Completul care judecă așa numitul ”Dosar Bombonica” a acceptat marți sesizarea Curții Constituționale pe o excepție ridicată de fosta soție a liderului PSD, Liviu Dragnea, inculpat și el în acest caz, pentru instigare la abuz în serviciu.
Problema pe care CCR va trebui să o lămurească este constituționalitatea lipsei unui prag valoric minim al prejudiciului peste care abuzul în serviciu să fie considerat infracțiune.
În ”Dosarul Bombonica”, DNA acuză mai multe persoane pentru că au aranjat și au permis ca două femei să fie plătite de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, timp de peste șase ani, deși lucrau la organizația locală a PSD, organizație condusă la vremea respectivă de Liviu Dragnea.
Avocații inculpaților: „CCR va spune dacă procesul mai poate continua”
La termenul de marți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, avocații Bombonicăi Prodan (fosta soție a liderului PSD și fostă șef serviciu Secretariat la DGASPC Teleorman) au cerut sesizarea CCR pentru că sintagma “îndeplineşte în mod defectuos” este neclară în lipsa unui prag minim valoric pentru ca o infracţiune să fie definită ca abuz în serviciu.
Procurorii, relatează News.ro, s-au opus sesizării, susținând că CCR s-a mai pronunțat pe acest subiect:
“Cerem respingerea sesizării Curţii Constituţionale ca inadmisibilă.
Curtea Constituţională a analizat deja constituţionalitatea reglementărilor pe abuz în serviciu.
Noi am explicat legislaţia primară încălcată de inculpaţi, în rechizitoriu. Curtea Constituţională nu poate modifica conţinutul unei legi prin impunerea unui cuantum al pagubelor pentru ca o fapta să fie considerată abuz în serviciu. Relevant este că Înalta Curte s-a pronunţat pe 20 martie, exact pe aceste aspect”, a explicat procurorul.
Avocaţii inculpaţilor, care s-au alăturat cererii apărătorilor Bombonicăi Prodan, au susținut că o pronunțare a Curții Constituționale este necesară “pentru stabilitate în societate” și au insistat că CCR trebuie să spună dacă procesul mai poate continua. În opinia lor, prejudiciul sub 50.000 euro nu ar fi sub incidenţa penală.
În cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, ei susțin că pentru a pune sub acuzare o persoană pentru abuz în serviciu, trebuie să existe un prag minim al pagubei, apreciind că incriminarea faptei fără raportare la un prejudiciu, cum este este prevăzut în prezent în lege, ar fi neconstituţională.
Reamintim că prejudiciul din acest dosar a fost estimat la 108.000 de lei și Guvernul Sorin Grindeanu a încercat, prin OUG 13 de modificare a codurilor penale, să fixexe un plafon minim de 200.000 de lei pentru abuzul în serviciu (echivalentul totalului salariului mediu pe economie timp de peste 5 ani).
Dacă OUG 13 ar fi rămas în vigoare, cei din dosar ar fi scăpat astfel de acuzația de abuz în serviciu.
În situația în care Curtea Constituțională ar accepta discutarea și ar decide pe un prag valoric anume, s-ar ajunge ca CCR să legifereze, așa cum de altfel a mai făcut-o, atunci când a hotărât că nu există abuz în serviciu în cazul emiterii legilor, OUG și ordonanțelor, adică a legislației primare.
Instanța le-a cerut procurorilor să precizeze ce legi au încălcat inculpații
Tot la termenul de marți a mai intervenit o problemă legată de definirea abuzului în serviciu și CCR.
Anul trecut, Curtea Constituțională a decis, în urma analizării definirii infracțiunii de abuz în serviciu, că acesta este infracțiune doar dacă este vorba despre încălcarea legislației primare – lege, OUG sau ordonanță.
Acum, instanța a decis din oficiu să le ceară procurorilor DNA să precizeze în scris, pentru fiecare inculpat, încălcarea legislației rpimare și secundare, în raport cu decizia de anul trecut a Curţii Constituţionale.
Președintele PSD este acuzat de instigare la abuz în serviciu și la fals intelectual, deoarece el este cel care ar fi determinat-o pe directoarea instituției să le angajeze în mod fals pe cele două persoane care lucrau în realitate în sediul social-democraților:
“În perioada iulie 2006 – decembrie 2012, Dragnea Nicolae Liviu, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv de preşedinte al organizaţiei judeţene a unui partid politic, cu intenţie, a determinat-o pe inculpata Alesu Floarea, la acea vreme director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman să îşi încalce atribuţiile de serviciu prin menţinerea în funcţie şi implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiaşi instituţii.
În realitate, cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene Teleorman a partidului politic al cărui preşedinte era suspectul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă”, acuză procurorii anticorupție.
