În așteptarea unor concluzii din partea autorităților române privind epidemia de E.coli izbucnită din Argeș, un raport al Centrului European pentru Prevenția și Controlul Bolilor (ECDC) prezintă pe larg ce s-a întâmplat în România.
Potrivit raportului european, între ianuarie și martie 2016, a existat o epidemie cu mai multe tulpini de E.coli, s-au înregistrat 25 de cazuri de infecție, în 19 din ele a fost dezvoltat sindromul hemolitic-uremic, iar 3 dintre ele au dus la decesul copilului care a consumat alimentele contaminate.
De asemenea, analizele au identificat shiga toxina E.coli (STEC) în 86 de probe de produse alimentare, din 7 județe, mai spun experții ECDC, și nu este exclus să mai apară cazuri noi, în Europa, întrucât produse ale producătorului din Argeș care sunt încă în termen au ajuns la consumatori și nu au putut fi retrase de pe piață.
Sursa posibilă a infecției (formula obișnuită folosită în astfel de cazuri) este producătorul de brânză din Argeș, potrivit analizelor efectuate.
Investigația epidemiologică
Un lucru pe care nu l-a dezvăluit niciodată vreun oficial sau o autoritate autohtonă, este că investigația epidemiologică a indicat foarte repede posibilitatea crescută ca focarul infecției să fie fabrica de lactate din Argeș:
- Trei dintre membrii familiilor copiilor îmbolnăviți au declarat că au cumpărat brânză proaspătă și iaurt dintr-un anume lanț de magazine din Argeș.
- 15 din familii intervievate (14 în România și una în Italia) au indicat consumul de lactate, iar 12 au declarat că au mâncat brânză din lapte de vacă pasteurizată.
Raportul ECDC spune că suspiciunile privind această sursă a epidemiei au apărut devreme. Dacă însă urmărim cronologia acțiunilor autorităților naționale, vedem că s-a ajuns destul de târziu la verificare acestei posibile origini a infecției, deși proporțiile epidemiei erau îngrijorătoare.
Între 2010 și 2015, în România au existat 101 de cazuri de SHU, maximul înregistrându-se în 2015, cu un număr de 25 de astfel de infecții identificate.
În februarie 2016 s-a înregistrat un număr dublu de asemenea diagnostice, comparativ cu maximul lunar de cazuri identificate în ultimii șase ani.
În ce produse a fost identificată STEC:
Au fost analizate 574 de probe luate din alimente, iar 86 dintre ele s-au dovedit contaminate cu bacteria care provoacă sindromului hemolitic-uremic (SHU):
Din cele 574 de probe, 45 au fost luate din 9 tipuri diferite de produse ale fabricii din Argeș, Brădet Lactate. Cinci dintre aceste probe ridicate din fabrică s-au dovedit a fi contaminate.
În afara acestora, rezultatele analizelor au mai identificat STEC în următoarele produse:
- 15 probe din produse Lactate Brădet colectate dintr-o rețea de supermarket din Argeș
- 10 probe din lactate Brădet recoltate din două spitale din Argeș
S-a mai descoperit bacteria, cu genele agresive, în:
- analizele a trei dintre cei 19 angajați al firmei Lactate
- tancul de lapte al uneia dintre fermele care aprovizionează cu materie primă producătorul din Argeș
Activitatea firmei a fost suspendată abia pe 8 martie, se spune în raportul ECDC,când s-au descoperit două noi loturi contaminte, și nu la sfârșitul lunii februarie, așa cum a fost informată populația în România.
În final, specialiștii Centrului European pentru Prevenția și Controlul Bolilor avertizează că pot apărea încă pacienți cu SHU îmbolnăviți de acest focat, mai ales în Europa (Spania, Germania, Belgia, unde au ajuns produsele firmei argeșene), fiindcă multe din produse s-au vândut înainte de emiterea ordinului d eretragere de pe piață.
