România a reuşit să atragă, până la finalul anului 2014, 52% din fondurile de coeziune alocate de la bugetul UE şi 87% din cele alocate agriculturii şi dezvoltării rurale, se arată în datele guvernului date joi publicităţii.
Într-o reuniune avută de premierul Victor Ponta cu miniştrii Fondurilor Europene, Agriculturii şi de Finanţe, s-au stabilit şi măsuri de eficientizare a absorbţiei în 2015.
Din 19 miliarde de euro fonduri de coeziune, România a încasat 10 miliarde
România a avut alocate, din fondurile de coeziune, 19,21 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013. Din aceşti bani, au fost cheltuiţi 12,06 miliarde de euro, în proiecte ale beneficiarilor români, iar Comisia Europeană a rambursat 10,73 de miliarde.
După un start extrem de dificil în cheltuirea banilor europeni şi cu o absorbţie 0 în primii doi ani, România a avut practic o explozie în 2013. Aceasta s-a datorat rezolvării unor probleme structurale în arhitectura şi managementul fondurilor europene şi, în consecinţă, a deblocării celor 5 programe operaţionale, ale căror plăţi fuseseră sistate de Comisia Europeană.
În perioada 2013-2014 România a avut cea mai mare creştere din UE a sumelor rambursate de Comisia europeană, de 236%, potrivit datelor guvernului.
În privinţa programelor operaţionale, cea mai mare absorbţie este la Programul Operaţional pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative: 72,02%. Restul programelor se situează în jurul a 56-57%, şi este vorba despre programul operaţional Regional, PO Transporturi, Competitivitate şi Asistenţă Tehnică. Cea mai slabă absorbţie este în cazul programului de mediu – 42,28% şi a celui de dezvoltare a resurselor umane – 46,53%.
Pentru perioada 2014-2020, România are deja aprobate 3 din cele 9 programe operaţionale: PO Ajutorarea Persoanelor defavorizate, PO Asistenţă Tehnică şi PO Competitivitate.
Guvernul anticipează că în primul trimestru al acestui an vor fi aprobate şi cele privind Capitalul Uman şi Capacitatea Administrativă, în timp ce programele grele, de strategie de dezvoltare, adică Programul Operaţional Regional, Programul Infrastructura Mare şi Programul de dezvoltare Regională sunt în negocieri cu Comisia Europeană.
(Descărcaţi aici prezentarea integrală a Guvernului privind fondurile de coeziune)
Fondurile pentru agricultură – folosite în proporţie de aproape 90%
În privinţa fondurilor pentru agricultură, acestea au fost folosite în proporţie de 87%. Din ceie 15, 371 de miliarde de euro alocate, România a primit rambursări de la Comisia Europeană în valoare de 13,440 de miliarde.
Problemele cu instituţiile care au gestionat fondurile alocate agriculturii au apărut mai devreme, în perioada 2007-2013, iar sistemul a fost complet revizuit şi disfuncţionalităţile soluţionate în timpul mandatului la conducerea Ministerului Agriculturii a lui Dacian cioloş, devenit ulterior comisar european pentru agircultură.
În aceste condiţii, autorităţile române au reuşit, spre deosebire de fondurile de coeziune, să absoarbă fonduri încă de la începutul perioadei: mai timid în primii doi ani: 0,04% în 2007, 7,42% în 2008, după care rata de absorbţie a crescut sistematic, în medie cu 10 puncte procentuale pe an.
Un salt a avut loc în 2014, când rata de absorbţie a crescut de la 66% la 87,3% la finalul anului.
(Descărcaţi aici situaţia absorbţiei fondurilor alocate agriculturii.)
Măsuri pentru 2015
În 2015, Guvernul îşi propune o serie de măsuri pentru acceleerarea absorbţiei în acest an, multe dintre ele regăsindu-se, de altfel, şi în intenţiile altor echipe guvernamentale de la integrarea României în UE:
- Simplificarea şi eficientizarea implementării prgoramelor şi proiectelor
- Pregătirea unui portofoliu de proiecte majore
- Simplificarea mecanismelor de promovare şi gestionare a proiectelor de investiţii (limitarea numărului de documente solicitate la depunerea proiectelor, standardizarea documentelor, reducerea termenelor de obtinere a avizelor şi autorizaţiilor)
- Reformarea sectorului achiziţiilor publice pe plan legislativ (transpunerea noilor Directive), instituțional (eficientizarea instituțiilor) şi procedural (ex. documentații standardizate, reducerea numărului de documente solicitate operatorilor economici, etc.). Este un domeniu asupra căruia Comisia Europeană continuă să atragă atenţia şi să sesizeze numeroase neregularităţi.
- Evaluarea personalului implicat în gestionarea programelor cu finanţare europeană şi folosirea acestuia pe bază de indicatori de performanţă
- Implicarea sistemului bancar în procesul de accesare şi implementare a programelor operaţionale
- Înfiinţarea băncii de dezvoltare pentru asigurarea unui acces facil la finanţare al beneficiarilor
