Chestiunea

Analiză GlobalFocus Centre: Vulnerabilitățile statale ale României în fața jocurilor Rusiei în țările din Est

Premisa, fără echivoc: Propaganda, dezinformarea, acțiunile subversive și influența nefastă sunt instrumente cu ajutorul cărora războiul poate continua în timp de pace. Inamicul țintește azi… Mai mult

17.04.2018

La obiect

Indicatorii principali din educaţie: România în context european

Unul dintre obiectivele strategice ale ONU pentru dezvoltarea sustenabilă îl constituie calitatea educaţiei, cu asigurarea accesului echitabil şi a unei calităţi corespunzătoare pe tot parcursul… Mai mult

16.04.2018

La obiect

Consiliul Fiscal – analiză în context regional: Cum compromit politicile fiscale prociclice creşterea economică pe termen lung

România este captivă unor politici fiscale şi salariale ostile dezvoltării economiei sustenabile pe termen lung. Unul dintre cele mai izbitoare argumente este amplitudinea  foarte mare… Mai mult

16.04.2018

Chestiunea

Finanţarea României: cum ne-am despărțit de Ungaria și Polonia la costurile de împrumut

Septembrie 2016: Randamentul de piaţă al titlurilor de stat româneşti pe 10 ani era de 2,97%. Situație foarte bună: randamentul era mai mic cu  două… Mai mult

15.04.2018

Documente / Cum vede Comisia prioritățile de infrastructură ale României

de Anne-Marie Blajan 19.1.2015

rhin dunare coridor

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

Autostrada Sibiu-Piteşti, reabilitarea întregului tronson de cale ferată Arad-Constanţa, îmbunătăţirea navigaţiei pe segmentul românesc al Dunării, dar şi conexiunile între porturile, aeroporturile şi reţelele feroviare şi rutiere sunt priorităţile pentru România identificate de Comisia Europeană.

Executivul comunitar a făcut o serie de 9 studii privind dezvoltarea şi finanţarea reţeie TEN-T până în anul 2030. Nevoile financiare pentru această perioadă pentru întreaga Uniune au fost calculate la 700 de miliarde de euro.

Iar ele pot fi finanţate prin fondurile structurale, facilitatea Connecting Europe sau prin planul de investiţii Juncker.

Proiectele identificate de Comisie vor fi aluate în calcul în deciziile privind alocările de fonduri europene pe perioada 2014-2020, prin facilitatea Connecting Europe, dar constituie şi acel portofoliu pe care CE îl vizează spre a fi finanţat prin planul de investiţii.

Potrivit calculelor Comisiei, Romania are nevoie de cele mai mari sume de investit în transporturi, fie că vorbim despre reabilitarea de căi ferate, modernizarea de porturi sau autostrăzi.

Proiecte de transport în România

Comisia Europeană a evaluat necesităţile de infrastructură în România pe baza primei variante a MAsterplanului de Transporturi, a unei variante a programului operaţional, dar şi a evaluării din teren a coridoarelor TEN-T.

România este inclusă pe coridorul Rhin-Dunăre, cea mai importantă axă, care traversează ţara de la vest la est şi pe coridorul Orient-Mediterana, care cuprinde partea sudică şi sud-vestică a ţării.

Coridorul Orient – Mediterana

Pe acest coridor, Masterplanul de transporturi arată extinderea reţelei de autostrăzi şi modernizarea căii ferate pentru o viteză de rulaj de 160 de km/h.

Modernizarea căii ferate Curtici-Arad ar trebui finalizată în 2017, în timp ce licitaţiile pentru studiul de fezabilitate pentru segmentul Arad-Caransebeş vor fi lansate în 2015, arată Comisia. Modernizarea căii ferate între Craiova şi Calafat este estimată a fi încheiată în 2025, însă fără dată certă este segmentul Caransebeş -Craiova.

În privinţa infrastructurii rutiere, prioritare pe această rută sunt segmentul de autostradă care leagă Aradul de autostrada din Ungaria, Timişoara-Lugoj, a cărei dată de finalizare este 2019, în timp ce porţiunea Lugoj-Craiova este recomandată de Comisie, la fel ca şi porţiunea Drobeta-Turnul Severin – Calafat.

Coridorul Rhin-Dunăre

Este cel mai important din punctul de vedere al României, iar proiectele prioritate identificate de Comisia Europeană sunt numeroase şi necesită cele mai mari sume de bani, în comparaţie cu restul statelor traversate de acestă rută europeană.

Potrivit estimărilor Comisiei, România ar avea nevoie de aproape 19,228 de miliarde de euro:

  • 8,619 miliarde de euro pentru proiectele pe cale ferată
  • 7,543 miliarde de euro pentru proiectele de infrastructură rutieră, în număr de 15
  • 1,685 miliarde de euro pentru cele 32 de proiecte portuare identificate
  • 1,381 de miliarde de euro pentru proiectele privind caile navigabile, inclusiv canalul Bucureşti-Dunăre

Proiectele de pe acest coridor vizează modernizarea întregii reţele de căi ferate de pe ruta Arad-Constanţa, inclusiv podurile peste Dunăre de la Cernavodă şi Feteşti, conexiunile dintre reţelele rutiere şi feroviare de aeroporturi: Timişoara şi Constanţa, şi porturi: Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Giurgiu, Cernavodă, Galaţi şi Constanţa.

În plus, vorbim despre două noduri intermodale, la Timişoara şi Craiova.

Modernizarea căii ferate trebuie făcută pe rutele:

  • Curtici-Arad – de finalizat în 2016, proiect în valoare de 352 de milioane de euro, dintre care 235 de milioane sunt bani europeni
  • Gurasada-Simeria: 2014-2020, 1,9 miliarde de euro, bugetat prin programul operaţional de infrastructura mare
  • Simeria-Coşlariu: 2016, 779 de milioane de euro, 520 de milioane de la UE
  • Coşlariu – Sighişoara: fără dată de finalizare, 1,1 milioarde de euro, 751 de milioane de la UE
  • Sighişoara-Braşov: 1,74 de miliarde de euro, bugetat prin POIM (program operaţional infrastructura mare)
  • Braşov-Predeal: 200 de milioane
  • Brazi-Buftea, 2017, 61 de milioane de euro, 41 bani de la UE
  • Bucureşti-Constanţa, podurile peste Dunăre: 49 de milioane de euro, 33 de mil. de la UE
  • Arrad-Timişoara-Caransebeş: 670 de milioane de euro
  • Caransebeş-Drobeta Turnu Severin-Craiova: 1,62 miliarde de euro
  • Ruta Piteşti-Sibiu pe TEN-T, luată în calcul şi ca drum expres, şi ca autostradă

În privinţa proiectelor rutiere, multe dintre ele ar trebui să fie în fază de finalizare, întrucât vorbim despre autostrada A1, spre vestul ţării.

Priotre priorităţi apare, în mod evident, nevoia unei autostrăzi sau drum expres pe ruta Piteşti-Sibiu. Iar 95% din costurile ei va fi suportat de Comisia Europeană.

Iată autostrăzile considerate prioritare de Comisia Europeană:

  • Nădlac-Arad: finalizare 2015, cost 296 de milioane de euro, 205 milioane bani europeni
  • Arad-Timişoara: 2015, 384 mil euro, 117,7 mil euro de la UE
  • Timişoara-Lugoj: 2019, 293, 94 milioane de euro, 202mil de la CE
  • Lugoj-Dumbrava: 2018, 252 mil euro, 172 mil de la UE
  • Dumbrava-Deva: 2016, 600 mil de euro, 85% finanţare UE
  • Orăştie-Sibiu: 715 mil euro, 392 de la UE
  • Cernavodă-Constanţa: 409 mil euro

(Descărcaţi aici studiul Comisiei Europene pentru culoarul Rhin-Dunăre.)

(Descărcaţi aici anexele cu proiectele detaliate ale României.)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.1.2015

2 comentarii

  1. Mihai Lupu
    19.1.2015, 8:50 pm

    Lacune majore, in conexiunile cu partea de est a Romaniei! Masterplanul in esență este amendat pentru faptul că nu sunt prinse si aceste culoare! De altfel se negociaza cu Comisia aceste conexiuni!
    Va apreciez per ansamblu, aveti puncte de vedere pertinente!

    Cu respect,
    Mihai Lupu

  2. Cetatean european
    20.1.2015, 2:21 am

    Nordul si Estul Romaniei sunt complet ignorate. Tocmai zonele care au nevoie de infrastructura pentru a se dezvolta, pentru a iesi din starea de inapoiere economica.
    Apoi, dorim ca Republica Moldova sa se alature Uniunii Europene, dar nu avem in vedere sa o legam prin infrastructura rutiera si feroviara de restul Uniunii.

Lăsați un comentariu


Stiri

Președintele Iohannis atacă la CCR legea prin care Monitorul Oficial trece de la Guvern la Camera Deputaților

Vladimir Ionescu

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, joi, Curţii Constituţionale a României o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea… Mai mult

Stiri

Ministrul Justiției: Dacă protocoalele cu SRI sunt nelegale, semnatarii ar putea răspunde penal

Vladimir Ionescu

În cazul în care protocoalele se dovedesc nelegale, condamnările pe baza lor ar putea fi revizuite, iar semnatarii lor ar putea răspunde penal, a explicat… Mai mult

Europa

Președintele Cehiei anunță mutarea la Ierusalim a ambasadei din Israel. Guvernul se opune

Iulian Soare

Președintele ceh, Milos Zeman, a anunțat miercuri că țara sa își va muta ambasada la Ierusalim. În Cehia, însă, o astfel de decizie nu-i aparține… Mai mult

Europa

UE vrea să facă rezerve bugetare pentru a traversa cu bine eventuale noi șocuri economice

Iulian Soare

La Bruxelles este analizată o propunere care vizează, pe fondul creșterii bugetului UE, crearea unui ”buffer” financiar menit să protejeze ratingul de credit AAA al… Mai mult

Stiri

Sevil Shhaideh la DNA: a fost inculpată oficial în ”Dosarul Belina”

Vladimir Ionescu

Fostul vicepremier Sevil Shhaideh a petrecut miercuri trei ore în sediul DNA, unde i s-a adus la cunștință că este inculpată în Dosarul Belina, în… Mai mult

Stiri

Studiu – Fundaţia Friedrich Ebert: O statistică a religiozității și credinței la români. Diferență între credință și atitudinea socială

Mariana Bechir

Un procent de 95% din români cred în Dumnezeu, dar numai 27% consideră necesară organizarea unui referendum pentru definirea constituţională a familiei, potrivit unor date… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă în Israel: premierul Netanyahu salută adoptarea ”cadrului de lansare a dezbaterii” privind relocarea ambasadei României la Ierusalim

Vladimir Ionescu

Premierul Viorica Dăncilă a avut, miercuri, o întrevedere cu prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, în cadrul vizitei oficiale pe care şeful Executivului român o face în… Mai mult