Ministerul Justiției înăsprește sancțiunile în cazul insolvenței firmelor, introducând pentru managerii vinovați de prăbușirea societăților și interdicția de a mai conduce companii timp de 10 ani, potrivit noului proiect al Legii insolvenței.
Guvernul încearcă astfel să prevină cazurile în care patronii își introduc firmele în insolvență pentru a nu-și mai onora datoriile către diverși creditori sau comenzile către clienții care au plătit serviciile sau mărfurile.
Un astfel de tip de caz este cel al dezvoltatorilor imobiliari care intră în insolvență după ce au încasat banii de la clienți pentru apartamente, însă nu au finalizat construcțiile. Cumpărătorii sunt astfel cei mai păgubiți, ei intrând în categoria creditorilor chirografari, ultimii pentru cărora li se acordă dreptul la masa credală.
(Descarca de AICI noul Proiect al Legii insolventei si Nota de fundamentare)
Ce aduce noua Lege a insolvenței
Actuala lege a insolvenței, 85/2006, prevede, la articolul 138, tragerea la răspundere a ”membrilor organelor de conducere şi/sau supraveghere din cadrul societăţii”, precum şi a oricăror alte persoane care au ”cauzat starea de insolvenţă a debitorului”.
Noul proiect prevede ca o parte sau întregul pasiv neplătit al debitorului să poată fi suportat de managerii responsabili din averea proprie. Vechea lege prevede că numai o parte din activul neplătit al debitorului poate să fie suportat de managerii vinovați.
O noutate absolută în proiectul MJ este interdicția ca vinovații de insolvență să mai conducă firme timp de 10 ani.
”Persoana împotriva căreia s-a pronunţat o hotărâre definitivă de atragere a răspunderii nu mai poate fi desemnată administrator sau, dacă este administrator în alte societăţi va fi decăzută din acest drept, timp de 10 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii”, prevede noul proiect de lege.
Alte prevederi ale proiectului legii insolvenței
Măsuri de echilibrare a interesului creditorului cu cel al debitorului:
- Se egalizează regimul deschiderii procedurii în cazul concursului dintre cererea debitorului şi a creditorilor, la 10 zile de la depunerea cererii debitorului.
- Se propune instituirea unei valori-prag şi pentru debitor, aceeaşi cu cea stabilită pentru creditor, respectiv 40.000 lei. În legea aflată în vigoare era impusă o valoare-prag pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii doar pentru creditor.
- Se introduce ideea acordării unui termen pentru plata creanţei creditorului declanşator – până la rămânerea în pronunţare asupra cererii de deschidere a procedurii formulate de creditor.
- Pentru a îmbunătăţi şansele de reorganizare – în avantajul atât al debitorului, cât şi al creditorilor – se propune introducerea unei super-priorităţi pentru finanţările acordate în timpul procedurii, inclusiv in perioada de observaţie. Aceste finanţări se vor garanta, în principal, prin afectarea unor bunuri sau drepturi care nu formează obiectul unor cauze de preferinţă, iar în subsidiar, dacă nu există astfel de bunuri sau drepturi disponibile, cu acordul creditorilor beneficiari ai respectivelor cauze de preferinţă.
- Pentru evitarea aprobării unor planuri de reorganizare susţinute de un număr mic de creditori (situaţie posibilă actualmente – prin „manipularea” grupelor de vot poate fi aprobat, în prezent, un plan fără corespondent în valoarea creanţelor), se introduce un criteriu suplimentar pentru aprobarea planului, respectiv 30% din total masa credală.
Măsuri pentru eficientizarea procedurii insolvenței:
- Acţiunile incidentale (fond si apel) se judecă în conformitate dispoziţiile noului Cod de procedura civilă cu privire la judecata în primă instanţă, cu menţiunea că termenul pentru depunerea întâmpinării este de maxim 10 zile de la comunicare, răspunsul la întâmpinare nu este obligatoriu, iar judecătorul sindic fixează, prin rezoluţie, în termen de maxim 3 zile de la data depunerii întâmpinării, primul termen de judecată, care va fi de cel mult 30 de zile de la data rezoluţiei.
- Se înlocuieşte termenul de continuare a procedurii cu un termen administrativ de control, care îi va permite judecătorului sindic să gestioneze mai eficient dosarul de insolvenţă, nefiind necesară organizarea unor şedinţe publice de judecată dacă nu există cereri în procedură contencioasă sau necontencioasă, dar făcând posibilă dispunerea de măsuri în sarcina administratorului judiciar/lichidatorului judiciar;
- Se introduce posibilitatea judecătorului sindic de a debloca anumite situaţii, atunci când creditorii nu sunt activi în procedură: dacă nu se poate lua o hotărâre în adunarea sau în comitetul creditorilor, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar poate sesiza instanţa în vederea pronunţării unei hotărâri;
- Se prevede expres obligaţia judecătorului sindic de a se pronunţa asupra viabilităţii planului de reorganizare, propus de debitor sau creditori şi aprobat de adunarea creditorilor;
- Se propune eficientizarea activităţii comitetului creditorilor, întrunirile acestuia urmând a avea loc ori de cate ori este cazul ( nu neapărat lunar, ca în legea actuala), iar votul se poate exprima prin orice mijloace care asigură transmiterea textului şi confirmarea primirii acestuia, nemaifiind astfel obligatorie prezenţa fizică.
- Se introduc prevederi exprese cu privire la tratamentul contractelor de leasing şi a creanţelor provenite din contracte de leasing.
- Pentru asigurarea protecţiei creditorilor şi transparenţei procedurii, vânzarea activelor se va efectua potrivit unui regulament de vânzare, aprobat de creditori.
