Raportul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), prezentat miercuri de Comisia Europeană, constată progresele făcute de multe instituții – DNA, Înalta Curte de Casație și Justiție, ANI, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), dar și îngrijorările privind independența justiției și opoziția politicului la anticorupție, reglementările Parlamentului și numirile cu conotație politică de la vârful Parchetelor.
”Raportul arată că România a intreprins pași importanți. Multe persoane din cadrul instituțiilor-cheie din domeniul judiciar și în materie de integritate au demonstrat un angajament real față de reformă.
Raportul arată însă și faptul că progresele nu au fost ușor de obținut și pot fi anulate de regrese în alte domenii. Sper că acest raport va indica în mod clar ce rămâne de făcut pentru a continua și a consolida reforma și pentru a asigura o tendință pozitivă și durabilă”, a declarat președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, într-un comunicat al CE.
”Marțea neagră”
”Marțea neagră” este motivul multora dintre îngrijorările exprimate în raport, iar Parlamentul este cea mai criticată instituție când se vorbește de problemele statului de drept din România.
Cele întâmplate în ziua de 10 decembrie 2013 – când parlamentarii au votat modificările la Codul Penal menite să le creeze aleșilor un statul favorizant ăn fața Justiției, au ”scuturat sistemul şi au pus la îndoială respectarea unor principii cheie”, a afirmat purtătorul de cuvânt al CE, Mark Gray, la prezentarea Raportului MCV.
”Peisajul acelei zile” este, încă, neclar – a adăugat Gray.
Dar, sunt clare măsurile necesare după 10 decembrie: „Trebuie, în mod firesc, să privim problemele de integritate. E evident acest lucru. În Raport există o secţiune care se referă specific la Parlament. Ceea ce am analizat noi acolo, dacă privim Statutul, vom constata că e un pas util. S-a introdus o claritate mai mare şi, foarte important, există nişte termene limită”, a spus Mark Gray.
Influența politicului asupra numirilor din parchete
Numirile în funcțiile-cheie ale sistemului trebuie să fie transparente și făcute pe baza meritelor, însă, atât în România, cât și în Bulgaria, acestea rămân o problemă și vor fi urmărite în continuare.
În cazul României nu există suspiciuni sau nereguli legate de numirile la Înalta Curte de Casație și Justiție, dar Comisia a identificat ”situații mai dificile” în cazul posturilor de la vârful parchetelor.
Comisia nu-și ascunde îngrijorarea referitoare la influența politicului asupra numirilor din parchete: „Asta spunem cel puţin în legătură cu numirile cheie, în funcţii-cheie. De aceea, imaginea proiectată este una neclară, amestecată. În ceea ce privește aceste chestiuni, sigur că revenim la îngrijorarea pe care nu trebuie să o ascundem: influenţa politicului asupra acestor numiri”, a explicat Mark Gray.
- Numirile demarate în septembrie 2012 au o puternică tentă politică, se spune în Raport, ceea ce s-ar putea să-i fi descurajat pe alți procurori să se înscrie în cursă.
- Ele nu au fost rezultatul unui proces transparent, iar Comisia Europeană regretă faptul că nu s-au urmat proceduri solide.
- Raportul amintește și numirile de la DNA, din toamna anului 2013, când Ministerul Justiției a pus șefi de secții fără respectarea procedurii de consultare a procurorului șef de la anticorupție.
Opoziția politicului la anticorupție
Mark Gray a explicat că în pofida progreselor instituțiilor care se ocupă de anticorupție,există ”îngrijorări majore” ale CE privind capacitatea României de a combate corupția, din cauza unor decizii ale Parlamentului.
„Există încă îngrijorări în legătură cu independenţa justiţiei şi există foarte multe exemple în ceea ce priveşte un grad de opoziţie la măsurile anticorupţie şi de integritate”, a spus Mark Gray.
Amendamentele la Codul Penal adoptate de Camera Deputaţilor în ”marțea neagră” „au dus la îngrijorări majore în legătură cu capacitatea de combatere a corupţiei„.
Comisia Europeană recomandă României ca în Codul de conduită al parlamentarilor, ghid propus de ministrul Justiției Robert Cazanciuc, să fie incluse dispoziţii-cheie care să asigure respectarea independenţței justiţiei.
Alte observații din Raport
Începând din iulie 2012 există mai multe cazuri în care sistemul judiciar a fost nevoit să se adreseze Curții Constituționale întrucât Parlamentul a refuzat să pună în aplicare sentințe ale instanțelor de încetare a mandatelor celor declarați incompatibili, menționează Raportul.
Nu există o aplicare unitară a legii pentru că unele instanțe refuză să se plieze jurisprudenței sau să respecte ghidarea instanțelor superioare. Vinovate în acest sens sunt și numeroasele ordonanțe de urgență (emise și atunci când nu există nicio stringență) și lipsa de transparență a procedurilor din Parlament. Din cauza aceasta, judecătorii, avocații, procurorii, cerățenii, administratorii care trebuie să aplice unele legi sunt confuzi și fac greșeli.
Integritate
Raportul apreciază activitatea ANI, dar menționează și obstacolele puse în calea acestei instituții, atacurile asupra conducerii ei, atacuri care adesea au coincis cu investigarea unor cazuri ce vizau figuri politice improtante.
Peste 80% din cazurile de conflict de interese deschise de ANI au fost confirmate de instanțe.
Timpul lung scurs până la anularea contractelor semnate prin încălcarea prevederilor privind conflictul de interese a redus efectul de descurajare pe care activitatea ANI ar trebui să-l aibă.
Raportul amintește și încercările succesive ale Parlamentului de a submina eficiența cadrului legislativ pe integritate. Aici se încadrează și una dintre modificările făcute de Parlament în luna decembrie, când deputații au votat protejarea aleșilor de acuzații privind încălcarea integrității, printre care cea de conflict de interese. Mai sunt amintite refuzurile camerelor de a respecta sentințele referitoare la parlamentari care s-au aflat în conflict de interese.
Combaterea corupției la nivel înalt
Raportul apreciază activitatea instituțiilor implicate în combaterea corupției și precizează că DNA și Înalta Curte de Casație și Justiție au înregistrat rezultate importante, ”în circumstanțe dificile”.
- Este apreciată reducerea duratei proceselor.
- Numărul pedepselor cu suspendare demonstrează însă că faptele de corupție nu sunt tratate întotdeauna ca infracțiuni grave.
- De asemenea, trebuie făcut mai mult pentru recuperarea prejudiciilor, prin extinderea confiscării (de la rude etc.), măsură rar aplicată.
- Raportul amintește și declarațiile politicienilor care-și exprimă simpatia și solidaritatea cu unii colegi condamnați.
- În momentul de față există 28 de parlamentari condamnați sau judecați pentru fapte de corupție.
- Numărul și intensitatea atacurilor media la adresa procurorilor și judecătorilor, atacuri motivate politic, au scăzut, comparativ cu anul 2012, dar au continuat să existe.
Recomandările Comisiei Europene
Următorul raport va fi publicat peste aproximativ un an, până atunci România fiind obligată să aplice recomandările Comisiei Europene cuprinse în Raport:
Independența justiției, în Constituție
CE recomandă României să profite de ocazia creată de posibila revizuire a Constituţiei pentru monitorizarea dispoziţiilor existente în ceea ce priveşte „separarea puterilor, cu precizarea clară a obligaţiei executivului şi legislativului de a respecta independenţa sistemului judiciar„.
Independenţa justiţiei
- introducerea în Codul de Conduită al parlamentarilor a prevederii potrivit căreia parlamentarii şi Parlamentul sunt obligaţi să respecte independenţa justiţiei şi deciziile judecătoreşti.
- asigurarea condiţiilor pentru ca CSM să îşi consolideze activitatea de protejare a independenţei sistemului judiciar.
- introducerea, în proiectul de revizuire a Constituţiei, a obligaţiei executivului şi legislativului de a respecta independenţa sistemului judiciar, în continuarea principiului separaţiei puterilor în stat.
- asigurarea unei informări publice în legătură cu rolul şi statutul sistemului judiciar şi a cazurilor în lucru.
Reforma judiciară
Adoptarea unor măsuri pentru a accelera desfăşurarea proceselor şi pentru a utiliza măsuri noi, precum confiscarea extinsă. Astfel, se recomandă:
- adoptarea măsurilor legislative necesare pentru restructurarea sistemului judiciar
- asigurarea publicării complete şi continue a tuturor deciziilor şi motivărilor instanţelor de judecată
- încheierea dezbaterilor privind legislaţia pensionării magistraţilor
- dezvoltarea unei strategii pentru a rezolva problema aplicării deciziilor judecătoreşti
Integritate
- Aplicarea uniformă şi fără excepţii a legislaţiei privind incompatibilităţile, conflictul de interese şi avere nejustificată.
- Executivul ar trebui să asigure sprijin pentru legislaţia dezvoltată de ANI pentru a îmbunătăţi infrastructura integrităţii
- Implementarea programelor de prevenţie dezvoltate de ANI
Lupta împotriva corupţiei
- Legea privind combaterea corupţiei trebuie aplicată egal
- Aplicarea de pedepse disuasive în cazuri de corupţie
- Mărirea eforturilor în ceea ce priveşte combaterea corupţiei mici
- Introducerea în Strategia Anticorupţie de obligaţii consistente pentru administraţia publică.
