Guvernul a prezentat joi un program prin care spune că își propune atragerea de investiții de 10 miliarde de euro până la sfârșitul anului 2013, însă marea majoritate a proiectelor enumerate în strategia guvernamentală se referă la planuri de business anunțate de companii private, care au strategii independente de Executiv.
Guvernul își propune astfel să creeze un plus de 50.000 de locuri de muncă până la finele anului 2013, conform ”Planului național de investiții strategice și crearea de noi locuri de muncă” – document lansat în dezbatere și preconizat să acopere inclusiv perioada 2014-2018.
În contextul enumerării unor investiții anunțate anterior de companii străine în România, documentul prezentat de guvern menționează că în perioada mai 2012 – iulie 2013, Ministerul Finanțelor Publice a emis 13 acorduri de finanțare în baza schemelor de ajutor de stat pentru investiții mari și creare de locuri de muncă.
Ajutor de stat aprobat a fost de 166 milioane euro, iar valoarea totala a investitiilor aprobate 429 milioane euro, precizează Executivul.
Dezideratul guvernului pare să depășească însă orice ambiție: numai pentru anul 2013 executivul speră să atragă investiții de 10 miliarde de euro.
De asemenea, premierul Victor Ponta a declarat, într-o conferință de presă, că în luna august Agenția Națională de Reglementare în Energie (ANRE) va prezenta un proiect de majorare a redevențelor petroliere către media din UE.
(Descarcă de AICI Planul Guvernului pentru atragerea investițiilor)
Investițiile la care se raportează planul Guvernului:
- Explorări în Marea Neagră pentru gaze naturale. Prospecțiunile sunt realizate de companiile private Exxon Mobile și OMV, firma de stat Romgaz semnând recent un contract cu cei doi operatori străini prin care își rezervă și ea opțiunea de a achiziționa o participație de 10% în perimetrul Midia Deep. Guvernul menționează că investițiile în aceste operațiuni de explorare sunt proiectate la circa 1 miliard de euro.
- Executivul își trece în planul său și investițiile Chevron de explorare a unor ”noi resurse neconventionale, pentru cresterea independentei energetice”, cu referire la perimetrele în care se bănuiește că există gaze de șist.
- Roșia Montană. Acest proiect, care trenează de mai mult 13 ani, are nevoie de avizele de mediu pentru a putea intra în exploatare. Guvernul trece proiectul la capitolul investițiilor: ”Exploatare cu noi standarde de mediu, protejarea patrimoniului si cresterea beneficiului statului român la 78% din ceea ce genereaza proiectul”. Statul român, prin Departamentul marilor proiecte de investiții, administrează o participație de nici 20% în compania de proiect, Roșia Montană Gold Corporation, în care pachetul de acțiuni de peste 80% este deținut de compania canadiană Gabriel Resources. Guvernul nu detaliază în ce constă restul de la nici 20% până la 78% ”beneficiului statului român” (probabil redevențe, alte taxe și impozite, venituri din industria pe orizontală sau probabil este avută în vedere renegocierea participației statului în proiect).
- Guvernul își trece în planul de atragere a investițiilor și intenția de a ”atrage investitori strategici” pentru retehnologizarea companiei de exploatare a cruprului Cuprumin. În 2012, în guvernarea Ungureanu, privatizarea Cuprumin a eșuat.
- Planul guvernamental menționează și o serie de viitoare investiții anunțate de mari companii private internaționale: Dacia, Ford, Daimler, Oracle, ZTE, Huawei, Bosch, De Longhi, Pirelli, Michelin, Lufkin.
Printre proiectele enumerate de guvern în susținerea investițiilor se mai numără:
- Crearea unui fond de investiții de 1 miliard de dolari, la care statul să participe cu 200 de milioane de dolari, iar compania kazahă Kazmunaigaz cu 800 de milioane de dolari. Cei 200 de milioane de dolari, partea statului român, provin din restructurarea unei datorii de 570 de milioane de dolari pretinsă de România companiei Rompetrol, deținută în prezent de Kazmunaigaz. Președintele Traian Băsescu a respins de la promulgare legea prin care statul român acceptă cei 200 de milioane de dolari de la Kazmunaigaz în schimbul creanței cerute.
- Grupurile 3 și 4 ale Centralei de la Cernavodă. Până în momentul de față, compania de proiect nu a reușit să strângă investițiile pentru lucrări.
- Centrala Tarnița-Lăpuștești. S-a realizat societatea de proiect, care trebuie, însă, să atragă investițiile necesare, de 1 miliard de euro.
