lecţii din cadrul competiţiei erau achiziţionate la preţuri modice de către Siveco şi revândute Ministerului Educaţiei şi Cercetării la preţuri de la 5 până la 10 ori mai mari.
  • Existau nişte standarde din punct de vedere pedagogic, şi anume respectarea programei şcolare în vigoare, acestea fiind cerute de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi nişte standarde tehnice pentru a se asigura o oarecare uniformitate a limbajelor de programare folosite,  cerinţe formulate de Siveco, prin Departamentul tehnic.”
  • Prezenţa acestora în contract a fost necesară doar pentru a permite crearea profitului din care să se plătească mitele, deoarece oricare dintre multinaţionalele contactate de Siveco ar fi putut să cumpere produsele respective şi să le distribuie  Ministerului Educaţiei, în mod direct fără subcontractanţi.

Oficialii în traficul de influenţă

Persoanele implicate în trafic de influenţă şi luare de mită în acest contract sunt, potrivit martorului respectiv:

  • Adrian Năstase, prim – ministru în perioada 2000 – 2004
  • Alexandru Bittner care intermedia plata mitelor către Adrian Năstase în acea perioadă
  • Remus Truică, şeful Cancelariei Primului – ministru în acea perioadă
  • Victor Ponta, şeful Corpului de Control al Premierului în acea perioadă
  • Ecaterina Andronescu – ministru al Educaţiei 2000 – 2004
  • Cristina Ghiţulică – şef de cabinet la Ecaterina Andronescu în perioada 2000 – 2004
  • Mihnea Costoiu – secretar general al ministerului în acea perioadă
  • Traian Ionescu – director în Ministerul Educaţiei
  • Valentin Cotârţă – director în cadrul Ministerului Educaţiei
  • Gheorghe Dinu – consilier al ministrului Ecaterina Andronescu
  • Mihai Tănăsescu – ministrul finanţelor la acea perioadă
  • Enache Jiru – secretar de stat în Ministerul Finanţelo
  • Dan Nica – ministru MCT
  • precum şi miniştrii PD numiţi după Ecaterina Andronescu şi anume, Alexandru Athanasiu, Mircea Miclăuş şi ulterior, Andrei Marga.

Firmele implicate în traficul de influenţă

Firmele implicate de către Claudiu Florică în traficul de influenţă şi dare de mită şi persoanele respective sunt:

  • Dragoş Stan, patronul firmei Net Consulting
  • Thomas Heintschel, acesta fiind interpus al lui Dragoş Stan şi Claudiu Florică ca director în firmele Technet şi Profinet
  • Nicolae Culacov, Ştefan Blaer şi Ioan Blaer, acţionari ai firmei Omnitech, care se ocupau de relaţia cu Ministerul Finanţelor
  • Dinu Pescariu, patronul de la Tenis Club, vechi prieten al lui Claudiu Florică care aducea sumele de bani în numerar în ţară ce urmau să fie plătite ca mită, în numerar
  • Antonio Kapraras, patronul firmei Kapraras Consulting.

Persoane şi firme implicate în darea de mită

Martorul enumeră mai multe firme şi persoane apărute în acest lanţ de subcontractori.

„Alte persoane implicate în traficul de influenţă şi dare de mită, în acest contract, în colaborare cu Claudiu Florică sau în mod direct, protejându-şi propriile interese în acest contract, sunt:

Irina Socol, patronul firmei Siveco

Florin Ilia, director şi acţionar  Siveco

Gheorghe Sadoveanu, angajatul Siveco care se ocupa de traficul de influenţă la nivelul primului – ministru

Ştefan Morcov, angajat Siveco şi manager project pe proiect,

Mihai Pascadi – director general Compaq

Călin Tatomir – director adjunct Compaq România

Vadimir Aninoiu – director general IBM România

Mihai Guran – director vânzări IBM România

Gabi Marin – patron la Omnilogic

Radu Enache – director general HP România

Dan Roman – director S&T România

Bogdan Cocora, S&T România

Florin Talpeş – patronul  Softwin

Metodiu Mehmet – director vânzări Softwin, şi ulterior coacţionar cu Claudiu Florică într-una din firmele acestuia.

Toate aceste firme menţionate mai sus fiind implicate oficial în contractul cu Ministerul Educaţiei şi făcând fiecare la rândul său trafic de influenţă şi dare de mită pentru a-şi maximiza cota din contract şi a-şi proteja rămânerea lor în acest contract”, a explicat martorul.

Numele premierul Victor Ponta apare în dosar

Premierul Vitor Ponta este menţionat şi el în dosar, în calitate de şef al Corpului de control al lui Adrian Năstase: „Tot în 2004, Claudiu Florică s-a întâlnit cu Victor Ponta care avea la acea vreme funcţia de şef al Corpului de Control al premierului Adrian Năstase şi a încercat să-l determine pe Victor Ponta să demareze o anchetă a Corpului de Control la sediul Ministerului Educaţiei şi prin această presiune să oblige practic, firma Siveco să reintroducă firmele protejate de Claudiu Florică în cele două extensii de contract, una în valoare de 20 milioane de dolari şi cealaltă de 96 milioane de dolari, semnate în timpul guvernării PSD. În schimbul acestei susţineri din partea lui Victor Ponta, Fujitsu Siemens Computers a dotat sediul Tineretului Social Democrat cu calculatoare Fujitsu Siemens în baza unei donaţii făcută prin partenerii Fujitsu Siemens Computers, de la acea dată.”

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Cu domnul Cocos intre cei investigati la acel moment sotul d-nei Udrea, „mare si tare” in politica romaneasca) un gest de minima decenta ar fi ca aceasta doamna sa se retraga din politica, nu mai spunem de retragerea din campania electorala.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Cu domnul Cocos intre cei investigati la acel moment sotul d-nei Udrea, „mare si tare” in politica romaneasca) un gest de minima decenta ar fi ca aceasta doamna sa se retraga din politica, nu mai spunem de retragerea din campania electorala.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: