Documente / Cum vede Comisia prioritățile de infrastructură ale României

De Anne-Marie Blajan | 19.1.2015 .

rhin dunare coridor

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

Autostrada Sibiu-Piteşti, reabilitarea întregului tronson de cale ferată Arad-Constanţa, îmbunătăţirea navigaţiei pe segmentul românesc al Dunării, dar şi conexiunile între porturile, aeroporturile şi reţelele feroviare şi rutiere sunt priorităţile pentru România identificate de Comisia Europeană.

Executivul comunitar a făcut o serie de 9 studii privind dezvoltarea şi finanţarea reţeie TEN-T până în anul 2030. Nevoile financiare pentru această perioadă pentru întreaga Uniune au fost calculate la 700 de miliarde de euro.

Iar ele pot fi finanţate prin fondurile structurale, facilitatea Connecting Europe sau prin planul de investiţii Juncker.

Proiectele identificate de Comisie vor fi aluate în calcul în deciziile privind alocările de fonduri europene pe perioada 2014-2020, prin facilitatea Connecting Europe, dar constituie şi acel portofoliu pe care CE îl vizează spre a fi finanţat prin planul de investiţii.

Potrivit calculelor Comisiei, Romania are nevoie de cele mai mari sume de investit în transporturi, fie că vorbim despre reabilitarea de căi ferate, modernizarea de porturi sau autostrăzi.

Proiecte de transport în România

Comisia Europeană a evaluat necesităţile de infrastructură în România pe baza primei variante a MAsterplanului de Transporturi, a unei variante a programului operaţional, dar şi a evaluării din teren a coridoarelor TEN-T.

România este inclusă pe coridorul Rhin-Dunăre, cea mai importantă axă, care traversează ţara de la vest la est şi pe coridorul Orient-Mediterana, care cuprinde partea sudică şi sud-vestică a ţării.

Coridorul Orient – Mediterana

Pe acest coridor, Masterplanul de transporturi arată extinderea reţelei de autostrăzi şi modernizarea căii ferate pentru o viteză de rulaj de 160 de km/h.

Modernizarea căii ferate Curtici-Arad ar trebui finalizată în 2017, în timp ce licitaţiile pentru studiul de fezabilitate pentru segmentul Arad-Caransebeş vor fi lansate în 2015, arată Comisia. Modernizarea căii ferate între Craiova şi Calafat este estimată a fi încheiată în 2025, însă fără dată certă este segmentul Caransebeş -Craiova.

În privinţa infrastructurii rutiere, prioritare pe această rută sunt segmentul de autostradă care leagă Aradul de autostrada din Ungaria, Timişoara-Lugoj, a cărei dată de finalizare este 2019, în timp ce porţiunea Lugoj-Craiova este recomandată de Comisie, la fel ca şi porţiunea Drobeta-Turnul Severin – Calafat.

Coridorul Rhin-Dunăre

Este cel mai important din punctul de vedere al României, iar proiectele prioritate identificate de Comisia Europeană sunt numeroase şi necesită cele mai mari sume de bani, în comparaţie cu restul statelor traversate de acestă rută europeană.

Potrivit estimărilor Comisiei, România ar avea nevoie de aproape 19,228 de miliarde de euro:

  • 8,619 miliarde de euro pentru proiectele pe cale ferată
  • 7,543 miliarde de euro pentru proiectele de infrastructură rutieră, în număr de 15
  • 1,685 miliarde de euro pentru cele 32 de proiecte portuare identificate
  • 1,381 de miliarde de euro pentru proiectele privind caile navigabile, inclusiv canalul Bucureşti-Dunăre

Proiectele de pe acest coridor vizează modernizarea întregii reţele de căi ferate de pe ruta Arad-Constanţa, inclusiv podurile peste Dunăre de la Cernavodă şi Feteşti, conexiunile dintre reţelele rutiere şi feroviare de aeroporturi: Timişoara şi Constanţa, şi porturi: Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Giurgiu, Cernavodă, Galaţi şi Constanţa.

În plus, vorbim despre două noduri intermodale, la Timişoara şi Craiova.

Modernizarea căii ferate trebuie făcută pe rutele:

  • Curtici-Arad – de finalizat în 2016, proiect în valoare de 352 de milioane de euro, dintre care 235 de milioane sunt bani europeni
  • Gurasada-Simeria: 2014-2020, 1,9 miliarde de euro, bugetat prin programul operaţional de infrastructura mare
  • Simeria-Coşlariu: 2016, 779 de milioane de euro, 520 de milioane de la UE
  • Coşlariu – Sighişoara: fără dată de finalizare, 1,1 milioarde de euro, 751 de milioane de la UE
  • Sighişoara-Braşov: 1,74 de miliarde de euro, bugetat prin POIM (program operaţional infrastructura mare)
  • Braşov-Predeal: 200 de milioane
  • Brazi-Buftea, 2017, 61 de milioane de euro, 41 bani de la UE
  • Bucureşti-Constanţa, podurile peste Dunăre: 49 de milioane de euro, 33 de mil. de la UE
  • Arrad-Timişoara-Caransebeş: 670 de milioane de euro
  • Caransebeş-Drobeta Turnu Severin-Craiova: 1,62 miliarde de euro
  • Ruta Piteşti-Sibiu pe TEN-T, luată în calcul şi ca drum expres, şi ca autostradă

În privinţa proiectelor rutiere, multe dintre ele ar trebui să fie în fază de finalizare, întrucât vorbim despre autostrada A1, spre vestul ţării.

Priotre priorităţi apare, în mod evident, nevoia unei autostrăzi sau drum expres pe ruta Piteşti-Sibiu. Iar 95% din costurile ei va fi suportat de Comisia Europeană.

Iată autostrăzile considerate prioritare de Comisia Europeană:

  • Nădlac-Arad: finalizare 2015, cost 296 de milioane de euro, 205 milioane bani europeni
  • Arad-Timişoara: 2015, 384 mil euro, 117,7 mil euro de la UE
  • Timişoara-Lugoj: 2019, 293, 94 milioane de euro, 202mil de la CE
  • Lugoj-Dumbrava: 2018, 252 mil euro, 172 mil de la UE
  • Dumbrava-Deva: 2016, 600 mil de euro, 85% finanţare UE
  • Orăştie-Sibiu: 715 mil euro, 392 de la UE
  • Cernavodă-Constanţa: 409 mil euro

(Descărcaţi aici studiul Comisiei Europene pentru culoarul Rhin-Dunăre.)

(Descărcaţi aici anexele cu proiectele detaliate ale României.)

Publicat la data de 19.1.2015 .

2 comentarii

  1. Mihai Lupu
    19.1.2015, 8:50 pm

    Lacune majore, in conexiunile cu partea de est a Romaniei! Masterplanul in esență este amendat pentru faptul că nu sunt prinse si aceste culoare! De altfel se negociaza cu Comisia aceste conexiuni!
    Va apreciez per ansamblu, aveti puncte de vedere pertinente!

    Cu respect,
    Mihai Lupu

  2. Cetatean european
    20.1.2015, 2:21 am

    Nordul si Estul Romaniei sunt complet ignorate. Tocmai zonele care au nevoie de infrastructura pentru a se dezvolta, pentru a iesi din starea de inapoiere economica.
    Apoi, dorim ca Republica Moldova sa se alature Uniunii Europene, dar nu avem in vedere sa o legam prin infrastructura rutiera si feroviara de restul Uniunii.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Cum vede Dragoș Doroș reforma ANAF. ”Problema e că lucrurile se pot oricând întoarce”

dragos doros Cifrele seci ale statisticilor europene arată că România contabilizează aproape 30% din pierderea totală pe care bugetele statelor Central și Est Europene o înregistrează...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Brexit – cine mai face cafeaua a doua zi după. Cum s-ar descurca UE fără UK – și invers?

brexit Anthony Mansell, singurul barista britanic care lucrează în cafeneaua Costa, situată în apropierea districtului financiar al Londrei, nu știe ce se va întâmpla dacă...Citeste mai departe »

Marin Pana

Consumul individual efectiv al românilor a ajuns la 58% din media UE. Cum stau celelalte state membre

consum-individual România a ajuns în 2015 la 58% din nivelul de trai mediu al UE 28, potrivit indicatorului de consum individual efectiv (AIC) calculat de...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Jumătate din cercetătorii angajați la proiectul ELI de la Măgurele sunt români stabiliți în străinătate sau expați

centrul eli magurele Cercetarea este unul dintre domeniile cu cea mai mare mobilitate a personalului. Fenomenul este stimulat, pe de o parte, de dorința acestor specialiști de...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Proiect OUG de debirocratizare: Formatul electronic înlocuiește hârtia, dispare copia legalizată, instituții obligate la comunicare electronică

dosare ajutor social Guvernul urmează să decidă prin Ordonanță de Urgență, în perioada vacanței parlamentare, noi măsuri de simplificare administrativă care încep să elimine circuitul birocratic al...Citeste mai departe »
radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Radu Crăciun / Despre Brexit la cald

Dupa cum stiti, prima mea dragoste a fost constructia de avioane. Motiv pentru care in unele dintre comentariile precedente am plecat de la paralele...Citeste mai departe »

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Let it be! Brexitul şi lecţia suficienţei politice, la Londra şi la Bruxelles

Nu mai e nimic de făcut, decât să se numere voturile. Toate argumentele şi contra-argumentele Brexitului sunt acum pe masă. Ce era de spus,...Citeste mai departe »

Comentarii

Radu Crăciun / Despre Brexit la cald

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Dupa cum stiti, prima mea dragoste a fost constructia de avioane. Motiv pentru care in unele dintre comentariile precedente am plecat de la paralele...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Let it be! Brexitul şi lecţia suficienţei politice, la Londra şi la Bruxelles

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Nu mai e nimic de făcut, decât să se numere voturile. Toate argumentele şi contra-argumentele Brexitului sunt acum pe masă. Ce era de spus,...Citeste mai departe »

Manualul de fizică

mp21

Marin Pana

Dată fiind activitatea mea de aproape 30 de ani, împărțită cam fifty-fifty înte sectorul bugetar și sectorul privat, am avut obligația patriotică de a...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Capitalul autohton și ajutorul statului autohton: O problemă și câteva soluții

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Textul analiză de mai jos, privind problema capitalului autohton, îndrăznește să spere din 3 motive : 1-, Spre deosebire de toți predecesorii săi –...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / În apărarea Europei: De ce şi cum trebuie combătut euroscepticismul

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos au fost inspirate de un studiu lansat recent de Institutul European din România, intitulat “Combaterea euroscepticismului, extremismului/radicalizării şi consolidarea încrederii...Citeste mai departe »

Măsura uitată a Guvernului Boc: supraimpozitarea economisirii asemeni speculațiilor financiare. Efecte

mp21

Marin Pana

În goana după banii necesari procesului de echilibrare bugetară, Guvernul Boc a redus cu 25% salariile bugetarilor, a majorat TVA de la 19% la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Autodiscreditarea SRI și Europa teroristă

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O problemă falsă și perfidă – în spațiul de discuție european : renunțăm la ”confort și libertăți individuale” (să se observe că pe primul...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Reversul medaliei investițiilor străine

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Cei care sunteti familiarizati cu comentariile mele stiti ca sunt un avocat al cresterii atractivitatii Romaniei pentru investitiile straine directe. Nu este de conceput...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Lumea dobânzilor ultra-mici; dobânzi negative ?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Traim vremuri exceptionale. Sunt date in economia globala ce deconcerteaza. Sa ne gandim la dinamica unor variabile cheie ca inflatie, volum de lichiditati/injectii masive...Citeste mai departe »

Ionuț Dumitru / „Darea în plată” – populism vs. rațiune

ionut-dumitru

Ionut Dumitru

* Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului si nu implica institutiile cu care acesta este asociat La sfarsitul lunii noiembrie 2015 s-a adoptat...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / Clasa săracă merge-n paradis, clasa avută – în paradisuri fiscale și la Davos. Clasa de mijloc merge la bancă

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Represiunea financiară. Noua realitate economică și clasa de mijloc Represiunea financiară prezentă este o consecință a hiper-monetarismului global emis de marile bănci centrale, într-un...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română