joi

28 martie, 2024

19 ianuarie, 2015

rhin dunare coridor
(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

Autostrada Sibiu-Piteşti, reabilitarea întregului tronson de cale ferată Arad-Constanţa, îmbunătăţirea navigaţiei pe segmentul românesc al Dunării, dar şi conexiunile între porturile, aeroporturile şi reţelele feroviare şi rutiere sunt priorităţile pentru România identificate de Comisia Europeană.

Executivul comunitar a făcut o serie de 9 studii privind dezvoltarea şi finanţarea reţeie TEN-T până în anul 2030. Nevoile financiare pentru această perioadă pentru întreaga Uniune au fost calculate la 700 de miliarde de euro.

Iar ele pot fi finanţate prin fondurile structurale, facilitatea Connecting Europe sau prin planul de investiţii Juncker.


Proiectele identificate de Comisie vor fi aluate în calcul în deciziile privind alocările de fonduri europene pe perioada 2014-2020, prin facilitatea Connecting Europe, dar constituie şi acel portofoliu pe care CE îl vizează spre a fi finanţat prin planul de investiţii.

Potrivit calculelor Comisiei, Romania are nevoie de cele mai mari sume de investit în transporturi, fie că vorbim despre reabilitarea de căi ferate, modernizarea de porturi sau autostrăzi.

Proiecte de transport în România

Comisia Europeană a evaluat necesităţile de infrastructură în România pe baza primei variante a MAsterplanului de Transporturi, a unei variante a programului operaţional, dar şi a evaluării din teren a coridoarelor TEN-T.

România este inclusă pe coridorul Rhin-Dunăre, cea mai importantă axă, care traversează ţara de la vest la est şi pe coridorul Orient-Mediterana, care cuprinde partea sudică şi sud-vestică a ţării.

Coridorul Orient – Mediterana


Pe acest coridor, Masterplanul de transporturi arată extinderea reţelei de autostrăzi şi modernizarea căii ferate pentru o viteză de rulaj de 160 de km/h.

Modernizarea căii ferate Curtici-Arad ar trebui finalizată în 2017, în timp ce licitaţiile pentru studiul de fezabilitate pentru segmentul Arad-Caransebeş vor fi lansate în 2015, arată Comisia. Modernizarea căii ferate între Craiova şi Calafat este estimată a fi încheiată în 2025, însă fără dată certă este segmentul Caransebeş -Craiova.

În privinţa infrastructurii rutiere, prioritare pe această rută sunt segmentul de autostradă care leagă Aradul de autostrada din Ungaria, Timişoara-Lugoj, a cărei dată de finalizare este 2019, în timp ce porţiunea Lugoj-Craiova este recomandată de Comisie, la fel ca şi porţiunea Drobeta-Turnul Severin – Calafat.

Coridorul Rhin-Dunăre

Este cel mai important din punctul de vedere al României, iar proiectele prioritate identificate de Comisia Europeană sunt numeroase şi necesită cele mai mari sume de bani, în comparaţie cu restul statelor traversate de acestă rută europeană.

Potrivit estimărilor Comisiei, România ar avea nevoie de aproape 19,228 de miliarde de euro:

  • 8,619 miliarde de euro pentru proiectele pe cale ferată
  • 7,543 miliarde de euro pentru proiectele de infrastructură rutieră, în număr de 15
  • 1,685 miliarde de euro pentru cele 32 de proiecte portuare identificate
  • 1,381 de miliarde de euro pentru proiectele privind caile navigabile, inclusiv canalul Bucureşti-Dunăre

Proiectele de pe acest coridor vizează modernizarea întregii reţele de căi ferate de pe ruta Arad-Constanţa, inclusiv podurile peste Dunăre de la Cernavodă şi Feteşti, conexiunile dintre reţelele rutiere şi feroviare de aeroporturi: Timişoara şi Constanţa, şi porturi: Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Giurgiu, Cernavodă, Galaţi şi Constanţa.

În plus, vorbim despre două noduri intermodale, la Timişoara şi Craiova.

Modernizarea căii ferate trebuie făcută pe rutele:

  • Curtici-Arad – de finalizat în 2016, proiect în valoare de 352 de milioane de euro, dintre care 235 de milioane sunt bani europeni
  • Gurasada-Simeria: 2014-2020, 1,9 miliarde de euro, bugetat prin programul operaţional de infrastructura mare
  • Simeria-Coşlariu: 2016, 779 de milioane de euro, 520 de milioane de la UE
  • Coşlariu – Sighişoara: fără dată de finalizare, 1,1 milioarde de euro, 751 de milioane de la UE
  • Sighişoara-Braşov: 1,74 de miliarde de euro, bugetat prin POIM (program operaţional infrastructura mare)
  • Braşov-Predeal: 200 de milioane
  • Brazi-Buftea, 2017, 61 de milioane de euro, 41 bani de la UE
  • Bucureşti-Constanţa, podurile peste Dunăre: 49 de milioane de euro, 33 de mil. de la UE
  • Arrad-Timişoara-Caransebeş: 670 de milioane de euro
  • Caransebeş-Drobeta Turnu Severin-Craiova: 1,62 miliarde de euro
  • Ruta Piteşti-Sibiu pe TEN-T, luată în calcul şi ca drum expres, şi ca autostradă

În privinţa proiectelor rutiere, multe dintre ele ar trebui să fie în fază de finalizare, întrucât vorbim despre autostrada A1, spre vestul ţării.

Priotre priorităţi apare, în mod evident, nevoia unei autostrăzi sau drum expres pe ruta Piteşti-Sibiu. Iar 95% din costurile ei va fi suportat de Comisia Europeană.

Iată autostrăzile considerate prioritare de Comisia Europeană:

  • Nădlac-Arad: finalizare 2015, cost 296 de milioane de euro, 205 milioane bani europeni
  • Arad-Timişoara: 2015, 384 mil euro, 117,7 mil euro de la UE
  • Timişoara-Lugoj: 2019, 293, 94 milioane de euro, 202mil de la CE
  • Lugoj-Dumbrava: 2018, 252 mil euro, 172 mil de la UE
  • Dumbrava-Deva: 2016, 600 mil de euro, 85% finanţare UE
  • Orăştie-Sibiu: 715 mil euro, 392 de la UE
  • Cernavodă-Constanţa: 409 mil euro

(Descărcaţi aici studiul Comisiei Europene pentru culoarul Rhin-Dunăre.)

(Descărcaţi aici anexele cu proiectele detaliate ale României.)

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Lacune majore, in conexiunile cu partea de est a Romaniei! Masterplanul in esență este amendat pentru faptul că nu sunt prinse si aceste culoare! De altfel se negociaza cu Comisia aceste conexiuni!
    Va apreciez per ansamblu, aveti puncte de vedere pertinente!

    Cu respect,
    Mihai Lupu

  2. Nordul si Estul Romaniei sunt complet ignorate. Tocmai zonele care au nevoie de infrastructura pentru a se dezvolta, pentru a iesi din starea de inapoiere economica.
    Apoi, dorim ca Republica Moldova sa se alature Uniunii Europene, dar nu avem in vedere sa o legam prin infrastructura rutiera si feroviara de restul Uniunii.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Lacune majore, in conexiunile cu partea de est a Romaniei! Masterplanul in esență este amendat pentru faptul că nu sunt prinse si aceste culoare! De altfel se negociaza cu Comisia aceste conexiuni!
    Va apreciez per ansamblu, aveti puncte de vedere pertinente!

    Cu respect,
    Mihai Lupu

  2. Nordul si Estul Romaniei sunt complet ignorate. Tocmai zonele care au nevoie de infrastructura pentru a se dezvolta, pentru a iesi din starea de inapoiere economica.
    Apoi, dorim ca Republica Moldova sa se alature Uniunii Europene, dar nu avem in vedere sa o legam prin infrastructura rutiera si feroviara de restul Uniunii.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: