Documente / Cum vede Comisia prioritățile de infrastructură ale României

de Anne-Marie Blajan | 19.1.2015 .

rhin dunare coridor

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

Autostrada Sibiu-Piteşti, reabilitarea întregului tronson de cale ferată Arad-Constanţa, îmbunătăţirea navigaţiei pe segmentul românesc al Dunării, dar şi conexiunile între porturile, aeroporturile şi reţelele feroviare şi rutiere sunt priorităţile pentru România identificate de Comisia Europeană.

Executivul comunitar a făcut o serie de 9 studii privind dezvoltarea şi finanţarea reţeie TEN-T până în anul 2030. Nevoile financiare pentru această perioadă pentru întreaga Uniune au fost calculate la 700 de miliarde de euro.

Iar ele pot fi finanţate prin fondurile structurale, facilitatea Connecting Europe sau prin planul de investiţii Juncker.

Proiectele identificate de Comisie vor fi aluate în calcul în deciziile privind alocările de fonduri europene pe perioada 2014-2020, prin facilitatea Connecting Europe, dar constituie şi acel portofoliu pe care CE îl vizează spre a fi finanţat prin planul de investiţii.

Potrivit calculelor Comisiei, Romania are nevoie de cele mai mari sume de investit în transporturi, fie că vorbim despre reabilitarea de căi ferate, modernizarea de porturi sau autostrăzi.

Proiecte de transport în România

Comisia Europeană a evaluat necesităţile de infrastructură în România pe baza primei variante a MAsterplanului de Transporturi, a unei variante a programului operaţional, dar şi a evaluării din teren a coridoarelor TEN-T.

România este inclusă pe coridorul Rhin-Dunăre, cea mai importantă axă, care traversează ţara de la vest la est şi pe coridorul Orient-Mediterana, care cuprinde partea sudică şi sud-vestică a ţării.

Coridorul Orient – Mediterana

Pe acest coridor, Masterplanul de transporturi arată extinderea reţelei de autostrăzi şi modernizarea căii ferate pentru o viteză de rulaj de 160 de km/h.

Modernizarea căii ferate Curtici-Arad ar trebui finalizată în 2017, în timp ce licitaţiile pentru studiul de fezabilitate pentru segmentul Arad-Caransebeş vor fi lansate în 2015, arată Comisia. Modernizarea căii ferate între Craiova şi Calafat este estimată a fi încheiată în 2025, însă fără dată certă este segmentul Caransebeş -Craiova.

În privinţa infrastructurii rutiere, prioritare pe această rută sunt segmentul de autostradă care leagă Aradul de autostrada din Ungaria, Timişoara-Lugoj, a cărei dată de finalizare este 2019, în timp ce porţiunea Lugoj-Craiova este recomandată de Comisie, la fel ca şi porţiunea Drobeta-Turnul Severin – Calafat.

Coridorul Rhin-Dunăre

Este cel mai important din punctul de vedere al României, iar proiectele prioritate identificate de Comisia Europeană sunt numeroase şi necesită cele mai mari sume de bani, în comparaţie cu restul statelor traversate de acestă rută europeană.

Potrivit estimărilor Comisiei, România ar avea nevoie de aproape 19,228 de miliarde de euro:

  • 8,619 miliarde de euro pentru proiectele pe cale ferată
  • 7,543 miliarde de euro pentru proiectele de infrastructură rutieră, în număr de 15
  • 1,685 miliarde de euro pentru cele 32 de proiecte portuare identificate
  • 1,381 de miliarde de euro pentru proiectele privind caile navigabile, inclusiv canalul Bucureşti-Dunăre

Proiectele de pe acest coridor vizează modernizarea întregii reţele de căi ferate de pe ruta Arad-Constanţa, inclusiv podurile peste Dunăre de la Cernavodă şi Feteşti, conexiunile dintre reţelele rutiere şi feroviare de aeroporturi: Timişoara şi Constanţa, şi porturi: Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Giurgiu, Cernavodă, Galaţi şi Constanţa.

În plus, vorbim despre două noduri intermodale, la Timişoara şi Craiova.

Modernizarea căii ferate trebuie făcută pe rutele:

  • Curtici-Arad – de finalizat în 2016, proiect în valoare de 352 de milioane de euro, dintre care 235 de milioane sunt bani europeni
  • Gurasada-Simeria: 2014-2020, 1,9 miliarde de euro, bugetat prin programul operaţional de infrastructura mare
  • Simeria-Coşlariu: 2016, 779 de milioane de euro, 520 de milioane de la UE
  • Coşlariu – Sighişoara: fără dată de finalizare, 1,1 milioarde de euro, 751 de milioane de la UE
  • Sighişoara-Braşov: 1,74 de miliarde de euro, bugetat prin POIM (program operaţional infrastructura mare)
  • Braşov-Predeal: 200 de milioane
  • Brazi-Buftea, 2017, 61 de milioane de euro, 41 bani de la UE
  • Bucureşti-Constanţa, podurile peste Dunăre: 49 de milioane de euro, 33 de mil. de la UE
  • Arrad-Timişoara-Caransebeş: 670 de milioane de euro
  • Caransebeş-Drobeta Turnu Severin-Craiova: 1,62 miliarde de euro
  • Ruta Piteşti-Sibiu pe TEN-T, luată în calcul şi ca drum expres, şi ca autostradă

În privinţa proiectelor rutiere, multe dintre ele ar trebui să fie în fază de finalizare, întrucât vorbim despre autostrada A1, spre vestul ţării.

Priotre priorităţi apare, în mod evident, nevoia unei autostrăzi sau drum expres pe ruta Piteşti-Sibiu. Iar 95% din costurile ei va fi suportat de Comisia Europeană.

Iată autostrăzile considerate prioritare de Comisia Europeană:

  • Nădlac-Arad: finalizare 2015, cost 296 de milioane de euro, 205 milioane bani europeni
  • Arad-Timişoara: 2015, 384 mil euro, 117,7 mil euro de la UE
  • Timişoara-Lugoj: 2019, 293, 94 milioane de euro, 202mil de la CE
  • Lugoj-Dumbrava: 2018, 252 mil euro, 172 mil de la UE
  • Dumbrava-Deva: 2016, 600 mil de euro, 85% finanţare UE
  • Orăştie-Sibiu: 715 mil euro, 392 de la UE
  • Cernavodă-Constanţa: 409 mil euro

(Descărcaţi aici studiul Comisiei Europene pentru culoarul Rhin-Dunăre.)

(Descărcaţi aici anexele cu proiectele detaliate ale României.)

Publicat la data de 19.1.2015 .

2 comentarii

  1. Mihai Lupu
    19.1.2015, 8:50 pm

    Lacune majore, in conexiunile cu partea de est a Romaniei! Masterplanul in esență este amendat pentru faptul că nu sunt prinse si aceste culoare! De altfel se negociaza cu Comisia aceste conexiuni!
    Va apreciez per ansamblu, aveti puncte de vedere pertinente!

    Cu respect,
    Mihai Lupu

  2. Cetatean european
    20.1.2015, 2:21 am

    Nordul si Estul Romaniei sunt complet ignorate. Tocmai zonele care au nevoie de infrastructura pentru a se dezvolta, pentru a iesi din starea de inapoiere economica.
    Apoi, dorim ca Republica Moldova sa se alature Uniunii Europene, dar nu avem in vedere sa o legam prin infrastructura rutiera si feroviara de restul Uniunii.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Cum e distorsionată corelația dintre pensie și salariu

Pentru a înțelege mecanismul prin care s-a manifestat nemulțumirea populară față de anumite guvernări și motivația votului dat, este esențială urmărirea corelațiilor și în...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

S-a ajuns și aici: Universitatea de Drept din București renunță la lucrările de licență din cauza industriei plagiatului

Facultatea de Drept din cadrul Universității București renunță la lucrările de licență realizate pentru absolvirea studiilor. Controlul antiplagiat este prea scump (softuri și baze...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Noul proiect pe Justiție: Lupta cu grațierea. Motivul oficial: suprapopularea din închisori. Nimic despre prioritatea recuperării prejudiciilor

UPDATE: 2-CLICK – Draftul horror al noii lupte anticorupție: Grațiere pentru condamnați, amnistie mascată pentru anchetați. O mică listă de beneficiari celebri 1- Klaus...Citeste mai departe »

Marin Pana

Securitatea socială și cheltuielile bugetare după 10 ani în UE

Cheltuielile pentru securitate socială au crescut în cei zece ani de apartenență la UE cu ceva mai mult de două procente din PIB și...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Cum arată, în țara Crivățului, Programul de prevenire a înzăpezirii șoselelor: 0,45% realizare, după ce a fost plimbat 15 ani prin 5 legi

Deși în fiecare iarnă viscolul blochează aceleași tronsoane din infrastructura rutieră, România evită cea mai ieftină și mai eficientă metodă de protecție a șoselelor...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.4973 lei
4.1880 lei
5.2215 lei

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română