joi

28 martie, 2024

19 aprilie, 2016

FOTO: Ria Novosti
9 mai 2014. Vladimir Putin vizitează Crimeea proaspăt anexată. FOTO: Ria Novosti

Tentativa de ieșire din sfera de influență a Rusiei a costat Ucraina teritorii și mii de vieți omenești pierdute într-un război care a tocmai a intrat în al treilea an.

Efectul agresiunii ruse este resimțit inclusiv în plan internațional, acolo unde SUA s-au dovedit a fi principalul oponent al hegemoniei rusești din Europa.

Unitatea Occidentului în ceea ce privește sancțiunile impuse la adresa Rusiei a fost depășită de unitatea manifestată de statele membre NATO, care au reacționat ferm pentru protejarea securițății colective.

Efectele locale


Doi ani au trecut de la decizia noii puteri pro-Occidentale de la Kiev de a demara în estul Ucrainei o operațiune anti-teroristă. De la acea dată, numărul victimelor de război se cifrează la zeci de mii.

Un infografic realizat de Ucraina Today sintetizează principalele date:

  • 1Operațiunea anti-teroristă a fost decisă pe data de 13 aprilie 2014, ca răspuns la primele tentative ale grupărilor armate ilegale pro-rusești de cucerire a clădirilor administrative și a obiectivelor de securitate aflate în regiunea Dombas.
  • Pe 12 aprilie 2014, grupări de ”omuleți verzi” au ocupat secții de Poliție din localitățile Sloviansk și Kramatorsk.
  • La vremea respectivă, rebelii, care s-au dovedit ulterior a fi militanți pro-ruși, au beneficiat de susținerea acțiunilor derulate primită din partea unor oficiali locali. Complicitatea autorităților locale a dat posibilitatea rebelilor să organizeze o blocadă a căilor de acces spre localitățile din estul Ucrainei.
  • Potrivit statisticilor naționale și internaționale, peste 30.000 de oameni au avut de suferit în perioada derulării acestui conflict: 9.000 de oameni au fost omorâți și peste 21.000 au fost răniți.
  • Aproximativ 1,6 milioane de ucraineni au fost nevoiți să plece din zona de conflict.
  • Guvernul de la Kiev a organizat 6 acțiuni de mobilizare în încercarea de a înregimenta forțe capapile să apere integritatea teritorială.
  • În ciuda semnării acordului de la Minsk, soldați și civili cad în continuare victime din cauza violării zilnice a acordului de pace.

Un altfel de Occident: unitatea europeană pusă la încercare

Anexarea Crimeii și provocarea conflictului armat din estul Ucrainei a atras două tipuri de reacții din partea Occidentului: câteva seturi de sancțiuni economice și măsuri dictate de NATO pentru asigurarea securității colective.

Sancțiunile economice au pornit de la ”semnalul” dat de primul set îndreptat împotriva unor persoane. În timp, sancțiunile economice au devenit cuprinzătoare, lovind puternic sectorul financiar și economia rusă.


Principalul punct slab a fost însă lipsa de unitate în cadrul UE şi opiniile divergente privind utilitatea impunerii acestor sancţiuni.

Au existat companii europene care au încălcat în secret embargoul şi au livrat Rusiei produse interzise. Sau, în alte cazuri, produsele UE au ajuns în Rusia importate din Belarus: fructele de mare din Norgevia, produse lactate fabricate în Lituania şi Polonia, sau carne din Olanda, Germania şi Polonia care apare etichetată ca provenind din Brazilia.

În martie 2015, sancţiunile UE şi SUA împotriva Rusiei se aplicau deja de un an şi Occidentul a anunţat prelungirea lor nu fără dispute între lideri europeni.

orban-putin-hungar_3203042bRusia a încercat permanent să spargă unitatea Occidentului în acest demers, reușind în 2015 să semneze contracte importante cu Ungaria sau Grecia pentru proiecte deocamdată rămase pe hârtie.

Propaganda rusească acționează, deocamdată fără progrese evidente, în multe state europene.

Din punct de vedere instituțional, UE a avut un răspuns ferm: în vara anului 2015 Parlamentul European a decis revizuirea drastică a relațiilor cu Rusia, ”prioritate zero” fiind menținerea unei poziții unitare față de anexarea ilegală a Crimeei și implicarea Rusiei în conflictele din Ucraina.

În premieră, Parlamentul European a solicitat Comisia Europeană să furnizeze ”fonduri adecvate”, care să finanțeze ”proiecte concrete de blocare a propagandei ruse care acționează atât în interiorul granițelor UE dar și în afara acestora”.

Răspunsul militar

Rusia nu a recunoscut niciodată implicarea forțelor sale armate în conflictul din Ucraina însă nu a putut ascunde mobilizarea miilor de soldați la granița cu Ucraina.

După două decenii în care NATO a încercat construirea unui parteneriat cu Rusia, Alianţa nord-atlantică este din nou obligată să trateze Moscova ce pe un adversar, anunța în mai 2014 adjunctul secretarului general al NATO, Alexander Vershbow.

lakotaReacția NATO a fost gradată, dar fermă: la numai 2 luni de la anexarea Peninsulei Crimeea, NATO a început ample exerciții militare în Statele Baltice. Au urmat exerciții în Polonia, România și în zona Mării Negre.

În august 2014, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, afirmă că “agresiunea rusă” împotriva Ucrainei justifică pregătirea unor “noi planuri de apărare”. Planuri care au fost aprobare la summit-ul din septembrie 2014 din Țara Galilor, moment de la care Rusia devine un inamic pentru NATO sau o posibilă ameninţare.

În replică, Federaţia Rusă îşi actualizează doctrina militară, noile ameninţări, aşa cum sunt definite de Moscova, ar fi: extinderea NATO, scutul american antirachetă şi criza politică din Ucraina.

Printre măsurile implementate în 2015 se numără crearea unei forţe de reacţie rapidă, de mici dimensiuni, capabilă să reacţionze într-un timp foate scurt în cazul în care vreunul dintre Aliaţi ar fi atacat.

În sprijinul acestei forţe, au fost create comandamente NATO pe teritoriul ţărilor est-europene, inclusiv în România, în care s-au amplasat centre de comandă şi control, dar şi provizii şi tehnică militară care ar putea fi folosită de acestă forţă „vârf de lance” a NATO.

Statele membre NATO au decis în unanimitete sporirea cheltuielilor de apărare la un nivel de minim 2% din PIB. SUA au alocat miliarde de dolari pentru operaționalizarea scutului anti-rachetă, ce are o componentă românească la Deveselu, și pentru detașarea în Europa, prin rotație,  a trei brigăzi armate.

La orizont se află un nou summit NATO, organizat la Varșovia, unde sunt așteptate noi decizii esențiale pentru asigurarea securității flancului estic al Europei.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: