Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) – organism creat cu scopul de a veghea asupra instituţiilor financiare nebancare – a dat publicităţii, marţi, primul raport de activitate al instituţiei.
Sub semnătura celui de-al doilea preşedinte ASF, Mişu Negriţoiu (primul preşedinte, Dan Radu Ruşanu, aflându-se în acest moment în arest la domiciliu, fiind acuzat de abuz în serviciu şi trafic de influenţă), raportul este susținut cu cifre, comparaţii, analize şi tabele.
Problemele pe care toată piața le cunoaște sunt recunoscute de principiu iar problemele instituţiei sunt rezumate astfel: „Afirmăm că misiunea noastră de construcţie instituţională este în continuă efervescenţă. Prin propria transformare ţintim optimizarea şi eficientizarea proceselor de reglementare şi supraveghere cu care am fost învestiţi.”
Problemele interne care au zguduit instituția de la înființare și până la arestarea fostului președinte nu ocupă niciun rând în Raport.
Dimensiunea pieţelor financiare nebancare
Cele trei sectoare supravegheate de ASF – asigurări, piaţa de capital şi pensiile private – au avut evoluţii caracterizate ca “divergente” pe parcursul anului 2013.
În raportul de activitate, ASF consideră că anul 2013 a fost “pozitiv pentru indicatorii pieţei de capital şi ai pieţei fondurilor de pensii private, atât în ceea ce priveşte dimensiunea pieţei cât şi performanţele consemnate”.
La polul opus, scrie raportul ASF, se situează piaţa asigurărilor şi reasigurărilor: -1,6% în termeni nominali şi -5,37% în termini reali, în 2013.
Statistica europeană descrie următoarele evoluţii:
Asigurări.
România se afla pe ultimele poziţii între ţările europene în ceea ce priveşte gradul de penetrare a asigurărilor (raportul între valoarea primelor brute subscrise şi Produsul Intern Brut).
Aflat pe pantă descrescătoare din 2008, primul an pentru care sunt disponibile date Eurostat, gradul de penetrare a asigurărilor a coborât la 1,29% în anul 2013, plasând România pe penultimul loc în Europa la acest indicator.
România are şi cea mai scăzută densitate a asigurărilor (raport între valoarea în euro a primelor brute subscrise şi dimensiunea populaţiei totale), fiind singurul stat european care înregistează o medie de sub 100 de euro (91,83 euro în 2013)/locuitor.
Capitalizare bursieră.
Anul 2013 a adus două noi listări importante, Nuclearelectrica şi Romgaz, fapt care a condus la o creştere semnificativă a capitalizării Bursei de Valori Bucureşti şi a impulsionat lichiditatea tranzacţiilor pe această piaţă în ultimele luni ale anului. Ca rezultat, capitalizarea bursieră în PIB a urcat la 12,54%, cel mai ridicat nivel din ultimii 6 ani.
O comparaţie cu statele vecine în graficul de mai jos:
Piaţa asigurărilor.
La data de 31.12.2013, cota de participare a investitorilor străini la capitalul social subscris şi vărsat al societăţilor de asigurare era de 83,21%, iar cea aferentă capitalului românesc era de 16,79% din total.
În ceea ce priveşte ţara de provenienţă a capitalului, investitorii străini deţineau la aceeaşi dată următoarele ponderi:
- Austria (30,10%),
- Franţa (14,97%),
- Olanda (12,89%),
- Irlanda (9,71%),
- Bulgaria (3,64%),
- Italia (3,31%),
- Germania (2,84%),
- Grecia (2,22%),
- Cipru (1,21 %)
- Marea Britanie (1,05%).
- Capitaluri sub 1% provin din Luxemburg, Republica Moldova, SUA şi Turcia.
Piaţa asigurărilor din România este caracterizată de un grad ridicat de concentrare.
În anul 2013, 80,49% din volumul total de prime subscrise a fost realizat de 10 societăţi de asigurare (vezi tabelul de mai jos), din cele 38 de societăţi care au desfăşurat activitate de asigurare/reasigurare.
Societăţi de asigurare – 17 cu profit, 20 pe pierdere
Potrivit raportului ASF, din centralizarea datelor înregistrate în situaţiile financiare a societăţilor care au desfăşurat activitate de asigurare în 2013, s-a constatat că, la data de 31.12.2013, înregistrau rezultate nete pozitive (profit) 17 societăţi, în timp ce 20 societăţi au înregistrat pierdere.
La nivelul întregii pieţe de asigurări, rezultatul net al activităţii din anul 2013 a fost negativ, pierderea totală situându-se la 1.283.810.057 lei.
La 31.12.2013 societatea Astra S.A înregistrează o pierdere în valoare de 813.640 mii lei, deţinând astfel o pondere în total pierdere a pieţei asigurărilor de 54,03%. Asirom VIG S.A, BCR Asigurari de Viata VIG S.A șI Omniasig VIG S.A au înregistrat la data de 31.12.2013 cumulat o pierdere de 467.952 mii lei deţinând astfel o pondere în total pierdere a pieţei asigurărilor de 31,07%.
Activităţi de supraveghere a societăţilor de asigurare
Din analiza raportărilor transmise de societăţile de asigurare în cursul anului 2013, ASF a constatat deficienţe privind activele admise să acopere rezervele tehnice constituite, cauzate în principal de ponderea mare a activelor nelichide.
Un alt aspect important constatat în activitatea de supraveghere este neadecvarea rezervelor tehnice constituite de unele societăţi de asigurare, cu precădere pentru asigurările auto, ceea ce a condus la tarife de primă nerealiste practicate de societăţile respective, în special în cazul asigurărilor RCA.
Principalele slăbiciuni pe care ASF le-a identificat pentru piaţa asigurărilor sunt nivelul creanţelor din asigurări, concentrarea activităţii pe RCA3, politici de reasigurare inadecvate, extinderea rapidă a asigurărilor de credit şi garanţii, riscul de contagiune, percepţia greşită asupra sistemului de control intern şi, prin urmare, funcţionarea sa inadecvată, raportările incorecte.
Pe segmental societăţilor de asigurare autorizate să încheie asigurări obligatorii RCA şi asigurări obligatorii de locuinţe, în anul 2013 au fost sancţionate două societăţi de asigurare (raportul ASF nu le nominalizează).
Cheltuieli proprii cu bunuri şi servicii
Raportul ASF conţine şi o analiză a execuţiei cheltuielilor cu bunuri şi servicii aferente anului 2013.
Potrivit raportului, la data de 29.04.2013, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor prezenta angajamente legale de plătit în sumă totală de 11,796 milioane de lei.
La acest indicator erau incluse:
- -, deplasări, detaşări, transferări- pentru care s-au cheltuit 1,515 milioane de lei
- -, cheltuieli protocol şi reprezentare- suma cheltuită a reprezentat 4,169 milioane de lei
- -, fondul conducătorului instituţiei – suma cheltuită a reprezentat 9,391 milioane de lei
