Scrisoare deschisă adresată lui Traian Băsescu de către judecătorul Horațius Dumbravă

Judecătorul Horațius Dumbravă, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), le-a trimis joi şefului statului şi preşedinţilor celor două camere ale legislativului o scrisoare deschisă prin care le cere să sesizeze Curtea Constituţională, în interes public, privind „posibilul conflict juridic de natură constituţională dintre autorităţile publice, respectiv dintre Parlament, şi autoritatea judecătorească„, legat de refuzul legislativului de a ridica imunitatea unor parlamentari.

Horaţius Dumbravă a propus joi dimineață, în plenul Consiliului Superior al Magistraturii, ca o astfel de sesizare a Curţii Constituţionale să fie făcută chiar de către CSM, dar discutarea solicitării sale a fost amânată pentru săptămâna viitoare, deoarece opiniile au fost împărţite, după cum a declarat ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc.

Iniţiativa sa vine după ce, marţi, Camera Deputaţilor a refuzat cererea procurorilor anticorupţie de a-i ridica imunitatea fostului ministru al Finanţelor Daniel Chiţoiu, pentru a se putea începe urmărirea sa penală în dosarul ASF – Carpatica.

Preşedintele CSM, Adrian Bordea, a menționat că eventuala sesizare a CCR trebuie mai întâi discutată în Comisia 1 și după ce va fi exprimat un punct de vedere va fi dezbătută și în plen: “Eu mă tem foarte tare de CCR pentru că și-a schimbat suprinzător practica”, a declarat Adrian Bordea.

În momentul de faţă, în legislativ există şase parlamentari (trei de la PNL, unul de la UDMR şi doi de la PSD) pentru care a fost refuzată ridicarea imunităţii în vederea începerii urmăririi penale sau a arestării preventive.

De asemenea, există şi doi parlamentari pentru care colegii lor refuză să constate încetarea mandatului ca urmare a deciziei definitive privind starea de incompatibilitate.

Judecătorul Dumbravă, care a deţinut în urmă cu doi ani şi poziţia de preşedinte CSM, susţine în cele trei scrisori deschise că

“Parlamentul a confiscat, practic, prin acţiunile sale atribute constituţionale ce aparţin autorităţii judecătoreşti, contrar dispoziţiilor art. 1 paragraf 4: „Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale”.

Redăm integral Scrisoarea adresată preşedintelui României, depusă la Cotroceni:

Stimate Domnule Președinte,

Vă scriu, în primul rând, ţinând cont nu numai de calitatea mea de demnitar public, membru al unei autorităţi constituţionale – Consiliul Superior al Magistraturii, ci şi din perspetiva de cetăţean al României, care-şi doreşte ca instituţiile statutului, autorităţile acestuia, să funcţioneze în aşa fel încât valorile fundamentale ale statului – cum ar fi democraţia, statul de drept, demnitatea umană sau egalitatea în fața Legii, dar şi Justiţia – să fie nu numai respectate formal și declarativ, dar şi puse în practică.

De altfel, aceste valori fundamentale sunt comune tuturor statelor membre ale Uniunii Europene şi sunt înscrise, ca atare, încă în primele pagini ale Tratatului de la Lisabona.

De aceea, vă scriu, cu vădită îngrijorare şi din perspectiva obligaţiilor pe care România şi-a le-a asumat ca membru deplin al Uniunii Europene, în special cele legate de Mecanismul de Cooperare şi Verificare instituit în decembrie 2006 în comun cu Comisia Europeană.

În fine, daţi-mi voie să apelez la rolul Domniei Voastre de mediator între puterile statului, în sens constituţional, pentru că art. 80 paragraf 2 din Constituţie prevee această prerogative esenţială pentru statul de drept: “Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate”.

În consecinţă, vă solicit respectuos să reflectaţi asupra necesităţii de a uza de dreptul de sezină pe care vi-l dă Constituţia potrivit art. 146 lit. e), de a sesiza Curtea Constituţională privind un posibil conflict juridic de natură constituţională dintre autorităţile publice, respectiv dintre Parlament şi autoritatea judecătorească.

În esenţă, Parlamentul a refuzat în câteva situaţii de a da aviz pozitiv solicitării Procurorului General al României de începere a urmării penale a unor parlamentari.

Fără a aduce o critică posibilităţii Parlamentului de a-şi îndeplini rolul constituţional, în astfel de situaţii, totuşi, există anumite limite constituţionale de care nici Parlamentul însuşi nu poate trece.

Din acest punct de vedere, împiedicarea justiţiei, a autorităţii judecătoreşti de a-şi îndeplini misiunea, în condiţiile în care avizul pe care Parlamentul îl dă nu are legătură nici cu activitatea parlamentară a celor vizaţi de solicitările Procurorului General, şi nici cu activitatea politică, ci cu exercitarea de funcţii guvernamentale, reprezintă, din punctul meu de vedere, un exces de putere al Parlamentului, în sensul în care acesta a trecut în domeniul altei puteri constituite în stat.

Cu alte cuvinte, Parlamentul a confiscat, practic, prin acţiunile sale atribute constituţionale ce aparţin autorităţii judecătoreşti, contrar dispoziţiilor art. 1 paragraf 4: „Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale”.

Este adevărat că art. 109 paragraf 2 din Constituţie prevede că „Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor”, însă această prerogativă constituţională nu se poate constitui într-una discreţionară, aflată la îndemâna Parlamentului, ci, dimpotrivă, în obligaţia Parlamentului de a nu obstrucţiona justiţia atunci când există acuzaţii penale ce fac obiectul unor dosare aflate pe rolul autorităţii judecătoreşti. Parlamentul nu se poate constitui într-o barieră pentru justiţie, ci e obligat în a sprijini justiţia.

Ca o ultimă precizare:

fără îndoială că parlamentarii cărora nu li s-a retras imunitatea de către Parlament beneficiază de prezumţia de nevinovăţie până la momentul la care se va pronunţa instanţa de judecată. Însă, această situaţie neclară, în opinia mea, nu profită nici parlamentarilor în cauză, tocmai pentru că sunt persoane publice, iar pretinsele acuzaţii sunt foarte grave.

Cu atât mai mult, interesul public e în sensul ca aceste pretinse alegaţii de natură penală să fie clarificate, iar clarificarea nu o poate face în nici într-un caz Parlamentul, prin refuzul ridicării imunităţii, ci doar justiţia, singura în măsură de a analiza aceste pretinse infracţiuni de care sunt acuzaţi parlamentarii (foşti sau actuali miniştri) în cauză. Aşadar, şi din perspectiva interesului public sesizarea cu acest posibil conflict juridic de natură constituţională, cred eu, s-ar impune.

Sper ca prezenta scrisoare deschisă să fie percepută ca un semnal de alarmă și să vă convingă asupra justeţei demersului pe care vi-l propun în interesul României şi al cetăţenilor ei”.

Conflict constituţional pe incompatibilitatea lui Akos Mora

CSM a mai avut o astfel de iniţiativă anul trecut, după ce Senatul a ignorat de mai multe ori cererea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) de a constata încetarea mandatului lui Akos Mora (UDM). În septembrie 2013, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) s-a pronunţat definitiv pe incompatibilitatea lui Akos Mora, CSM a cerut Curţii Constituţionale să analizeze existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească (reprezentată de ICCJ) şi autoritatea legiuitoare (reprezentată de Senat). CCR a dat dreptate Consiliului, iar prin motivarea deciziei a obligat Parlamentul să clarifice legislaţia în vigoare.

Akos Mora este şi în acest moment senator al României, parlamentarii susţinând că acesta nu ar trebui să-şi piardă mandatul, deoarece incompatibilitatea nu are legătură cu statutul său de ales, ci era anterioară obţinerii mandatului.

Miercuri, 12 martie 2014, ANI a constatat că 32 de parlamentari – 22 de deputaţi şi 10 senatori, printre care se numără Petre Roman şi Sorin Ilieşiu (recent exclus din PNL, pentru că l-a propus pe Călin Popescu Tăriceanu la preşedinţia PNL), s-au aflat în stare de incompatibilitate, se spune într-un comunicat al instituţiei.

Constatările sunt definitive doar dacă nu sunt contestate la Curtea de Apel Bucureşti sau dacă ANI câştigă procesele cu cei care atacă deciziile.

Dacă cei 32 de parlamentari vor fi declaraţi definitiv incompaibili, ei îşi pierd mandatul şi nu mai au voie să ocupe timp de 3 ani de la pronunţare o funcţie similară.

Marţi, când Camera Deputaţilor a respins cererea DNA de ridicarea a imunităţii fostului ministru al Finanţelor, Daniel Ciţoiu, pentru a se putea începe urmărirea penală a acestuia în dosarul ASF – Carpatica, preşedintele Traian Băsescu a avut o intervenţie televizată în care a criticat aspru modul în care legislativul îi protejează pe parlamentarii importanţi.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat marţi seara că România bate degeaba la porţile Schengen, cât timp parlamentarii refuză să le ridice imunitatea colegilor importanţi, cum este şi fostul ministru al Finanţelor Daniel Chiţoiu, în cazul căruia deputaţii au respins cererea de începere a urmării penale în dosarul ASF – Carpatica.

El nu este însă o excepţie, a explicat şeful statului, iar această situaţie confirmă criticile din rapoartele MCV, ale Comisiei Europene şi ale Departamentului de Stat al SUA, unde se spune că în România nu există voinţă politică pentru combaterea corupţiei.

Despre imunitatea lui Daniel Chiţoiu

Primul subiect abordat de preşedintele României s-a referit la refuzul parlamentarilor din Camera Deputaţilor de a aproba începerea urmăririi penale împotriva fostului ministru al Finanţelor Daniel Chiţoiu.

Marţi, doar 108 parlamentari au votat pentru aviz de aprobare, în timp ce 248 de deputaţi au fost împotrivă.

• Noul episod, cel legat de fostul ministru al Finanţelor Daniel Chiţoiu este o confirmare a celor înscrise în Raportul MCV, în cel al Comisiei Europene şi al Departamentului de stat al SUA, că Parlamentul este o instituţie care nu respectă instituţiile statului de drept.
• Ce s-a întâmplat în Camera Deputaţilor are şi o altă conotaţie, deoarece solicitarea DNA viza modul în care o Ordonanţă de Urgenţă cu privire la ASF a fost emisă şi manipulată de diverşi politicieni şi confirmă faptul că Guvernul Ponta este un guvern corupt. Dacă s-ar fi dat aviz, cu certitudine trebuia (Daniel Chiţoiu – n. red.) să spună cum a primit aviz de la premier şi cum o ordonanţă care nu a circulat pe la toţi miniştri a fost aprobată peste noapte.
• Chiţoiu a spus în Parlament minciuni care au părut a fi o justificare.
• Parlamentarii au protejat investigarea unui act de corupţie la nivel guvernamental.

Despre piedicile puse de Parlament Justiţiei

Şeful statului a enumerat toate cazurile în care parlamentarii s-au opus, în ultimul timp, încercării procurorilor de a-i ancheta sau de a-i aresta preventiv pe unii deputaţi sau senatori:

• Parlamentarii refuză să constate încetarea mandatului a doi parlamentari declaraţi definitiv incompatibili de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie: Daniel Akos Mora şi Ştefan Bucur Stoica
• Există un număr destul de mare de parlamentari pentru care s-a cerut aprobare pentru urmărire penală, iar cele două camere au dat aviz de respingere: Varujan Vosganian (PNL), Laszlo Borbely (UDMR), Victor Paul Dobre (PNL), Daniel Chiţoiu (PNL).
• De asemenea, parlamentarii au refuzat ridicarea imunităţii în vederea arestării lui Ion Stan (PSD) şi Vlad Cosma (PSD).
• În cazul „parlamentarului-auto”, Gheorghe Coman (PC), care nu ştia nici pe ce lume se află, Parlamentul a aprobat imediat arestarea. Este foarte mare diferenţa de tratament. Este vorba de politicieni care sunt parte a sistemului corupt din Parlament, cei pentru care nu s-a încuviinţat urmărirea penală… Parlamentari cu ştate vechi, care fac parte din corupţia transpartinică ce se mişcă în Parlament cu solidaritate egală din partea tuturor.
• Sunt oameni influenţi, care pot influenţa votul când alţi parlamentari ajung la necaz.
• Facem eforturi uriaşe să deschidem porţile Schengen, dar parlamentarilor nu le pasă, fac rău României, discreditând statul român şi demonstrând că nu există voinţă politică pentru combaterea corupţiei, aşa cum spun rapoartele.
• Asta s-a realizat şi azi cu „finul Chiţoiu”, parte dintr-un grup mai mare, din care face parte “naşul Ruşanu”, şi cu tentacule în multe domenii importante.
• Românii trebuie informaţi, să ştie cine le face rău, cine îi discreditează.

(Deschideți AICI, scrisorile oficiale trimise președintelui Traian Băsescu și președinților camerelor Parlamentului)